1,634 matches
-
se exprimă prin juxtapunere. Identitatea sa sintactică este asigurată în aceste enunțuri de: • existența unui verb semiauxiliar de modalitate (a putea), în structura predicatului compus: „Poți zidi o lume-ntreagă, poți s-o sfarămi... orice-ai spune, Peste toate o lopată de țărână se depune.” (M. Eminescu, I, 134) • situarea verbului-predicat al concesivei la conjunctiv, fără morfemul să, iar a propoziției în fața regentei: „Tu vrei un om să te socoți, / Cu ei să te asameni? Dar piară oamenii cu toți, / S-
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
fonoarticulator se realizează prin exerciții de tipul: a) gimnastică maxilarelor: exerciții de închidere și deschidere a gurii liber și cu rezistență, mișcarea maxilarului inferior de la dreapta la stanga; b) gimnastică limbii: scoaterea și retragerea limbii, limba în formă de săgeată, de lopată, mișcarea limbii în sus și în jos; c) gimnastică buzelor: țuguierea buzelor, suflatul, fluieratul, vibrarea buzelor. Aceste exerciții, specifice în principal activităților de terapie logopedica, se pot utiliza în diferite momente în contextul activităților de comunicare, sub formă de jocuri-exerciții
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
odată așa de aproape. Bach ar forma valurile negre, puternice, un ritm egal și cu rezonanțe profunde. Beethoven, freamătul și cataclismele. Mozart, apa liniștită, care joacă ușurel, glumeț, și în același timp melancolic la scânteile soarelui. Wagner , vijelie. Chopin, plescăitul lopeții la razele de lună. Iar Debussy, valurile subțiri și capricioase, uneori roze, alteori argintate, lunecând pe maluri și în care își înmoaie nimfele degetele de cafea. Iar patefonul cu diafragma lui - capul cu gâtul lung - ar palpita, lebădă pe apele
Adev?r ?i mistificare ?n proza lui Anton Holban by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84074_a_85399]
-
frustrările și dorințele noastre. Vrem să simțim că mirosim frumos. Aceasta nu ne-o ia nimeni, în numele nici unui dogmatism. Când ești obligată să stai în salopetă și în cizme și să faci muncă patriotică, să dai la cartofi și al lopeți, visezi un pic de feminitate, de eleganță, de frumusețe”. În regimul taliban, de exemplu, femeile practicau și rezistența prin machiaj făcut în subterane, cu riscul vieții. Cât de mult asemenea atitudini tranșante compromit mișcarea feministă? O compromit, în sensul că
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]
-
întrebat aceeași voce care ne interogase și până atunci. Am văzut, în sfârșit, și pe cel care vorbea: părea a ocupa locul cel mai bun, era mare cât Postul Crăciunului, cu o față aspră și nădușită și mâini cât niște lopeți de dat zăpada. "Precum am spus: poeți!" a întărit Flora. Rumoarea a încetat și s-a așternut o liniște deloc bine-prevestitoare. Se vedea că interlocutorul nostru își pregătea cu grijă următoarea replică. Iar când aceasta a venit, n-a mai
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
cum s-a dezvoltat criza poate fi utilă; și nici nu se angajează într-o discuție exhaustivă. De asemenea, un memorandum ar trebui să fie de sine stătător acoperind subiectul abordat fără să omită informații vitale ori să îngrămădească cu lopata material în exces. În acest memorandum nu ofer rețete pentru serviciile de sănătate sau politica fiscală. La urma urmelor, sunt specialist în politică externă. Nu îmi cer scuze pentru credința că aspectul internațional al activității președintelui este cel mai palpitant
Memorandum către președintele ales by MADELEINE ALBRIGHT () [Corola-publishinghouse/Science/999_a_2507]
-
de parcă ai muri mâine, da’ să muncești ca și cum ai ști că nu vei mai muri niciodată. Io... n-am mai avut timp de suflet... Nu știu... Poate că... mai este și blestemu’... Nu-l mai întreb nimic. Arunc prund cu lopata într-o betonieră de mână, ca să-l ajut și eu cu ceva. I-au crăpat palmele până la sânge. Eu i-am adus o alifie, dar n-o folosește. Era ziua mea de naștere. De Adormirea Maicii Domnului. Să nu-ți
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
nu le pot compara cu niște modele care să fie pur auditive, acestea lipsindu-le. Desigur, cînd, în cabinetul meu de lucru, îmi ridic fruntea s-ascult, un moment, zgomotele dinăuntru și de afară, pot spune: acesta-i zgomotul unei lopeți de cărbuni pe coridor, acela-i pasul unui cal pe stradă, e strigătul unui copil etc. Dar, după cum vedem, nu în jurul unei reprezentări tipic auditive se grupează, de obicei, sunetele sau zgomotele din aceeași categorie: cînd vreau să recunosc aceste
Memoria colectivă by MAURICE HALBWACHS () [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
sintagma „pompier voluntar”. Ceea ce nu ar fi prea rău, dacă cei ce poartă această etichetă ar fi cu adevărat ceea ce par a fi. Nu mai vor- besc de dotarea acestor formațiuni, care, cel puțin la noi, se reduce la o lopată și la o găleată atârnate pe un panou scorojit de vreme. În orașul Brive la Gaillarde, situat, cum am mai scris, pe apa Corrèze, unitatea de Pompieri a apărut cu mai mulți ani în urmă, ca necesitate a dezvoltării edilitar-economice
ALTE ?NT?MPL?RI LA APA CORR?ZE by VASILE FILIP () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83173_a_84498]
-
dar e un capăt și inscripția e abandonată, ceea ce impune indirect un final de operă, o imposibilitate de a crea, de a exista). Totul e proiecție interioară. E aici o exhibare a modalității de creație ce nu poate trece neobservată: "Lopata mi se proiecta în gând pe un ocean imens cât o sută". Textul se constituie astfel din reverii controlate însă de rațiune și nu din dicteu automat. Imensitatea oceanului e o proiecție a temerilor, dar și o replică ironică dată
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
peste imaginile stării de veghe, dar totul se realizează cu naturalețe. Motivul oaselor se impune și aici, e o reducere la esență, la minimum, o despovărare de carnal și totodată de tot ce înseamnă viață, existență: "era un spânzurat de pe lopețile morii de vânt/ ce vâslea în nori bruni mâncând oase -/ oasele spânzuraților de pe cocoașa de pământ". E o răsturnare evidentă a viziunii asupra lumii, straniul devine banal și realitatea devine ficțiune, "din negura basmelor locatarii târgului/ ieșiră la ferestre cu
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
narativul înlocuiește și la Marin Sorescu metaforicul, redus, de multe ori, la o singură secvență care păstrează sau capătă tocmai prin acest procedeu întreaga încărcătură semnificantă a poemului: "Pe lac/ Umbra mea se vedea/ Foarte limpede/ Și eu îmi implantam lopata/ Drept în ochi/ Apa părându-mi mai adâncă acolo/ Pe mal lumea începuse să aplaude/ Căci barca mea o luase cu mult/ Înaintea celorlalte." (Natație). Metafora se păstrează și în poezia contemporană numai că este deposedată de rolul de axă
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
cu nasurile acoperite) de către însuși primarul orașului tinichigiului, care a luat banii cu o mână și a tras de sfoară cu cealaltă, cerând o halbă de bere. Odată banii luați, el ridică londonezul pe spate (ca pe un școlar); o lopată și un târnăcop erau pregătite pentru el: astfel pregătit, și-a dus povara mortală într-un câmp departe de oraș și a săpat o groapă pentru mort (1:144). Apoi tinichigiul a dezbrăcat mortul, i-a luat banii și l-
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
geamuri. Gem plopii, la vînt țin isonul Iar creieru-ncepe să-mi arză Că n-am etanșat și balconul Și-ngheață butoiul cu varză. Nămeții-s cît gardul pe stradă, Pendula măsoară secunde, Iar mîine ieșim la zăpadă Și nu știu lopata pe unde-i. Aștept să dea-n clocot și ceaiul La gazul cu flacără fină Că-și face de cap guturaiul Și n-am în sertar aspirină. Eu n-am să mai ies azi din casă, Văd fulgii că-și
DECEMBRIE (?n epoca de aur) by Constantin IURAȘCU Tataia () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84342_a_85667]
-
orice încătușare? Iată o dilemă valabilă și azi. CREPUSCULUL CIVIL DE DIMINEAȚ| Emil BRUMARU Instructoarea de pioneri... Magiunul pe care îl făceam într-un recipient mare, un cazan pus pe pirostrii uriașe, învârtind materia aceea plină de bulbuci cu o lopată de lemn, pe rând, după cum oboseam, îl numeam povidlă... (Venea și Veta, fiica mai răsărită, blondă, a dascălului din Munteni, la învârtit, ca să capete câteva kilograme de povidlă; țin minte că mă uitam foarte atent la mișcarea șodurilor ei în timpul
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2210_a_3535]
-
Școala de muzică pentru evrei, în clasele de compoziție și dirijorat, cu Alfred Mendelssohn și cu Edouard Lindenberg. Intervenția omenoasă a Floricăi Muzicescu și a lui George Enescu îi evita, la 18 ani, în 1943, suferințele muncii forțate obligatorii la lopată și târnăcop, fiind transferat la munci mai ușoare. Reintegrat în toamna lui 1944 la Academia Regală, pianistul își relua studiile în clasa profesoarei sale și le încheia, cu mențiunea „Magna cum laude“, în iunie 1947. La scurtă vreme avea loc
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2210_a_3535]
-
seamănă în urma polidiscului. Am văzut un fermier care semăna în urma polidiscului, cu căruța. În acest scop, în fund, căruța avea o codârlă, pe fundul căruia era un ax rotativ, angrenat în mișcare de roată. Fermierul azvârlise din căruță ovăzul cu lopata în codrilă. Am revenit la acel teren. Ovăzul răsărise în condiții optime. După cum am arătat, ca și în statul New-York, și aici, gunoiul de grajd nu e adunat pe platforme ca în Europa. El e cărat aproape zilnic și e
30.000km prin SUA. 1935-1936 by Prof. dr. Nicolae Corn??eanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83483_a_84808]
-
muncitorul român într-adevăr nu gândește, el doar muncește. Coloanele venite în frământatul an 1990 să bumbăcească studenți, profesori, medici, în Piața Universității nu glumeau, scandând sinistra lozincă. Toată lumea a văzut lucrători de la spații verzi aruncând frunze și crengi cu lopata într-un camion deschis, care pleacă apoi în trombă, împrăștiind frunzele și crengile pe străzile altminteri curățele; toată lumea a văzut aceleași străzi scormonite în fiecare vară, pentru turnarea unui asfalt care vara viitoare trebuie jupuit din nou; șantiere abandonate cu
Cum am spânzurat-o pe Emma Bovary by Doina Jela [Corola-publishinghouse/Science/937_a_2445]
-
drum prin puțul minei, coborând opt sute de metri până la stratul de cărbune, după care a mers pe jos doi kilometri până la abataj, pe o temperatură de 40 de grade. Acolo curăță galeria, încarcă vagoneții ruginiți cu „inima lui Stalin“, o lopată cât trei. Apoi își desfac rația alimentară, ca să prindă puteri: o conservă de carne, una de pateu și un corn. Artificierul Pușcău pregătește frontul pentru pușcare, însă nu mai apucă să aprindă fitilul. Metanul acumulat în tavan explodează, aruncându-i
Nişte ciori vopsite-n roşu by Răsvan Popescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1376_a_2711]
-
și ochii lui îmi plac. I-oi dao cu bucurie, Nunta trei zile să ție. Să bem țuică de prună, Să țină o săptămână, Să fie tot voie bună Pentru nația română. Găinușa-i de la Vatra, Am adus-o cu lopata E găină de la munte Care face sute multe E găină din poveste, Care-o vezi și nu mai este. Am tăiat-o după casă Și-am adus-o chiar la masă, La nuntași s-o împărțiți Și mie să mi-
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
mod competent de ing. constructor Ursu Gh. Gheorghe, fiu al satului Vatra. Un aport deosebit și-a adus și fratele acestuia Ursu Gh. Vasile. Exemplul cel mai concludent a fost însă preotul Dumitru Chilici care a pus mâna și pe lopată și pe roabă, lucrând cot la cot cu tinerii din sat și alături de ceilalți oameni din parohie. Pentru obținerea documentelor necesare și pentru aprobări s-a interesat mai mult Cojocea Chi. Gh. Constantin, fost contabil la CAP Vatra. Au contribuit
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
torpilă Glojd = mîncare. Similar: haleală, potol Gogoșari = chiloți. Similar: inexprimabili Gușter = gardian, polițist. Similar: caraliu, priponar, gabor, sticlete, curcan, caraulă, urît Impresii, impresar = deținut care nu se teme de cei periculoși Jurubiță = haz. Similar: caterincă, hai, mișto Loazbă = palmă. Similar: lopată, carabă, macaoază, scatoalcă Mameluc = bleg. Similar: molîu, baligă, mănăstire, muhaia, nătîntoc, popleacă, pulifrici, zdreanță Mansardă = gură. Similar: aftă, bușon, ciocomengă, fermoar, mijă, ocarină, zotcă, malaxor, muștiuc Marafeți = bani. Similar: lovele, biștari, mălai, pitaci, arginți, boabe, mardei, țechini, firfirici, copeici Marcă
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
de intervenții după ei, uneori cu cătușe la mîini în timpul plimbărilor sau al deplasărilor de la un punct la altul, cărînd cu mîinile legate baxuri de apă minerală sau pachetele primite de la rude ori tomberoanele de gunoi sau diversele cazane și lopeți. Indicatorul suprafața penitenciarului și compartimentarea lui (alei, terenuri de sport, lăcașuri de cult, infirmerie, spital, ateliere de lucru, centru de pregătire, vorbitoare, săli de spectacole, bibliotecă, săli de curs, magazii etc.) permite evaluarea modului în care instituția își îndeplinește rolurile
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
la căruță sau plug rumega fân de parcă nu se mai putea sătura. Țăranul simți curând o bucurie ciudată și uită repede necazul ce se abătuse asupra lui tocmai în ziua de ajun a Anului Nou. Mai voios ca oricând, cu lopata în mâinile-i aspre, începu să sape voinicește cărări adânci în zăpada înaltă, ce păreau niște dâre ireale pe întinderea albă. Furunculul În ziua aceea ne-am adunat o gloată de copii pe stradă. Eu am hotărât să mergem la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1544_a_2842]
-
Puține ziare și posturi de radio și televiziune aveau site în acei ani, iar cele care aveau puneau de regulă pe Internet, cu copy/paste, conținutul ziarului tipărit. Sistemul e cunoscut în literatura de specialitate sub numele shovelware (shovel înseamnă lopată în limba engleză, iar termenul se referă la faptul că ziarul era, metaforic vorbind, luat cu lopata și vărsat pe Internet fără un tratament special, cum ar fi adăugarea de link-uri sau rescrierea textului pentru Web). Majoritatea publicațiilor românești
CARTEA FETELOR. Revoluţia facebook în spaţiul social by ALEXANDRU-BRĂDUȚ ULMANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/577_a_1049]