9,370 matches
-
dispunere spațială a dus la unirea cuiburilor de locuințe într-o singură vatră de sat, dând naștere unei așezări de mărime medie superioară, cu o populație între 1000 și 2000 de locuitori. Din punctul de vedere al tipului așezării, satul Lunca a făcut parte din categoria sate risipite (în lunca împădurită a Dunavățului), apoi devine un sat răsfirat, cu gospodării distanțate una 52 de alta, despărțite de grădini, imașuri, ogoare. în unele locuri ale vetrei de sat, Lunca se înfățișa și
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
într-o singură vatră de sat, dând naștere unei așezări de mărime medie superioară, cu o populație între 1000 și 2000 de locuitori. Din punctul de vedere al tipului așezării, satul Lunca a făcut parte din categoria sate risipite (în lunca împădurită a Dunavățului), apoi devine un sat răsfirat, cu gospodării distanțate una 52 de alta, despărțite de grădini, imașuri, ogoare. în unele locuri ale vetrei de sat, Lunca se înfățișa și se mai înfățișează ca un sat adunat, cu gospodării
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
tipului așezării, satul Lunca a făcut parte din categoria sate risipite (în lunca împădurită a Dunavățului), apoi devine un sat răsfirat, cu gospodării distanțate una 52 de alta, despărțite de grădini, imașuri, ogoare. în unele locuri ale vetrei de sat, Lunca se înfățișa și se mai înfățișează ca un sat adunat, cu gospodării la stradă, cu micile grădini în spatele caselor și acareturilor. Aceste caracteristici le aveau și celelalte sate de pe Valea Dunavățului și din Colinele Tutovei, la care se adaugă factorul
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
reședința boierilor Rosetti până în anul 1949, fiind și centrul administrativ al comunei căreia i-a dat numele pe care-l poartă și astăzi. După reforma agrară din 1864 și reforma administrativă din 1865, sediul administrativ al comunei a devenit satul Lunca, care este tot mai des confundat cu Filipenii. Apariția satului Slobozia lângă Filipeni a făcut ca vechiul sat Filipeni să se integreze în noul sat și puțini locuitori mai știu acum că partea din sus a satului Slobozia se chema
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Filipeni. în recensământul din 1774, între cei 7 scutiți de bir este înscris Ion Hălmaciu, vornic în Filipeni, iar o anafora din 1803 vorbește de popa Andrei care slujea la biserica ridicată de boierii Rosetti, biserică mutată apoi în satul Lunca, la 1840, însă locuitorii nu mai păstrează nicio amintire despre existența unui loca de cult. Locul care se cheamă „La mănăstire” este de dată recentă, din pragul secolului al XX-lea, zidirea până la acoperiș a fost abandonată și, în timp
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
de moși și, în mod deosebit, prin reforma agrară din 1921 au făcut ca importanța Știubienei să scadă pentru economia gospodăriei boierești și în final, satul a fost părăsit, locuitorii retrăgându-se în satele de clăcași (le rămăsese numele în Lunca și, în special, în Slobozia). Din toate câte au fost, în gura tiubienei s-a făcut o moară de foc, „moara lui Berbecaru”, supraviețuindu-i doar numele. De ce au ales boierii Rosettești Știubiana ca loc de depozitare a cerealelor? Pentru că
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
clăcașii secolului al XVIII-lea, declarați prin Așezământul lui Constantin Mavrocordat, liberi ca persoană, dar fără „de moșie”. O Slobozie, zisă a Domniței (Slobozia Domniței), din fostul ținut al Tecuciului, a fost colonizată cu bejenari bucovineni, la fel ca satul Lunca. Toți cei care se așezau pe moșie boierească sau mănăstirească, uneori chiar răzășească, ca să se hrănească de pe acea moșie, erau datori proprietarilor cu zeciuiala, claca, alte dări și plocoane, după obiceiul vechi, înscris în legile secolului XVIII-lea și al
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Dunaviciorul Sec) cu Dunaviciorul (Sălașu Roșu), în prelungirea cătunului Filipeni și în intrândul spre apus, drenat de două pâraie mici, fără nume, întins spre zarea Poienilor. în timp, cei veniți s-au amestecat cu locuitorii din Filipeni, dar și din Lunca și chiar din Fruntești. în Slobozia - Filipeni un loc mai de frunte ocupa familia Boghiu (vechea familie Boghici?), ai cărei urmași pe linie masculină s-au căsătorit cu fete din Lunca, Fruntești și Bibirești. Cel mai vechi Boghiu întâlnit în
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
au amestecat cu locuitorii din Filipeni, dar și din Lunca și chiar din Fruntești. în Slobozia - Filipeni un loc mai de frunte ocupa familia Boghiu (vechea familie Boghici?), ai cărei urmași pe linie masculină s-au căsătorit cu fete din Lunca, Fruntești și Bibirești. Cel mai vechi Boghiu întâlnit în Registrul de stare civilă, ca martor la înregistrarea nașterii copilului Manolache, în familia Lupu din Știubiana, în 22 martie 1868, Ion Boghiu „de meserie plugariu”, domiciliat în satul Slobozia, comuna Filipeni
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Tecuci, este cel care, după noua lege administrativă dată de Al. I. Cuza în 1864, a pus într-un sac toată arhiva comunei cu sediul în cătunul Filipeni, la moșia și curtea lui Dumitru Rosetti și a dus-o la Lunca, care devine centru de comună. Structura proprietății funciare a familiei Boghiu lasă să se întrevadă vechea delniță răzășească, întinsă din deal în deal până în zarea Poienilor și pe partea nord-vestică a dealului numit „Cocolia”. De asemenea, familia Curteanu întâlnită în
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
comună. Structura proprietății funciare a familiei Boghiu lasă să se întrevadă vechea delniță răzășească, întinsă din deal în deal până în zarea Poienilor și pe partea nord-vestică a dealului numit „Cocolia”. De asemenea, familia Curteanu întâlnită în Fruntești, dar și în Lunca, trebuie să fi avut un alt statut social, din moment ce într-un zapis de vânzare din 17 decembrie 1845 îl întâlnim pe Lucan Curteanu care vinde postelnicului Grigore Roset (Rosetti) 5 stânjeni moșie în hotarul Fruntești, cu câte 2 galbeni stânjenul
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
venirea bejenarilor bucovineni (1784-1820), unele familii au fost așezate de boierul Ștefan Rosetti sau de urmașul lui în Slobozia, în tiubiana, poate chiar și în Runc. După eliberarea și împroprietărirea țăranilor la 1864, aceste familii s-au așezat în satul Lunca, alături de toți ceilalți bejenari. Dintre cei înscriși la recensământul din 1774, numai numele de familie Munteanu mai există și astăzi, ceilalți au primit nume de familie după introducerea, în 1864, a Registrelor de Stare Civilă. Toate familiile birnice care au
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
1864, cu loc de casă, niște sălașe de țigani lingurari pe locul numit „Siliștea țiganilor”. șiganii nu și-au făcut case, au plecat în alte locuri, erau liberi de robie, iar pământul destinat lor a intrat în proprietatea școlii din Lunca, la cererea insistentă a directorului Gh. Postoiu, după reforma agrară din 1921. Se poate pune întrebarea dacă nu cumva vechiul cătun Buduioasa nu era al iganilor împroprietăriți la 1864, deși între multele documente care vorbesc de moșia Filipeni, Fruntești, Oțelești
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Filipeni, a fost pierdută de proprietarul Rosetti la un joc de cărți, fiind câștigată de frații Sterian, care au păstrat punctul administrativ, în jurul căruia se va dezvolta cătunul Dobreana dup ce moșia Dobreana a fost cumpărată de obștea locuitorilor din Lunca, numit „Sfânta Treime”, între anii 1918-1920. Cătunul Dobreana este un caz tipic de roire a satelor: unele familii din satul Lunca și-au făcu case acolo unde au cumpărat pământ, apoi s-au adăugat însurățeii care n-au mai avut
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
administrativ, în jurul căruia se va dezvolta cătunul Dobreana dup ce moșia Dobreana a fost cumpărată de obștea locuitorilor din Lunca, numit „Sfânta Treime”, între anii 1918-1920. Cătunul Dobreana este un caz tipic de roire a satelor: unele familii din satul Lunca și-au făcu case acolo unde au cumpărat pământ, apoi s-au adăugat însurățeii care n-au mai avut loc în sat, lângă părinți. Cătunul s-a întins de o parte și de alta a drumului care pleacă din șoseaua
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
au făcu case acolo unde au cumpărat pământ, apoi s-au adăugat însurățeii care n-au mai avut loc în sat, lângă părinți. Cătunul s-a întins de o parte și de alta a drumului care pleacă din șoseaua principală Lunca - Fruntești - Lozinca, urcă pe lângă gospodăria lui Cucu, taie de-a lungul platoul care alcătuiește moșia Dobreana, continuând drumul spre satul Oțelești. De asemenea, s-au construit case și pe valea pârâului Dobreana care este însoțit de un drum care ajunge
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Ion Ciuchi, cel care i-a dus pe bejenarii bucovineni pe moșia lui Ștefan Rosetti și care lasă mărturie despre aceasta într-o carte bisericească, Dumitru Corniță care lasă însemnări despre bejenarii veniți în 1784 și despre stabilirea lor în lunca Dunavățului. Procesul de sărăcire a unor familii răzășești s-a accentuat în secolul al XIXlea, când o mare parte din satele răzășești din Moldova au fost acaparate de marii boieri. Este și cazul lui Ion Birdilă, ginerele lui Dumitru Bârgu
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
învețe scrisul, cititul și socotitul să fi învățat în sat, cu un preot sau un dascăl, așa cum se obișnuia prin satele Moldovei. Când s-au organizat comunele, după reforma administrativă a domnitorului Alexandru Ioan Cuza, satul Fruntești pierduse întâietatea, satul Lunca, așezat într-o poziție centrală și în plină expansiune demografică, a devenit centru de comună. La început, s-au ales primarii din Fruntești, apoi, când s-au impus primari din Lunca, satul Fruntești s-a simțit izolat în cadrul comunei, izolându
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
domnitorului Alexandru Ioan Cuza, satul Fruntești pierduse întâietatea, satul Lunca, așezat într-o poziție centrală și în plină expansiune demografică, a devenit centru de comună. La început, s-au ales primarii din Fruntești, apoi, când s-au impus primari din Lunca, satul Fruntești s-a simțit izolat în cadrul comunei, izolându-se și considerându-se superior celorlalte sate. Ca peste tot, s-au scurs războaiele, schimbări sociale și politice, s-a instalat regimul comunist, care avea ca obiectiv nivelarea tuturor prin ștergerea
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
și politice, s-a instalat regimul comunist, care avea ca obiectiv nivelarea tuturor prin ștergerea deosebirilor sociale. Răzeșii din Fruntești s-au legat de poziția socială până în 1962, la cooperativizarea agriculturii, care i-a transformat în țărănime cooperatistă. II.3 Lunca - Filipeni, sat al bejenarilor bucovineni. Condiționări istorice și economice ale imigrșrilor interromânești La începutul mileniului al II-lea teritoriul de la est de Carpați, dintre Carpați și Nistru, pe care s-a format în secolul al XIV-lea statul medieval țara Românească
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Ardeal spre zona de nord-vest a Moldovei care, începând cu toamna anului 1774, va fi ocupată de Imperiul Habsburgic, privind numele de Bucovina. în legătură cu bejenia țăranilor români din comitatele ardelene de la granița cu Moldova trebuie privită și înțeleasă întemeierea satului Lunca din comuna Filipeni, județul Bacău, în a doua jumătate a secolului al XVIII-lea, eveniment care comportă o dublă bejenie: o trecere peste munți a numeroase familii românești din Ardeal și așezarea lor în 80 de sate din Bucovina și
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
sate din Bucovina și apoi o trecere a unei părți din această populație peste „Cordon”, peste granița dintre Bucovina și Moldova, care și-a găsit loc de așezare pe moșiile boierești din centrul Moldovei, în județul Bacău, punând bazele satului Lunca și Slobozia Domniței. Cauzele migrării românilor la sud și la est de Carpați, atât în șara Românească Muntenia, cât și în țara Românească Moldova au făcut obiectul a numeroase însemnări, scrieri, impresii de călătorie, analize social-economice, opere istorice, atât ale unor
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
sunt preoți, 5 sunt grăniceri și plugari în Regimentul 2 Năsăud, inclusiv cei 2 preoți. O parte dintre familiile venite în Bucovina, a căror nume au fost modificate sau schimbate, le regăsim între cele care s-au stabilit în satul Lunca, comuna Filipeni. Avem în vedere familia Boca, Pușcuță, (Pușcariu în Consignațiunea lui Enzenberg), Galeș (Galiț, plugar din Maier, familie cu 8 suflete, plecat din cauza condiției sociale de iobag), apoi Pâțu, Gurău, Botoșanu, stabiliți în Cașvana, alții veniți în Lunca din
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
satul Lunca, comuna Filipeni. Avem în vedere familia Boca, Pușcuță, (Pușcariu în Consignațiunea lui Enzenberg), Galeș (Galiț, plugar din Maier, familie cu 8 suflete, plecat din cauza condiției sociale de iobag), apoi Pâțu, Gurău, Botoșanu, stabiliți în Cașvana, alții veniți în Lunca din Todirești și Pătrăuți. De asemenea, au venit până în 1820 și alte familii de bucovineni, plecate din zona Dornelor și din Iacobeni. 3.1 „Descșlecarea” satului Lunca de cștre bejenarii veniți din Bucovina Motivând că are nevoie de o legătură
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
sociale de iobag), apoi Pâțu, Gurău, Botoșanu, stabiliți în Cașvana, alții veniți în Lunca din Todirești și Pătrăuți. De asemenea, au venit până în 1820 și alte familii de bucovineni, plecate din zona Dornelor și din Iacobeni. 3.1 „Descșlecarea” satului Lunca de cștre bejenarii veniți din Bucovina Motivând că are nevoie de o legătură directă cu Galiția, care i-a revenit Imperiului Habsburgic în urma primei împărțiri a Poloniei între Rusia, Prusia și Austria în 1772, și invocând poziția de neutralitate în
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]