1,406 matches
-
scumpească; dar Drac a mai văzut om beat de sare?! Trandafir mândru rotat Ș-asară te-am așteptat Când văzui că nu mai vii Pusei dorul căpătâi Cu dragostea mă-nvelii Doamne rău mă hodinii. Strigă-mă lumea că-s lotru, Mândra joară că sunt șotru (șodu) Joară, mândro, pentru mine Și mă scoate din rușine. negură hodină a o tuli a probozi 27 August. Salonta, orășel în majoritate unguresc, în câmpie. Locul de naștere al lui Arany Iános care a cântat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
beat de sare?! Trandafir mândru rotat Ș-asară te-am așteptat Când văzui că nu mai vii Pusei dorul căpătâi Cu dragostea mă-nvelii Doamne rău mă hodinii. Strigă-mă lumea că-s lotru, Mândra joară că sunt șotru (șodu) Joară, mândro, pentru mine Și mă scoate din rușine. negură hodină a o tuli a probozi 27 August. Salonta, orășel în majoritate unguresc, în câmpie. Locul de naștere al lui Arany Iános care a cântat pe eroul Toldy Miclos. Este aici un
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
zloți tătărești, o moșie. Pecete: Exerga: Eu Ștefan Vodă Domnul pământului Moldovei. Cap de bou, cu stea între coarne, cu soarele în stânga și cu luna în dreapta. Nume proprii: Toader Hărniș Bilțu Nicoară Seremet Mărica, fata lui Giargiu Giumătate Mărica, fata Mândrei Căliman Ana Bobului Sima Gureș Nicoară Roman Morzinco Cristina Ion Popșa Moisa Filosof Caliman Jumătate Toader Jocaș Farco aprod Dolca Mărușca Stana Muste Jorja Vulpe Ilieș Martui Musteață Cozma lui Baloș Costea Sărăcină Ilca Irimia Bulăi Avăr Boldur vistiernic (6995-6990
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Le-am văzut oglinzile albe depărtându-se pe sub crengăritul negru al pădurii desfrunzite. 29 dechemvrie [CÂNTECE ALBANEZE]* Cântec albanez Frunză verde mătrăgună, Am ieșit sara pe lună, Ca să cânt dintr-o gurdună. Spre izvorul cel din vale Iată-mi iese mândra-n cale Cu fotă și cu paftale. Vino, mândro, la izvor, Ca să-ți cânt de dulce dor. De nu vii, să știi că mor. Dar mândruța n-a venit. La izvorul cel vrăjit, Am pus fruntea ș-am murit. Ciudată
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
negru al pădurii desfrunzite. 29 dechemvrie [CÂNTECE ALBANEZE]* Cântec albanez Frunză verde mătrăgună, Am ieșit sara pe lună, Ca să cânt dintr-o gurdună. Spre izvorul cel din vale Iată-mi iese mândra-n cale Cu fotă și cu paftale. Vino, mândro, la izvor, Ca să-ți cânt de dulce dor. De nu vii, să știi că mor. Dar mândruța n-a venit. La izvorul cel vrăjit, Am pus fruntea ș-am murit. Ciudată poezie populară comunicată de Barbu Lăzăreanu 3 Măi bădiță
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
și gustos Când îl bei cu om frumos, Iar de-l bei cu om urât Ți s-oprește vinu-n gât. Multe-n lume omul vede: La o casă șapte fete Și-i fântâna sub părete Moare cânele de sete. Trece mândra pe colnic Răsucind la borangic, Dar pe fus n-are nimic. Lung e drumul în pripor, Bată-te pustia dor... Foaie verde doi bujori Soacra cu două nurori. Una vine la fântână Cu cămeșa soacrei-n mână. Și mi-o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
e sete? Nu mi-i foame Nu mi-i sete. Ori ți-i greu de trupul meu? Nu mi-i greu de trupul tău, Dar mi-i greu năravul tău, Holteieș stăpânul meu. Câte sate te-am purtat Pe la multe mândre-ai stat. Mă țineai de gard legat Și-mi dai fân nuielile Și grăunțe stelele. Cum ți-i drag cu puica-n pat Și mie cu traista-n cap. Cum ți-i drag cu mâna-n sân Și mie cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
aug.; Sântă Măria (adormirea), când duc bisericei din ostrovul nou, pietre, adăogindu-le lucrării strămoșilor. Dubrovnic, Tvatat, Herțegnovi, Cotor etc., remarcabile înfățișările femeilor îmbrăcate în costume vechi naționale foarte frumoase, cu semne distinctive fată, nevastă, fată bătrână, văduvă. Femei nalte, subțirele, mândre. (toate stele de cinematograf cum spunea Bernard Shaw). Și oamenii (muntenegreni) au statura naltă. Cel mai mult m-au impresionat bătrânele cu înfățișare nobilă și încă frumoase. Sunt și urâți dar cei mai mulți localnici (țărani) tipuri distinse. Monumentul lui Mestrovici de la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
zavescă de 100 de ruble de argint. La 11 ianuarie 1464, domnul dă un nou privilegiu Musei, soția lui Pentelei, și fiicei sale, Cerna, soția lui Petru Oțelescul, pentru satul Pânteleești, deoarece privilegiul vechi fusese pierdut. La 13 august 1464, Mândre și soția lui, și cumnatele lui, fiicele lui Voineag, s-au pârât cu Misea pentru satul Târnauca. Misea a spus că satul și alte bunuri îi fuseseră dăruite de unchiul său, Bera. S-au pârât ce s-au pârât și
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
revigorantă a focului este revelată de proliferarea planului vegetal în imediata lui vecinătate, nivelul suprem al bogăției florale fiind atins în ultima câmpie parcursă: „un câmp numai de flori și unde era numai primăvară; fiecare floare era cu deosebire de mândră și cu miros dulce, de te îmbăta”. Și această câmpie este vecină cu o pădure - cortină pentru sacru, desimea, înălțimea ei și fauna înfricoșătoare marcând ultima stavilă pe drumul spre palatul fără timp. Câmpiile sunt așadar coordonate geografice ale itinerariului
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
e timpul ca inițierea să reînceapă pentru fiul de împărat. În basmul Rozina - Doamna Florilor, lacul de lapte se află în inima sacrului și este accesibil numai ființelor superioare: „exist-un lac de lapte dulce unde vine și face baie Mândra Lumii, aceea, Rozina - Doamna Florilor, și cu slujnicele ei. Face baie în fiecare zî. (...) Da’ nu poate face nimnea că lacu, zâce, fierbe tăt timpu, numai când vine e, rămâne călduț, cât face baie. Și cum iese, începe să fiarbă
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
ale percepției ontologice au fost regenerate magic. Un alt animal puternic legat de principiul acvatic devine „masa mare” a nunții ce repetă hierofania cer - pământ: „Bourel, din carnea ta/ Mari boeri c-or ospăta;/ Bourel, din coarnele tale/ Face-aș mândre păhărele,/ Ș-aș bea la masă cu ele!” (Tudora - Suvorov). Transformate din suport al leagănului fetei în recipiente comensuale, coarnele implică „un procedeu de anexiune a puterii prin luarea în stăpânire magică a obiectelor simbolice. Cornul, osul frontal cu coarnele
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
În societățile tradiționale, sicriul era scos din casă pe fereastră, nu pe ușă, sau trecut peste gard, sau printr-o spărtură în perete sau tavan”, consideră Antoaneta Olteanu, în urma informațiilor din spațiul slav oferite de A. K. Baiburin. În basmul Mândra lumei, pruncul promis diavolului înșelător (o ipostază recentă a monstrului inițiator) este dat de părinți pe fereastră, ca semn al trecerii în altă viață, o nouă naștere simbolică, similară practicii de vânzare a copilului bolnav, din cadrul obiceiurilor de naștere. Etapa
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
libertatea psihologică de a deveni cap de familie; numai așa spațiul dominat de monstruos poate fi cucerit și dăruit lumii. Tocmai căsătoria miraculoasă cu ipostaza feminină de pe celălalt tărâm trebuie tăinuită, într-un basm din colecția Pop-Reteganul: „Du-te, zice Mândra Lumei, dar eu nu pot merge; dar dacă mergi, nu cumva să-i spui cuiva că ești însurat, că atunci nu-i bine de tine. Orice ți s-ar întâmpla, ori peste ce ai da, tu să zici că ești
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
Socrul meu preotul Mihai Vasiliu a tocmit o muzică bună din Târgu Neamț, alcătuit din 4 muzicanți, 2 erau români și 2 erau jâdani. Și au cântat destul de frumos ba și din gură. "Frunză verde fir de linte, Ghiorghiță cu mândre multe, Când se duce pe la toate Îl apucă miez de noapte Iar când vine pe la mine Îl apucă ziua bine" și "Cucoanele acuma-și fac pălăria cât mitropolia Și pe cap le șade drept ca un ceaun" și "Când la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
răspuns: "D'aia"! Pe plan național la asasinatele petrecute "pe-un picior de plai, pe-o gură de Rai", motivația a fost diversă: econo-mică în cazul ciobanului moldovean din balada "Miorița" "că-i mai ortoman, c-are oi mai multe, mândre și cornute, cai mai învățați și câini mai bărbați", de "amor" în cazul lui" Ion" al lui Rebreanu, politică în cazurile lui Mihai Viteazul, Tudor Vladi-mirescu, I.G. Duca, Armand Călinescu, Nicolae Iorga...! Cine nu-i cu noi e împotriva noastră
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]
-
aflat dacă printre ei se aflau și complicii lui din ajun. [Mai târziu, pentru a lucra mai bine asupra po pilor, a trecut de la catolicism la cuziști.](Ibidem, p. 41.) Didina Cantacuzino și Zoe Romniceanu erau cu drept cuvânt foarte mândre de re zultatul obținut prin energia lor. De slujba de Bobotează am fost toate la Mitropolie - Pia, Lia, Didina, Zoe Romniceanu, doamnele general Zetta Manu, Anicuța Florescu, Zincuța Manu, Elena Sturdza - și, pe urmă, sus la mitropolit ca să-i mai
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
bieții corectori, țintuiți în tipografie trei zile înaintea apariției revistei, cum spuneam, în așteptarea valurilor succesive de „observații“ pe care trebuia să le „operăm“ în pagini. Șefii Gazetei, Paul Georgescu și cei doi adjuncți ai săi, Milo Petroveanu și Vicu Mândra, purtau nenumărate conciliabule la C.C. sau la Direcția Presei, după care se duceau la redacție sau, miercuri după-amiaza, la Capșa, instituția de cultură situată la egală distanță, în spațiul bucureștean, între C.C. și tipografia din Brezoianu. Acolo chibzuiau cum să
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
2. Bărbatul fără drăguță are mintea cam slăbuță.“ Știe Puiu ce știe. Nu-l putem contrazice. Ton justificativ. Sau profetic. Puiu răspândește lumină. Înțelepciune. „3. Lenuță, dragă, Lenuță.“ Epopeea lui Puiu continuă. I-a venit mintea la cap. A apărut mândra. Tot diminutivată, mititica. „4. Tu ești jumătatea mea.“ Uite că s-a și însurat. Din păcate, mintea tot slăbuță i-a rămas. „5. Am un băiețel frumos.“ Bravo, Puiule! Altceva nu pot spune. Omul se descurcă. Se pare că viața
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
tigrilor regali din Bengal, ale panterei din Lahore, ale leopardului din Abisinia, ale jaguarului din Pampas și ale hienei din Sudan, cu mârâitul ei plângător. Fioruri, senzații, emoții și deliciile unui adolescent cu mințile furate de tentații aventuroase pentru vreo mândră Îmblânzitoare de fiare, În cizmulițe, rochiță scurtă și tunică de catifea, cu găitane de brandenburguri, sau pentru vreo zveltă și surâ zătoare acrobată În maillot de culoarea pielii, sau pentru vreo blondă și tânără eroină a pantomimelor eroi comice, așa cum
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
nate În stilul epocii. Lucrare considerabilă pentru literatura noastră de tălmăciri din clasicii străini și de care rafturile noastre sărăcă cioase ar trebui să se mândrească atât pentru ceea ce reprezintă ca un mare și etern capital omenesc, cât și pentru mândra ei Înfă țișare În straie de glas românesc; dacă formidabila și dezolanta incultură și nepăsare a cititorului român n-ar fi așa cum i le cunoaștem de mult și cum i le-am verificat din nou, deunăzi, când am văzut această
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
se numesc bărbați și femei, am evoluat și eu, cu pânzele mele Împinse de brize prielnice, Înspre ținuturi cu eroine dăruindu-mi-se cu generozitate din preaplinul farmecelor lor, uneori până la sacrificiul lor total și voluntar, care a adău gat mândrelor mele culori de pe un blazon amoros până atunci prea azuriu o umbră de tristețe morbidă, dar nu chiar incura bilă, așa cum o credeam. E ușor să ne Închipuim că, făcând sau nefăcând cutare sau cutare lucru, anumite evenimente grave din
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
pe] toată lumea de pe plajă doar numai prin prezența ei prestigioasă, tulburătoare, cum și prin tăcerile ei suverane, rar Întrerupte de glasul ei ca de o harfă cu suavități grave, celeste; basm, mit sau fabulație orientală, cu antice sono rități greco-barbare; mândră eroină evadată din vreo tragedie petrecută În preajma acestei mări cu larmele ei neobosite și cu perfidele ei ape albastre; sau, vă mai Îndoiți?, vlăstar regesc (Bere nice, Nisa, Roxana, Lao dice, Atalida, Statira, Hypsicratea sau Drypetina?) rupt și rătăcit din
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
Înseamnă perversiunea, anormalul sau normalul În viața sexuală - și de unde Încep? Căci anormalul se găsește În normal, pretinde Remy de Gourmont. (Am citit cândva poves tea [aceea] din O mie și una de nopți cu femeia cea frumoasă, frumoasa frumoaselor, mândra mândrelor, care ziua abia ciugulea, cu gurița ei fragedă, câte un bob de pilaf, iar noaptea se ducea prin cimitire, dezgropa cadavrele și se hrănea din carnea lor.) Ca o ultimă supoziție, dintre atâtea, unele mai nevalabile decât altele: neliniștea
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
perversiunea, anormalul sau normalul În viața sexuală - și de unde Încep? Căci anormalul se găsește În normal, pretinde Remy de Gourmont. (Am citit cândva poves tea [aceea] din O mie și una de nopți cu femeia cea frumoasă, frumoasa frumoaselor, mândra mândrelor, care ziua abia ciugulea, cu gurița ei fragedă, câte un bob de pilaf, iar noaptea se ducea prin cimitire, dezgropa cadavrele și se hrănea din carnea lor.) Ca o ultimă supoziție, dintre atâtea, unele mai nevalabile decât altele: neliniștea sexuală
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]