3,239 matches
-
Wittreich. Manchester: Manchester UP, 1984. 342-68. ---. The Mirror and the Lamp: Romantic Theory and Critical Tradition. 1953. London, Oxford, New York: Oxford UP, 1971. ---. Natural Supernaturalism: Tradition and Revolution în Romantic Literature. 1971. New York: Norton, 1973. Ackroyd, Peter. "William Blake: The Mân". Robert Hamlyn și Michael Phillips. William Blake. London: Țațe, 2000. 11-13. Adams, E.M. The Metaphysics of Self and World: Toward a Humanistic Philosophy. Philadelphia: Temple UP, 1991. Aers, David. "Blake: Sex, Society and Ideology". David Aers, Jonathan Cook și David
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
UP of New England, 1988. ---. William Blake: His Philosophy and Symbols. London, Boston, New York: Houghton Mifflin, 1924. Damrosch, Leopold, Jr. Symbol and Truth în Blake's Myth. Princeton, N.J.: Princeton UP, 1980. Davis, Michael. William Blake: A New Kind of Mân. London: Paul Elek, 1977. Deen, Leonard W. Conversing în Paradise: Poetic Genius and Identity-as-Community în Blake's Los, Columbia, London: U of Missouri P, 1983. De Luca, Vincent Arthur. Words of Eternity: Blake and the Poetics of the Sublime. Princeton
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
Leonard W. Conversing în Paradise: Poetic Genius and Identity-as-Community în Blake's Los, Columbia, London: U of Missouri P, 1983. De Luca, Vincent Arthur. Words of Eternity: Blake and the Poetics of the Sublime. Princeton, N.J.: Princeton UP, 1991. De Mân, Paul. Blindness and Insight: Essays în the Rhetoric of Contemporary Criticism. 1971. 2nd rev. ed. Minneapolis: U of Minnesota P, 1983. ---. Romanticism and Contemporary Criticism: The Gauss Seminar and Other Papers. Ed. E. S. Burt, Kevin Newmark și Andrzej Warminski
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
of a separate comprehensive study în Romanian criticism and theory. I have described Blake's visionariness aș an 'unsystematic system' and, contradictory though the formulă may sound, it encapsulates în an apposite manner the English artist's opinions concerning God, mân and art. My general critical intention hâș been to demonstrate that, despite the inherent contradictions of Blake's work, his poetic thought is coherent enought to allow one to identify this sort of 'unsystematic system' throughout his most important lyrical
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
susține teza preexistentei formei chiar și în sens estetic general. În Annotations to The Works of Șir Joshua Reynolds, el scrie: "Knowledge of Ideal Beauty. is Not to be Acquired It is Born with uș Innate Ideas. are în Every Mân Born with him. they are truly Himself" (E: 648). 151 Cf. Introducerea studiului meu. 152 Pentru mai multe amănunte, cf. secțiunea a doua a studiului meu. 153 Viziunea empirica este o experiență ilogica și incongruenta. Cand se încearcă traducerea conținuturilor
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
de la Alexandria, după un negoț bun. Lasă că și timpul era frumos! După-amiază s-a pornit însă pe neașteptate un crivăț. De voie de nevoie, el avea să se abată din drum ca la o jumătate de ceas și să mâie la "Hanul Ciorilor". Calul mergea și mergea, dar casa cea mare cu ferestre bine luminate nu stătea parcă nici ea pe loc. Când în fața ei, când în dosul ei, lui Tașcă tare-i venea să facă calea întoarsă. Dacă crivățul
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
că trăgeau la ea plutașii și oamenii care veneau după sare și pe timp de târg lumea se înghesuia într-însa, dar era în ea și un birt pentru toată lumea mai bună și trei odăi pentru trecătorii ce voiau să mâie. Aici puteau, dacă erau oameni harnici și cu rânduială, nu numai să trăiască bine, dar să-și mai facă și avere frumoasă. Nimic nu stă în calea înavuțirii tânărului cuplu Persida și Națl, nici măcar gândul c-ar fi o rușine
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
indică supoziția și un grad mai redus de asumare a conținutului enunțului: N-avea el să treacă pe la "Hanul Ciorilor", dar se înnoptase prea curând și mare lucru n-ar fi fost dacă s-ar fi abătut din drum ca să mâie acolo. Modul condițional-optativ indică neîncrederea sau neangajarea prudentă dată de o incertitudine asupra adevărului celor spuse. Dacă în aceeași frază există și combinarea verbului impersonal "a trebui" la prezent cu verbul suport la conjunctiv, enunțul capătă un sens ireal, contrafactiv
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
și dezabuzați de a înțelege sensul existenței”. Încercarea de individualizare a personajelor este minimă, excepție făcând Pavel Anicet și eventual David Dragu, deși insistența asupra dominantei personalității lor vine tocmai din necesitatea de a fixa un reper particular al acestei mase de tineri preocupați de probleme existențiale. Eroii sunt aduși în scenă treptat, fiecare ca exponent al unui destin dominat de aspecte tragice: Pavel Anicet (singurul care s-ar putea constitui într-o ,,schiță de personaj” este chinuit de imposibilitatea alegerii
Mircea Eliade : arta romanului : monografie by Anamaria Ghiban () [Corola-publishinghouse/Science/1263_a_1954]
-
copilul însuși când este foarte mic, i med iat cum începe să vorbească. Nu poți citi aceste anchete fără să fii uluit. De exemplu, cazul micului Witjeratne Hami, din Cey lon , născut cu o mână paralizată, care spunea: „Cu această mân ă m i-am ucis soția înainte de a mă naște aici”. Bazându se pe mai multe sute de cazuri studiate în lumea întreagă, dr. Stevenson a ales douăzeci , cele mai frapante, pe care le a regrupat sub titlul „Douăzeci de
Îngusta cărare către lumină by Marian Ciornei () [Corola-publishinghouse/Science/1225_a_2212]
-
a mai mușca, ne-am întins alene pe iarba grasă, în jurul bobocului de gâscă, mângâindu-l. Uneori, moșul îl îmbia cu bomboane din buzunarul hainei, dar el, sătul, le refuza cu toată politețea. - Eu cunosc pe stăpânul acestor gâște, am mas la el într-o seară, venisem cu niște treburi prin sat, dar îmi luasem și sculele de pescuit. Bobocul abia ieșise din găoace. Atunci l-am remarcat, era altfel decât ceilalți confrați ai lui, mai mare, mai vioi, mai frumos
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
Iași, 2004. 24. Marshall, Gordon (editor), Dicționar de sociologie, revizia traducerii și glosar de Sergiu Bălțătescu, traducere de Sergiu Bălțătescu, Florin Iacob, Liviu Șerbănescu și Cristian Toader, Ed. Univers Enciclopedic, București, 2003. 25. McLuhan, Marshall, Understanding Media. The Extensions of Mân, Signet Books, 1964. 26. McManus, Toby, "Public Relations. The Cultural Dimension", în Moss, Danny, Vercic, Dejan and Warnaby, Gary (editors), Perspectives on Public Relations Research, Routledge, New York, 2003. 27. McQuail, Denis, Mass Communication Theory, Sage Publications, 1996. 28. Mihu, Achim
Relațiile Publice Din Perspectivă Sociologică by Răzvan Enache () [Corola-publishinghouse/Science/1038_a_2546]
-
Bucher apud J. Habermas, Sfera publică și transformarea ei structurală, Ed. Univers, București, 1998, p. 237. 8 W. Sombart apud J. Habermas, op. cît., p. 246. 9 J. Habermas, op. cît., p. 249. 10 V. Understanding Media. The Extensions of Mân, Signet Books, 1964. 11 V. Sistemul obiectelor, Editura Echinox, Cluj-Napoca, 1996. 12 Ibid., p. 250. 13 Un concept, de altfel, destul de vag, pe care îl vom analiza într-unul din capitolele viitoare. 14 Ibid. În citat sunt cuprinse considerații aparținând
Relațiile Publice Din Perspectivă Sociologică by Răzvan Enache () [Corola-publishinghouse/Science/1038_a_2546]
-
pierdere este viu resimțită. E vorba de valea Cernei. E drept că nu e decât o vale strâmtă și întunecată, acoperită de păduri dese, presărată de munți foarte abrupți, pierdută în mijlocul Porților de Fier, în defileul Carpaților. Dar, sub aceste mase de stânci, la poalele acestor trunchiuri seculare, este îngropată o comoară: aici se ascund prețioase surse termale, băile romane ale lui Hercule, Hercules Bader după numele lor tudesc, sau mai degrabă băile Mehadia, după numele orășelului învecinat. Aceste terme foarte
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
echivalență. Așa că fii fără grijă, o să fie bine oricum, dacă nu acum, la anul. Să ia aici medie mare, fiindcă s-ar putea să am nevoie să-i spun ministrului: "Domnule ministru, are zece! Vă rog respectuos să aprobați!" Am mas noaptea în căruță la marginea satului și a doua zi am intrat la examene. N-aveau deloc capete de dovleci concurenții. După probele scrise, a doua zi am intrat la cele orale. Ne-am întors acasă spunîndu-ni-se că vom primi
Viața ca o pradă by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295611_a_296940]
-
ai fi spus, dacă ai fi crezut până atunci altfel, că trivialitatea și josnicia în care era aruncat cuvântul erau fără limite... Tata se ducea prin grădină, își vedea de treburi, mama ne chema la masă, căci se făcea seară, mâneam și unul din noi ieșea afară ca din întîmplare și se întorcea cu știrea: "ăia tot se ceartă!" Tot n-au terminat, nu s-au potolit?" Nu, mai rău!" Fiindcă își spuneau povești lungi, cum a fost el pe la Pitești
Viața ca o pradă by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295611_a_296940]
-
-mi fie, venisem la tine la masă și n-am mâncat nimic... - Te-am așteptat duminica trecută... Adusese nevastă-mea baclavale de la cofetărie... - Bine că le-ați mâncat singuri... Cunoșteam baclavalele. Cu puținii bani pe care mi-i dădea Nilă mâneam și eu câte una și îmi plăcea atât de mult încît până seara îmi ajungea doar atât. Berea parcă l-a trezit pe Gheorghe din încordarea lui. Și-a adus aminte... mi-a șoptit: - Ce-ai făcut atunci? - Când atunci
Viața ca o pradă by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295611_a_296940]
-
îl detronase pe Carol al II-lea? Îi văzusem și poza într-o vitrină, sau într-un ziar, îmbrăcat în cămașă verde. De ce vruseseră legionarii să-l dea jos? Întrebările însă nu-mi stăruiră în minte, ca și Nilă îmi mâneam franzela ca un cal nepăsător... firește... cu pistoalele lor... Trebuia s-o pățească... Mă miram în clipele acelea cum de ajunseseră ei să... Hm!... Și acum... Gheorghe... Megherel... Dar nu mă mai gândii nici la Gheorghe și nici la Megherel
Viața ca o pradă by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295611_a_296940]
-
găsești o slujbă, continuă el invitîndu-mă la masă. Ciorba era excelentă, de mult nu mai mâncasem ceva așa de bun. În internat numai foamea ne împiedica să ne dăm seama cât de infectă era mâncarea. Din mia mea făceam economie, mâneam numai pâine cu roșii și adesea un corn cu lapte. - Îți cumperi ca mine o lampă cu gaz, un tacâm și două farfurii și îți faci acasă. Piața te învăț eu, mergi cu mine mâine după masă să vezi ce
Viața ca o pradă by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295611_a_296940]
-
Era greu de crezut. Nu avea nici un sentiment clar, un gând inoculat sau senzația că îl domina o entitate străină. Mai degrabă era ca un om care știe că stă cu picioarele într-o băltoacă și totuși are impresia că mase oceanice de apă îi trec pe deasupra capului. Se simți din nou tulburat. Întrebă, găsindu-și cu greu cuvintele: ― Îți dă vreun ordin? ― Da, ceva despre oprirea unui atac. Cred că ne confundă. Răspunsul fu atât de neașteptat încât lui Marin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85099_a_85886]
-
ai voștri filosofi vre odată: "Ce se refusă unei minute-ntraripată 90"Nici însu-Și vecinicia nu mai poate reda". {EminescuOpIV 17} ECTOR ȘI ANDROMACHE (de Schiller) ANDROMACHE Vrea Ector în vecie să meargă de la mine, Unde Ahil cu-a sale neapropiali mâne Aduce lui Patroclu jertfiri pe orice zi? Cine-o-nvăța copilu-ți în vremea viitoare 5S-arunce lănci și zeii Olympului s-adoare, Când Orcul de-ntuneric în sînu-i te-o-nghiți? ECTOR Femee scumpă mie, tu lacrimele seacă! După bătaia cruntă dorința
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
cutreeram Și mă culcam ades lângă isvor, Iar brațul drept sub cap eu mi-l puneam S-aud cum apa sună-ncetișor: Un freamăt lin trecea din ram în ram Și un miros venea adormitor. Astfel ades eu nopți întregi am mas, Blând îngînat de-al valurilor glas. Răsare luna, -mi bate drept în față: 10Un rai din basme văd printre pleoape, Pe câmpi un văl de argintie ceață, Sclipiri pe cer, văpae preste ape, Un bucium cântă tainic cu dulceață, Sunând
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
1023 {EminescuOpXV 1024} DE UNDE VII DORULE? (p. 562) - De unde vii dorule? - De la voi odorule. - Dar la noi ce foc mai vii, C-a venit urîtu-ntîi 5 Și s-a pus la căpătâi, Și n-am leac din loc să-l mâi. POPULARE (p. 565) ["DRAGUL MEU CINSTIT IUBIT"] Dragul meu cinstit iubit Bine-mi pare c-ai venit {EminescuOpXV 1025} STRIGĂTURI (p. 584) CU CONDACUL 323 Cu condacul Împli sacul, Dar cu grămătica N-ajungi la nimica. NU-I CONDEIUL 322
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
prea lent. Îl izbește, deși nu cu forță. Puțoiu purtător de saboți Începe să urle la el: — Klootzak! Tâmpitule! Îl țin și mai strâns. Puțoiu mucos tremură că-i iese alcoolu din sânge și de frică. După puțin timp Îl mân În vizuina unei curve grase și-l las acolo. — Bruce, eu... eu... bolborosește el. Ai grijă de tovarășu meu păpușă, Îi fac eu cu ochiul, și-a pierdut ochelarii, iar ochișorii lui nus prea buni. — O să am mare grijă de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2026_a_3351]
-
întâlnite la latitudini mari (între 60-90șN și S), în regiunile circumpolare, fiind caracterizate prin absența unui sezon cald în contextul predominării acțiunii maselor de aer arctic ce determină un regim termic caracterizat prin temperaturi coborâte tot timpul anului. Activitatea acestor mase de aer arctic este ușor diminuată în timpul verii, când, în regiunile subarctice (subantarctice) pătrund mase de aer polar din zona temperată. Prezența oceanului înconjurat (închis) de uscat în zona rece nordică și a uscatului înconjurat de apele oceanice în zona
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]