2,090 matches
-
de după "Tezele din iulie" este susținut de elementele conservatoare din partid. Simpatizanții cenzurii simt cum pierd teren în fața generației tinere. Liberalizarea nu le priește, pentru că le sunt luate și formele, și structurile, și temele de creație. În libertate, nu știu cum să mânuiască verbul, nu se pot deprinde cu lupta pentru ierarhie. Noul program le readuce instrumentele de lucru pe care știu cum să le folosească. Ceilalți scriitori nu ripostează vehement pentru că vor să publice în continuare, dar prevăd nesiguranța socială și politică
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
spune și despre un chirurg. Totul depinde de persoana lui. Când e bun, e bun cu adevărat. Nimeni nu-i tulbură liniștea și nu-i îndrumă bisturiul decât propria lui îndemânare. La fel și pictorii, compozitorii, mecanicii, țesătorii. Ei își mânuiesc uneltele în condiții similare, iar rezultatul final depinde numai și numai de măiestria și capacitatea lor de a le mânui. Când e vorba însă de noi cei din învățământ, nu se mai poate spune același lucru. Noi lucrăm sub presiunea
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
tulbură liniștea și nu-i îndrumă bisturiul decât propria lui îndemânare. La fel și pictorii, compozitorii, mecanicii, țesătorii. Ei își mânuiesc uneltele în condiții similare, iar rezultatul final depinde numai și numai de măiestria și capacitatea lor de a le mânui. Când e vorba însă de noi cei din învățământ, nu se mai poate spune același lucru. Noi lucrăm sub presiunea atâtor elevi, cu caractere și obiceiuri diferite. Un grup de elevi sau chiar un singur elev mai năzdrăvan, pus pe
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
reperul în constituirea modelului de excelență menit să revoluționeze filozofia era știința modernă. Obiectivul lor programatic a fost să facă și filozofia „științifică“. Acesta este un atribut pe care filozofia îl câștigă atunci când intră în posesia unor metode care sunt mânuite în deplin consens de toți cercetătorii onești și calificați, astfel încât rezultatele vor putea fi controlate, ca și în orice cercetare științifică matură. Practicată în acest fel, filozofia nu încetează, desigur, să fie o activitate creatoare în măsura în care amploarea și însemnătatea realizărilor
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
și i se încredințau câțiva boboci, pe care trebuia să-i păzească (avea, de acum, o sarcină, o răspundere, după puterile lui). Pe măsură ce copilul creștea, lua în primire păscutul mieilor, apoi al oilor sau vitelor, până când se dovedea vrednic să mânuiască sapa, secera, coasa sau plugul. În felul acesta, copilul era integrat treptat în munca și preocupările familiei, fiind pregătit pentru timpul când va ajunge „gospodar la casa lui", munca devenind, prin exemplu și exercițiu, un mijloc educativ de maximă importanță
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
îi promovează și îi apără nu pot fi considerați și ei niște criminali în masă? Dar făcătorii de războaie? Este criminal doar cel care trage cu pușca în alții și cei care îndeamnă la așa ceva? Sau poți fi criminal și mînuind un stilou, sau votînd o lege? Vedeți, mă tem că este vorba de o problemă de sistem. Lipsindu-se de credință, reprezentanții săi se lipsesc implicit și de un cod moral puternic. Scriitorul francez Michel Houellebecq afirmă că "Occidentul se
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
un iureș cumplit de pe unul dintre dealurile împădurite. Flancul lui drept a fost izbit năprasnic, clătinându-i serios armata. Însuși acest voievod necredincios a condus atacul cavaleriei. La scurt timp, a fost pălit și în coasta stângă. Vâzdoage și ciomege, mânuite de răzeși, zdrobeau țeste și oase. Crezuse pentru o clipă că trupele îi erau atacate de niște urși turbați încotoșmănați cu sumane și cojoace. Degeaba încerca pașa să-i facă pe toți să reziste. Să apere steagurile de luptă ale
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
trebuincioase traiului sărăcăcios din colibele noastre. Strângeam fără a șovăi din preaplinul dărniciei codrilor cu care ne înfrățisem. Brațele ni se umpleau de vreascuri, iar coșurile ni se încărcau de hribi și felurite poame 138. Sub ascuțișul bărdițelor și topoarelor, mânuite de vajnici pădurari, cădeau brazi bătrâni. Erau legați și trași cu huțanii spre joagăre pentru a-i preface în bușteni. Dălți și rindele îi așteptau prin șoproanele dulgherilor. Pe sub cetini, ne îndreptam spre case. Ne feream de năpârcile care se
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
pune în mișcare corpul viu. Cum arată noua artă pe care marioneta ne lasă s-o întrezărim? Cu siguranță că ea nu are nimic de-a face cu automatele ori cu spectrele mecanice 1. Într-adevăr, la întrebarea „Cine va mânui marioneta?”, Craig răspunde: „Nimeni n-ar putea s-o spună. Nu cred în mașinării, nu cred în materia inanimată. Poate că firele întinse de către Divinitate sufletului poetului vor fi cele ce vor izbuti să o miște”2. Așadar, forțele invizibilului
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
destinată să fie un „simbol al omului”. Așa că ar fi absurd să ne închipuim că „e trasă de niște fire adevărate, fire de metal sau de mătase”. Căci marioneta nu e nici automat, nici spectru mecanic și nici vreo fantoșă mânuită cu ajutorul sforilor. Ea vrea să semene cu marioneta originară, păpușă sau statuie sfântă, să fie aidoma celei ce figura în riturile egiptene, la sărbătorile organizate în cinstea lui Bacchus sau în pantomima sacră ale cărei gesturi simbolice discipolii lui Buddha
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
mental”. Dramele cu marionete, piesele Pelléas și Mélisande și Moartea lui Tintagiles sunt opere ce „găsesc în lumea spirituală echivalentul acelor pupazzi din care comedia italiană făcuse reprezentări ale lumii plastice, concrete”. Căci toate personajele lor, ce par niște „marionete mânuite de destin”, nu sunt decât veritabile „pupazzi mistice” într-un teatru în care fatalitatea tragediei antice inspiră și călăuzește acțiunea. Artaud cunoaște gustul lui Maeterlinck pentru autorii mistici (Böhme, Novalis, Ruysbrök) și importanța pe care o acordă legilor secrete ale
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
folos, trebuie să transformi o ipoteză plauzibilă în realitate confirmată. Nimic nu pare mai ușor de prezentat ca adevărat decât ceea ce este verosimil. Astfel, citind paginile consacrate de Lucrețiu iubirii, putem constata o descriere minuțioasă a ravagiilor iubirii-pasiune. Anatomist riguros, mânuind scalpelul, necruțând nimic, criticând fără milă certitudinile mondene asupra acestei chestiuni, curățând abcesul până la os, filosoful zdruncină și neliniștește - în sens etimologic. Niciodată un astfel de portret acuzator n-a fost schițat cu atâta sinceritate și cruzime. Plecând de la aceste
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
caz. Socoteală greșită însă, căci fățarnicul intrigant nu a apreciat corect omniprezența supravegherii politice plasate la ordinele regelui, stăpânul absolut. A uitat că trăiește într-una dintre acele societăți numite de Gilles Deleuze „societăți de suveranitate”, societăți care, spune acesta, „mânuiau forme simple, leviere, scripeți, orologii” în scopul „mai degrabă de a decide moartea decât de a administra viața” (Deleuze, p. 240). Este un prim model de funcționare socială, iar Tartuffe nu face decât să îi confirme pertinența. Într-o asemenea
[Corola-publishinghouse/Science/2222_a_3547]
-
hotărăște următoarele: a) Aprobă În unanimitate propunerea ca cei arestați pentru fapte fără caracter politic - pentru că n-au Însămânțat la timp, n-au plătit la timp impozitele, n-au achitat cotele de colectare la timp, nu s-au priceput să mânuiască gestiunea la cooperative, au comis mici delicte silvice și de pășunat - precum și micii meseriași arestați să fie puși În libertate (probabil prin D. 155/4 aprilie 1953, infra), considerând aceasta ca un act de dreptate și o primă măsură pentru
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
înțelege; învață; se joacă; în joc; lacăt; lapte; cu laț; a lăsa; lăsa; leagă; libertate; liniște; lipi; lipici; lipsă de libertate; un loc; luare; lup; lupul; mare; masă; mașina; mănîncă; memorie; merge; la minte; mintea; mișcă; de mînă; mîneca; mîngîie; mînui; cu mîța-n sac; monument; mulțumi; mulțumire; musca; nerespect; nimeri; nimic; ninge; obligație; obține; ocupă; om; oriunde; palmă; parc; parte; pasăre; pasărea; păpădie; păsări; perete; pericol; perspicacitate; pescar; peste; în plasă; posesie; praf de păpădie; primește; prinde; prinsoare; propune; a pune
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
statutul de scriitor și toate beneficiile simbolice și materiale pe care le aducea îi ofereau o poziție favorabilă în ierarhia socială (distincție prin diferență, într-un spațiu omogen și nediferențiat material). Pe de altă parte, scriitorul, ca producător de discursuri, mânuind simbolurile prin care este definit modul de reprezentare a lumii, a fost implicit situat într-o poziție ambivalentă- constrâns să deservească puterea prin specificul activității sale, dar, în același timp, potențial creator și utilizator de imagini alternative ale realității sociale
Metode avansate în cercetarea socială. Analiza multivariată de interdependență by Irina Culic () [Corola-publishinghouse/Science/2075_a_3400]
-
manuală” (idem). Între munca fizică și cea intelectuală, Cioran o preferă pe prima: „Zece zile de grădinărit. Oricum, mai bune decât zece de bibliotecă. Între datul cu sapa și cititul prin terfeloage, alegerea mea e făcută. În plus, prefer să mânuiesc o sapă decât un condei” (II, 234). Înțelege chiar că munca fizică e un remediu împotriva anxietății: „Împotriva anxietății sau plictisului există un singur leac: munca manuală. Îmi dau zilnic seama de acest lucru. De aceea o și practic cât
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
critic literar: Tematica e frecventă în dramaturgia actuală; se încadrează în social-moral; cheia piesei stă în finalul sub semnul spaimei; toate personajele sînt culpabile; foarte bine construită chiar de la început -, toate dialogurile avînd sens; apariția vecinilor este justificată logic; bine mînuit dialogul sigur, cu umor nefacil; gradat spre grav amar tragic chiar... C-TIN DINULESCU, actor: Foarte bun textul pune în discuție condiția umană; forțele din afară nu corectează, ci lasă spaimele în sufletele celor culpabili; e o arie de investigație
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
sub semnul lui Zamolxe; mii de ani semințiile stau sub semnul divinității băștinașe așa cum ziua și noaptea se succed sub astrologia destinelor "în care sămânța neamului stă încrustată". Aluziile sunt la Traian și la dacii din care ne tragem. Poetul mânuiește abil cuvintele care poartă în ele esențe metafizice și sunt sensibile deschiderii interpretative: oglinzile nepipăite ale vântului, fecior de brumă, cuvântul altar de tăcere, blestem închis în ambră. Insula Leuky este, ne-o spune însuși poetul, "în imaginea verbului a
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
rău, copiii tăi au de toate... Nu am prea avut inspirație acum: acesta e un patefon pentru Giorgio! Iar acesta e un walkman pentru fetiță! Cum se numește? Ea: Silvia! Dar are patru ani, nu va fi în stare să mânuiască un walkman... El: Atunci, facem așa: walkman-ul e pentru Giorgio și patefonul pentru Silvia! Un patefon, oricine poate să-l facă să funcționeze, ajunge să pună discul... Și pachetul acesta e pentru tine... pentru înlocuitorul meu nu am cumpărat
[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]
-
să-și reducă la minim activitatea bazată pe rutină, iar accentul să cadă pe creație, pe asociere de idei, pe inițiativa elevului, nu pe înmagazinarea de cunoștințe. Cum întrebarea este forma primară a creativității, profesorul să fie maestru în a mânui, pentru sine și pentru elevi, știința și arta întrebării, să-l conducă pe elev să învețe prin descoperire, să-l plaseze pe elev într-un rol activ, să-i mențină trează curiozitatea și să-l determine să-și permanentizeze efortul
[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]
-
o neagă. Pe de altă par-te, convingerile politice ale unora și altora sînt destul de omogene: practic, toți, cu excepția lui Jack Baillet, Alain Laurent și Jacques Sauvan, se consideră oameni de stînga. Umorul, foarte prezent în cursul întîlni-rilor grupului, era mînuit adesea de Jack Baillet, care se amuza să-i provoace pe "prietenii săi de stînga", după cum o dovedește textul său despre avantajele și limitele apartenenței la grup, scris în februarie 1972 și intitulat Variations sur le thème "je ne suis
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
va fi somnoros; nu se dau bani împrumut, și cine n-are bani atuncea va fi tot lipsit. La Anul Nou, de demînecate, fiecare om trebuie să ia în mînă unealta cu care lucrează în cursul anului și s-o mînuiască de trei ori. Așa, plugarul ia sapa, cu care dă de trei ori în pămînt, și furca, cu care ridică de trei ori. De asemenea fac, fiecare în felul său, ciubotarul, croitorul, dulgherul, chetrarul și morarul, ca semn de bărbăție
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
acordă aproape 10 pagini (114-115, 191-196, 348-350). Este vorba de o veritabilă diatribă, justițiarul probându-și acuzele cu documente de istorie literară, citând copios paragrafe întregi din presa vremii ("Contemporanul", în special, din anii șaizeci). Iată-l pe G. Mirea mânuind necruțătoarea-i spadă : "N. M. unul dintre cei mai vajnici bolșevizatori ai literaturii române în primul lustru al deceniului șapte al secolului XX (v. Literatura română de azi, de D. Micu și N. Manolescu, Editura Tineretului, 1965), acum proaspăt autolaureat
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
speriat recepționerii și gardienii (oameni care văzuseră ceva scandalagii, la viața lor!). Am făcut cunoștință cu trupa (evitîndu-l pe director, care mîrîia, de nervi): o singură persoană vorbea românește, Evdokia; restul, numai în rusă! Spectacolul era la paravan, colegii Evdokiei mînuiau păpuși, iar vocile erau pe bandă, într-o limbă românească cvasi-arhaică. Evdokia socializa cu păpușile, iar copiii căscau în sală. Mă rog, 40 de minute au trecut, cu chiu, cu vai... Directorul nu-mi vorbea. Finanțista mă ironiza, impresarul mă
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]