1,275 matches
-
el lecția bine învățată. Deci, "mădularul răufăcător jos"! Întocmai, "mădularul"... Strâmbă judecată, logofete! Păi... e după pravilă, cuvânt cu cuvânt... Pravila-i bună, județul logofătului, ba! Cât face unu' și cu unu', logofete? Ștefan buchisește pe degete: O fecioară, un mădular!... Două fecioare, două mădulare! Două, logofete, două! și Ștefan îi scoate ochii cu două degete rășchirate. Păi... n-are decât unu', i-o întoarce Tăutu sigur pe el. Unde s-a mai pomenit om cu două?.. Are, logofete!... Are! Dar
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
Deci, "mădularul răufăcător jos"! Întocmai, "mădularul"... Strâmbă judecată, logofete! Păi... e după pravilă, cuvânt cu cuvânt... Pravila-i bună, județul logofătului, ba! Cât face unu' și cu unu', logofete? Ștefan buchisește pe degete: O fecioară, un mădular!... Două fecioare, două mădulare! Două, logofete, două! și Ștefan îi scoate ochii cu două degete rășchirate. Păi... n-are decât unu', i-o întoarce Tăutu sigur pe el. Unde s-a mai pomenit om cu două?.. Are, logofete!... Are! Dar mâna ce-i?! cuvântă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
ochii cu două degete rășchirate. Păi... n-are decât unu', i-o întoarce Tăutu sigur pe el. Unde s-a mai pomenit om cu două?.. Are, logofete!... Are! Dar mâna ce-i?! cuvântă Ștefan dur, nemilos. Mâna nu-i tot mădular?! Mâna cu care le-a tăiat?! Cunoști un mai scârbavnic mădular răufăcător?! El fură! El lovește! El ucide!... "Tăia-i-se-va lui și aiest al doilea mădular răufăcător!" rostește el poruncitor. E după pravilă?! E! E după dreptate?! E! Apoi, așa sângerat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
o întoarce Tăutu sigur pe el. Unde s-a mai pomenit om cu două?.. Are, logofete!... Are! Dar mâna ce-i?! cuvântă Ștefan dur, nemilos. Mâna nu-i tot mădular?! Mâna cu care le-a tăiat?! Cunoști un mai scârbavnic mădular răufăcător?! El fură! El lovește! El ucide!... "Tăia-i-se-va lui și aiest al doilea mădular răufăcător!" rostește el poruncitor. E după pravilă?! E! E după dreptate?! E! Apoi, așa sângerat, cetluit în obezi, să fie dat în târg, să-l scuipe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
Are, logofete!... Are! Dar mâna ce-i?! cuvântă Ștefan dur, nemilos. Mâna nu-i tot mădular?! Mâna cu care le-a tăiat?! Cunoști un mai scârbavnic mădular răufăcător?! El fură! El lovește! El ucide!... "Tăia-i-se-va lui și aiest al doilea mădular răufăcător!" rostește el poruncitor. E după pravilă?! E! E după dreptate?! E! Apoi, așa sângerat, cetluit în obezi, să fie dat în târg, să-l scuipe, să-l bată prostimea cu scârnă și alte batjocuri. Să fie învățătură celor ce-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
celor ce-or pohti să ticăloșască asemenea. "Cine-o face ca mine, ca mine o să pățească!" Tăutu se foiește de pe un picior pe altul, tușește încetișor și gângăvește cu glas plângător: Milostivește-te, Doamne, nu... nu s-ar putea numai mădularul cel scârbavnic? Măi Tăutule! De ce nu te-ai făcut tu popă? Milă? Pentru cine? Pentru ticăloși? Fac umbră pământului numai pentru rele. Îngăduința față de ticăloșie te face părtaș la mișelie! Buruienile trebuie smulse din rădăcină, fără milă! Unii și alții
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
în zori de nu dau tatarii joi deci, ținem "Scaun de judecată domnească!" poruncește după ce sa mai liniștește. Împricinații să se înfățoșeze cu mărturia, hrisovul, dovada... Să-l chemi pe Agapie să vedem cum stăm cu el. Și "mârșavul" cu mădularul lui... Prea bine, Doamne. Era să uit... Fătucile celea... Să le tămăduiască vraciul nostru. Înțelesu-m-ai? Înțeles! Ștefan face glasul mic: Și moșu', nu uita, moșneagu' acela nerușinat, s-o găsi ceva și pentru el... Prea bine, Doamne! Am
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
a auzit Vodă mărșăvia, s-a făcut negru: "Ce?!?! Suntem tatari?!?!" S-a aruncat pe cal și a făcut cruntă judecată în Târgul Ieșilor... Apoi, a întins sabia mirelui: Taie capul nemernicului!! Taie-l!!" Mirele se îngălbenise, tremura din toate mădularele: "Ți-a necinstit mireasa! Răzbună-te năvlegule!!!" ... Și l-a tăiat! Bine-bine, mai greșește omul, bălmăjește Isaia închiondorat. Dar... dar să nu ții sama de rang, de stare... Boier, țăran să-i bagi în aceeași oală? Și-apoi, un cap
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
de altfel, s-au scoborât găsindu-și gazde prin sat. Totul părea la locul lui, mai puțin mișcarea din vagon în vagon a impiegatului de Ianca. și mișcarea și-a găsit rostul: pe o banchetă, chincit ca să adune căldura propriilor mădulare, un om. - Păreți a fi preot, domnule. - Cu voia Domnului slujbaș dăruit, da. - și de ce n-ați plecat? Vă găseați găzduire undeva, la vreo familie. E frig și-i greu singur. - Nu, domnule, nu suntem singuri niciodată. Dumnezeu ne este
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
determinau să învățăm cu mai multă luare aminte. M-am prins în jocul acesta și atunci când învățam nu treceam mai departe dacă nu elucidam toate aspectele necesare cunoașterii; cum s-ar spune, „tăiam firul în patru” pentru a-i cunoaște mădularele. Acest stil de muncă m-a ajutat mult, deoarece în discuțiile cu colegii trebuia să explic unele structuri sau procese biologice mai complexe, care erau mai greu de înțeles sau mai criptice, pentru a căror rezolvare apelam și la literatura
75 - V?RSTA M?RTURISIRII by Gheorghe Musta?? () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83092_a_84417]
-
spoit cu unsoare, Te blestem să te-mpuți pe picioare. Să-ți crească măduva, bogată și largă, Umflată-n sofale, mutată pe targă. Să nu se cunoască de frunte piciorul, Rotund ca dovleacul, gingaș ca urciorul. Oriunde cu zgârciuri ghicești mădulare, Să simți că te arde puțin fiecare. Un ochi să se strângă și să se sugrume Clipind de-amăruntul, întors către lume. Celalt să-ți rămâie holbat și deschis Și rece-mpietrit ca-ntr-un vis. Un alt aspect profund
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
chiar și un ritual tainic al combinării literelor și totodată al contemplării numelui lui Dumnezeu, ritual ce dezvăluie o neobișnuită relație între literă și gând, între textul sacru și trupul omenesc. Astfel, „fiece literă [care] e legată de unul dintre mădularele [...] tale ar putea să-și schimbe poziția sau natura, și te-ai trezi schilodit nemilos, pe dinafară pe viață, iar pe dinăuntru pe veșnicie”. același motiv al combinațiilor nesfârșite de litere care ar putea reproduce limba originară apare și la
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
Ahile”, nu însă și expresia „inima lui Spandiatis”. Unul din cei doi întemeietori legendari ai națiunii ivire, acest Spandiatis - arată Constantin Porfirogenetul, repetînd ceea ce spunea tradiția - luase dar de la Dumnezeu ca „să nu fie rănit de sabie nici într-un mădular al trupului său decît în inimă și de aceea în războaie o și ferea prin oarecare măsură de acoperire”. Perșii, în contra cărora luptă, „erau plini de teamă” în fața lui, astfel că i-a și biruit. Dacă Spandiatis ar fi avut
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
salvării, un pământ al făgăduinței, neclătinat de alunecări, nemistificat de teorii și unde să ne aflăm pacea? Toți cei ce credem și nădăjduim știm că acest pământ al mântuirii este Biserica; ea are temelie pe însuși Christos și toți suntem mădulare ale acestui trup mistic, care are drept cap pe Isus. Și sunt mădulare mai de cinste și mai de necinste. Căci dacă toate mădularele ar fi ochi, unde ar mai fi auzul? Dar iată că mădularele mai de necinste cu
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
să ne aflăm pacea? Toți cei ce credem și nădăjduim știm că acest pământ al mântuirii este Biserica; ea are temelie pe însuși Christos și toți suntem mădulare ale acestui trup mistic, care are drept cap pe Isus. Și sunt mădulare mai de cinste și mai de necinste. Căci dacă toate mădularele ar fi ochi, unde ar mai fi auzul? Dar iată că mădularele mai de necinste cu mai multă cinste le îmbrăcăm. Și eu sunt unul din aceste ultime mădulare
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
că acest pământ al mântuirii este Biserica; ea are temelie pe însuși Christos și toți suntem mădulare ale acestui trup mistic, care are drept cap pe Isus. Și sunt mădulare mai de cinste și mai de necinste. Căci dacă toate mădularele ar fi ochi, unde ar mai fi auzul? Dar iată că mădularele mai de necinste cu mai multă cinste le îmbrăcăm. Și eu sunt unul din aceste ultime mădulare, căci Dumnezeu m-a îmbrăcat cu o strălucire pe care El
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
Christos și toți suntem mădulare ale acestui trup mistic, care are drept cap pe Isus. Și sunt mădulare mai de cinste și mai de necinste. Căci dacă toate mădularele ar fi ochi, unde ar mai fi auzul? Dar iată că mădularele mai de necinste cu mai multă cinste le îmbrăcăm. Și eu sunt unul din aceste ultime mădulare, căci Dumnezeu m-a îmbrăcat cu o strălucire pe care El mi-a dat-o pe măsura Lui, și nu pe măsura micimei
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
mădulare mai de cinste și mai de necinste. Căci dacă toate mădularele ar fi ochi, unde ar mai fi auzul? Dar iată că mădularele mai de necinste cu mai multă cinste le îmbrăcăm. Și eu sunt unul din aceste ultime mădulare, căci Dumnezeu m-a îmbrăcat cu o strălucire pe care El mi-a dat-o pe măsura Lui, și nu pe măsura micimei mele. Căci propovăduim înțelepciunea lui Dumnezeu în taină, pe cea ascunsă pe care Dumnezeu, mai înainte de veci
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
pentru că eram prea slab. Poate pentru că existența mea plutea pe un teren nesigur. Încerc să-mi alung gândurile întortocheate și să mă cufund în somn. Când m-am trezit, îmi era frig. Se lăsa seara. Umezeala îmi pătrunsese în toate mădularele. Temperatura scăzuse drastic. Tremuram. Mi-am strâns bine paltonul pe mine. Când m-am ridicat și mi-am scuturat iarba de pe haină, am simțit primii fulgi de nea pe obraji. Am ridicat privirile și am constatat că norii coborâseră mult
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
dreapta, zise fata. M-am mutat mai la dreapta, luminând stânca de deasupra capului. Nici vorbă de vreo grotă. — Chiar crezi că e spre dreapta? am întrebat. De când am încetat să mai înot, am simțit că frigul îmi cuprinde toate mădularele. Dârdâiam și-mi clănțăneau dinții. Nici nu mai eram capabil să scot vreun sunet articulat. — Sigur. Puțin mai la dreapta, zise ea. M-am mutat iar puțin spre dreapta, tremurând tot. În cele din urmă am avut o senzație ciudată
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
pravilei respective, a drepturilor și a îndatoririlor Sfaturilor orășenești era apreciată și considerată ca o datorie de onoare a fiecărui locuitor. „De locuitorii de prin orașe, de la voi, atârnă de acum înainte ocârmuirea intereselor voastre iar Sfaturile orășenești, alcătuite din mădulare alese de către noi și dintre noi, vor ocroti negoțul cel din lăuntru dar și industria fieștecărui oraș; ele aveau îndatorirea de a primi tânguirile, de a le cunoaște pe cele drepte și de a cere îndreptarea instrucțiunilor care promovau tânguirile
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
vin, rachiu și tutun, de primirea jalbelor și de modul de înregistrare și soluționare, existând dispoziții și pentru primirea petițiilor de la neștiutorii de carte, de distribuirea și „facerea dreptății", îngrijirea drumurilor, modul de efectuare a cheltuielilor, precizându-se că slujba mădularelor era „în cea mai mare parte de încredere obștească", de o „mare onoare", dar, „neprimitoare de nici o plată". „Slujba Eforiilor orășenești fiind în cea mai mare parte dependentă de încrederea obștească, nu poate fi primitoare de nici o plată, situație care
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
către administrație și Eforia locală. Începând din noiembrie 1834, era prevăzut ca în fiecare toamnă să se desfășoare alegerile pentru membrii Eforiei. Pentru prevenirea abuzurilor, la 11 decembrie 1843 s-au emis de către Departamentul din lăuntru „Instrucțiunile pentru chipul alegerii mădularilor Eforiei". În cele 16 puncte ale sale (vezi nr. 77 din „Manualul administrativ al Principatului Moldovei", 1855, p. 127-131) se făceau precizări pe marginea regulamentului referitoare la organizarea și desfășurarea alegerilor. Încheierea Sfatului Cârmuitor din 10 noiembrie 1844 privitoare la
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
partea română: Regulamentul organic din 1831 cuprinde primele dispoziții legale referitoare la organizarea administrației și începutul unei descentralizări administrative. „Stăpânirea, spunea Regulamentul, a socotit să dea orașelor dreptul de a-și chivernisi a lor interesuri prin sfaturi orășenești, alcătuite din mădularele alese de către însuși locuitorii acestor orașe". Cu toate că Regulamentul Organic a fost impus de dominația străină el nu a schimbat caracterul autoritar al administrației autohtone. După abrogarea lui la 7-19 august 1858, după Conferința de la Paris, legislația țării nu mai este
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
țării, abuzurile și obiceiurile negative transmise, adesea ocrotite, prin încercări legislative, ei adesea legiferând fără a cunoaște și recunoaște din temelie viciile organice ale societății și administrației autohtone și au greșit, mereu, încă de la 1859. Dreptul de a fi ales mădular al Eforiei orășenești nu revenea decât numai „singur pământeanului care ar fi statornicit în orașul acela unde alegerile se făceau și care ar fi avut vârsta de nu mai puțin 30 de ani, și ar fi fost proprietarul unei averi
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]