1,430 matches
-
Chișinău aveau acum nepoți și strănepoți și mama, ca o zână bună, reușea să încropească din te miri ce bunătăți de care ne aducem și astăzi aminte: borșuri strașnice, arpacaș cu urzici, pilaf de stevie, colțunași cu cartofi și ceapă, mălai, bostan copt... Din când în când mama mai dispărea câteva zile pe la rudele de la Mășcăteni și la întoarcere ne mai bucuram de o turtă din semințe de floarea-soarelui sau un bulz de brânză. Ne mai pregătea din cele câteva sfecle
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
de creație. A urmat partea "logistică" pregătirii plecării bagajele. Am discutat cu "cadrele cu experiență" despre "inventar", primind sfaturi care mai de care mai originale: ia-ți medicamente, ia-ți lucruri groase că acolo e frig, ia-ți telemea și mălai, nu uita o sticlă-două de tărie, că băutorii ăștia de bere așa ceva nu au... Pe unele le-am urmat cu sfințenie, pe altele nu. Cel de Sus avea să mă pedepsească pentru păcatul lăcomiei: ajuns pe aeroportul Schönefeld, cutia de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
de cea mai bună calitate, iar oamenii din satul în care aveam a merge erau toți doriți de zarzăre, încât le lăsa gura apă. Afară de aceasta aveam să le vindem și pe produse agricole, grâu, orz, ovăz și mai ales mălai, porumb boabe, sau fasole. Prevăzător, unchiul Scarlat a luat în căruță și saci goi pentru produsele pe care avea să vândă zarzărele. Am pornit în căruța încărcată cu zarzăre spre Nerași. Satul avea alt nume, dar pentru că toți cei veniți
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
românești stilizate. Creștea viermi de mătase pe care-i hrănea cu frunze verzi de dud. „Gogoșile” le opărea și apoi, cu o măturiță scotea firul de borangic, pe care-l încolăcea pe o hârtie de ziar și peste el cernea mălai, pentru ca firul să se așeze fără să se încâlțească, și apoi „depăna”, „urzea”,. .țesea pânză de „borangic”, din care făcea bluze sau basmale, dar mai ales ștergare lungi ormanentale, pentru împodobit icoanele de acasă și de la biserică. Cultiva, în grădină
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
prea mult, că face munci prea grele, că ar fi obosită sau că nu mai poate. . . A fost bună cu vecinii și cu toți care au cerut vreun ajutor de la ea. Pe timp de secetă veneau vecinele să le împrumute mălai pentru o mămăligă. Totdeauna le dădea o sită mare cu mălai îndesat și cu vârf deasupra sitei. Era foarte credincioasă. Era obișnuită să meargă, în duminici și sărbători, la biserică, să asiste la Sfânta Liturghie. Cea mai veche amintire din
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
sau că nu mai poate. . . A fost bună cu vecinii și cu toți care au cerut vreun ajutor de la ea. Pe timp de secetă veneau vecinele să le împrumute mălai pentru o mămăligă. Totdeauna le dădea o sită mare cu mălai îndesat și cu vârf deasupra sitei. Era foarte credincioasă. Era obișnuită să meargă, în duminici și sărbători, la biserică, să asiste la Sfânta Liturghie. Cea mai veche amintire din copilăria mea este imaginea cum în biserică, mămica mă ridica de sub
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
o căldare din tablă spartă și ruginită pusă în capul lui. Asta mi-a fost ursita”. Tot în noaptea de Anul Nou, punea douăsprezece foi de ceapă umplute cu sare, câte una pentru fiecare lună a anului, în covata cu mălai și le lăsa în cămară până a doua zi când venea de la biserică. Foile de ceapă aveau ordinea lunilor din an, și astfel „afla” care luni ale anului care începea, ( în cepe) vor fi mai ploiase și care mai secetoase
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
munca pă câmp, c-un cal prost și chior și slab că deabia stă pe picere. Că așa e țăranii noștri, e proști de dă-n gropi că mănâncă porcu iarna, bea vinul iarna, își lasă femeia borțoasă iarna, mănâncă mălaiul iarna și-n primăvară, cân să iasă la treabă mănâncă un c...rahat. Aia e, bă, aia e. - Dar cu nașterea cum rămâne domajur? - O să nască ea, n-aveți grijă că cheamă un țăran ori vecina ori o babă și
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
că mor de foame, fiindcă nu-i minut în care să nu mai rămână câteva pâini. Dați-le ca pomană de la morții noștri”. Soldații și ofițerii se întrebau ce căutăm noi peste Nistru. și mâncam amărâți pâinea pe jumătate cu mălai: Foaie verde de susai Antonescu și Mihai Ne dau pâine cu mălai. La Dalnic, în jurul Odesei, au pierit mulți, foarte mulți ostași români. Era o porțiune între două lacuri și ne curățau ca pe răzătoare. Nemții aveau pierderi infime fiindcă
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
mai rămână câteva pâini. Dați-le ca pomană de la morții noștri”. Soldații și ofițerii se întrebau ce căutăm noi peste Nistru. și mâncam amărâți pâinea pe jumătate cu mălai: Foaie verde de susai Antonescu și Mihai Ne dau pâine cu mălai. La Dalnic, în jurul Odesei, au pierit mulți, foarte mulți ostași români. Era o porțiune între două lacuri și ne curățau ca pe răzătoare. Nemții aveau pierderi infime fiindcă alegeau cele mai convenabile și mai puțin periculoase poziții. și la Bujalic
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
Trofin, fostă Brumă, verișoară, mi-a dat un surtuc de primăvară. Tot ea și soțul său, Vasile Trofin, ne-au mai ajutat cu de-ale gurii fiindcă salariul de milionari pe care îl primeam abia ajungea pentru opt kilograme de mălai! Într-o zi vine un om de la primărie să mă cheme acolo. Eram la clasă iar la primărie am ajuns târziu. Mi-a ieșit în întâmpinare notarul, Ion Bărbuță, să mă pregătească pentru întâlnirea cu Bera Bercovici, secretarul PCR al
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
grâu și câteva grăunțe pe un fund de sac. Două sticle de jumătate de litru de ulei, neîncepute, și două pachete de zahăr completau „stocul” de alimente. Pe un raft improvizat erau câteva borcane de zarzavat, două cutii cu ceva mălai și puțină făină de grâu. La toate acestea trebuie să adaug și cele câteva kilograme pe care mă străduisem din răsputeri să le pun pe mine. Aceasta era toată averea unei primărițe de comună la sfârșitul anului 1989. 207 Înainte de
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
absentă! A urmat partea "logistică" a pregătirii plecării bagajele. Am discutat cu "cadrele cu experiență" despre "inventar", primind sfaturi care mai de care mai originale: ia-ți medicamente, ia-ți lucruri groase că acolo e frig, ia-ți telemea și mălai, nu uita o sticlă-două de tărie, că băutorii ăștia de bere așa ceva nu au... Pregătirea "garderobei" mi-a luat mai mult timp, întrucât la capitolul ăsta eram cam "descoperit", fiind fericitul proprietar doar a două costume, un sacou și un
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
nici opinci și nici suman, nici merinde nici fiertură, nici câine în bătătură! La casă de om calic nici oghial și nici țolic, nici icoană pe perete și nici flori de Dragobete! La casă de om sărac, nu mai e mălai în sac și nici soarele-n chindie nu mai doarme-n bagdadie! Viață, viață, surioară, să-mi atârn grumazu-n sfoară, dar n-am nici săpun, nici cui și nici scaun să mă sui! După '89 am revenit în MAE, am
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
li s-ar lua funcțiile, mulți nu ar ști să răspundă la întrebarea cine sunt și ce sunt capabili să facă. În plus, puterea îți conferă și altceva: îți dă un aer de bărbat, chiar și când ți-a trecut mălaiul prin traistă. Puterea te face vizibil public, chiar dacă ești doar un figurant. Cine nu este pe „sticlă”, indiferent cum, nici nu există. În discursurile de campanie, candidații povestesc despre faptul că nu dorm noaptea de grija noastră și a interesului
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
că până la urmă înviază... — N-ar fi rău, asta ar aduce România în atenția lumii. Ar fi mai comentată chiar și decât Israelul, ziariștii și cameramanii de televiziune se vor năpusti ca niște hiene și odată cu ei și investitorii. — Vrabia mălai visează! bomăne Pastenague și se uită după o negresă splendidă cu un trup de șerpoaică. Cotidianul, 13 octombrie 2001 Ca la teatru... Se făcea că Ungaria se înălța încet, ca la teatru. Cortina se dădea la o parte și noi
Capitalism de cumetrie by Dumitru Țepeneag () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1891_a_3216]
-
legătură cu un termenul „kilogram”. Este vorba de o unitate de măsură de origine turcă, cu valoare variabilă, între 400-500 kilograme. Meseriașii locali extrăgeau piatra de var și, după epuizarea acesteia, săpau pământul văros, îl frământau bine, făcând din el „mălaie”. Ele se uscau întâi la soare, erau introduse, apoi, într un fel de horn, cum se așează cărămida pentru ars, pentru a fi cuprinse de foc. între 1878-1880 s-au fabricat 200 de chile după acest procedeu. Pe la 1900 mai
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
de cea mai bună calitate, iar oamenii din satul în care aveam a merge erau toți doriți de zarzăre, încât le lăsa gura apă. Afară de aceasta aveam să le vindem și pe produse agricole, grâu, orz, ovăz și mai ales mălai, porumb boabe, sau fasole. Prevăzător, unchiul Scarlat a luat în căruță și saci goi pentru produsele pe care avea să vândă zarzărele. Am pornit în căruța încărcată cu zarzăre spre Nerași. Satul avea alt nume, dar pentru că toți cei veniți
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
românești stilizate. Creștea viermi de mătase pe care-i hrănea cu frunze verzi de dud. „Gogoșile” le opărea și apoi, cu o măturiță scotea firul de borangic, pe care-l încolăcea pe o hârtie de ziar și peste el cernea mălai, pentru ca firul să se așeze fără să se încâlțească, și apoi „depăna”, „urzea”, țesea pânză de „borangic”, din care făcea bluze sau basmale, dar mai ales ștergare lungi ormanentale, pentru împodobit icoanele de acasă și de la biserică. Cultiva, în grădină
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
prea mult, că face munci prea grele, că ar fi obosită sau că nu mai poate. A fost bună cu vecinii și cu toți care au cerut vreun ajutor de la ea. Pe timp de secetă veneau vecinele să le împrumute mălai pentru o mămăligă. Totdeauna le dădea o sită mare cu mălai îndesat și cu vârf deasupra sitei. Era foarte credincioasă. Era obișnuită să meargă, în duminici și sărbători, la biserică, să asiste la Sfânta Liturghie. Cea mai veche amintire din
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
sau că nu mai poate. A fost bună cu vecinii și cu toți care au cerut vreun ajutor de la ea. Pe timp de secetă veneau vecinele să le împrumute mălai pentru o mămăligă. Totdeauna le dădea o sită mare cu mălai îndesat și cu vârf deasupra sitei. Era foarte credincioasă. Era obișnuită să meargă, în duminici și sărbători, la biserică, să asiste la Sfânta Liturghie. Cea mai veche amintire din copilăria mea este imaginea cum în biserică, mămica mă ridica de sub
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
o căldare din tablă spartă și ruginită pusă în capul lui. Asta mi-a fost ursita. Tot în noaptea de Anul Nou, punea douăsprezece foi de ceapă umplute cu sare, câte una pentru fiecare lună a anului, în covata cu mălai și le lăsa în cămară până a doua zi când venea de la biserică. Foile de ceapă aveau ordinea lunilor din an, și astfel „afla” care luni ale anului care începea, în cepeă vor fi mai ploiase și care mai secetoase
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
să uit treaba asta. Dar ce ne-a ținut pe noi era pâinea. Aveam trei sferturi de pâine, 700 de grame de pâine. Asta era mâncarea de bază. Dimineața se dădea un zaț de cafea din asta, surogat, sau terci... mălai cu apă fierbinte, și seara niște arpacaș sau varză. Era o mizerie. Mi-aduc aminte că fiecare făceam planton: schimbul unu, schimbul doi, schimbul trei. Și picai câteodată când ăilalți dormeau tu trebuia să fii treaz și să stai pă
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
Noi slabi, amărâți, nu haine, nu nimic... Dezbrăcați așa... Cum era mâncarea? La Aiud, când venea mâncarea, aveam niște castroane groase de șamot, din pământ, și dacă nu beai ciorba aia repede o sugea ca vata... La Sibiu ne dădea mălai, turtoi... și atât era de mare porția, cât două cutii de chibrite una peste alta. La mămăligă era un pic mai mare porția... Pâinea era pătrată, de-aia În tavă..., și era tăiată În felii subțiri de cinci milimetri... O
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
știți cum Îi mămăliga, că nu-ți ține așa de foame... Dar totuși, așa cum o fost mămăliga, o luam cu noi În atelier și o mâncam. În ce consta mâncarea Într-o zi la Mislea? Dimineața primeam un fel de mălai, fiert, dar așa subțire, deci nu mămăligă... Nu știu dac-ați auzit vreodată... Și cu-n pic de zahăr... Deci rația de zahăr ți-o punea În aia. No, și aceea o mâncai dimineața. Atâta bunătate avea că era caldă
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]