2,156 matches
-
repede; Rover; roz; scaun; scump; sensibilitate; senzații tari; Skoda; soți; spălare; spălătorie; sportivă; străină; tablă; tanc; taxi; tehnică; test; Tidit; tir; de tocat; toxicitate; traseu; tren; urît; ușă; ușurință; visată; vreau; vuiet; VW Phaeton (1); 780/234/96/138/0 mămăligă: mîncare(143); brînză(78); mălai(73); galben(34); porumb(32); tradiție(31); galbenă(22); smîntînă(21); făină(18); pește(18); caldă(17); pîine (16); foame(15); gustoasă(13); hrană(13); bunica(11); friptură(9); cu brînză(8); bună(8); acasă
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
bine; energie; existență; fasole; a fi lacom; fierbinte; flămînzea; mi-i foame; foamete; forță; friptură; pe fugă; gustare; gustă; haină; hărnicie; hrănea; a hrăni; a îngrășa; a (se)îngrășa; linguriță; liniște; a lua; lua masa; lupul; macaroane; maică; maniere; maxilar; mămăligă; a se menține; menținere; mesi; mestecă; mezeluri; miere; Mihaela; mîna; multă; muncă; muncitor; murături; necesar; nepăsare; nesătul; nesimțire; nimic; o, da!; obosit; ou; palmă; palme; păpa; pepene; pește; piure; plăcinte; plin; poamă; portocală; potoli foamea; potolire; praf; produse; proteină; rahat
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
pufos(90); pernă(81); pat(33); puf(19); slab(19); ușor(18); pîine(16); burete(11); confortabil(8); fin(8); catifelat (7); perna(7); plăcut(7); plapumă(6); plăcere(5); brînză(4); ciocolată(4); comod(4); lînă(4); maleabil(4); mămăligă(4); ou(4); păr(4); pătură(4); saltea(4); sensibil(4); soft(4); somn(4); vată(4); zăpadă(4); aluat(3); apă(3); bine(3); blană(3); bleg(3); burtă(3); canapea(3); cap(3); caracter(3); catifea(3); delicat
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
cremă; cuminte; dimineață; domol; durere; elastic; fizică; fleașcă; fleșcăit; fără forță; fragedă; fragil; fricos; fular; gelatină; gelatinos; gem; ghem; glod; gogoașă; grețos; gros; gustos; haină; iarbă; indiferență; influențabil; inimă; înghețată; jeleul; jucărie; jucării; lan; larg; lăsată; lent; lin; lux; manipulat; mămăliga; măr; meduză; melancolic; merele; miere; minge; mlaștină; morcov; nea; neformat; de neîncredere; nepăsare; neplăcere; neplăcut; neputință; nerezistent; neted; noroi; om; omăt; omletă; palmă; pămpălău; perne; personalitate; piure; pînă; plastilină; plictisitor; poale; pot; prielnic; primitor; puf, pisică; ca puful; pup; putred
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
cameră; cămin; categorie; ciob; ciupercă; constrîngere; copil; copilărie; coș; cu mîncare; cuptor; curată; dar; de fierbere; depozit; depozitarea mîncării; fierbinte; fiertură; foc; frumoasă; fund; galbenă; găluște; gastronomie; ghips; gol; gospodărie; gospodină; grea; gulaș; gust; gustos; hărnicie; ibric; împreună; interes; istoria; mămăligă; meșter; miere; mijloc; minune; morcovi; munte; neagră; nimic; nouă; oaie; obiect din bucătărie; oliță; ovală; Paște; pernă; pîine; pui; pur; rigiditate; roșie; rotund; roz; sat; sferă; sport; străveche; țară; tavă; urs; vas de gătit; vechi (1); 799/140/55/85
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
lac (12); păstrăv (12); viu (12); icre (10); acvariu (9); acvatic (9); gustos (9); miros (9); ocean (9); prăjit (9); somon (9); animal (8); baltă (8); libertate (8); rîu (8); bun (7); carne (7); sănătate (7); alunecos (6); foame (6); mămăligă (6); rechin (6); undiță (6); grătar (5); iaz (5); pescuit (5); proxenet (5); crab (4); înot (4); macrou (4); miros urît (4); rău (4); șalău (4); biban (3); Brăila (3); caras (3); carp (3); coadă (3); crud (3); Dunăre (3
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
moale (10); sare (10); viață (10); neagră (9); aluat (7); bună (6); casă (5); colac (5); mama (5); cald (4); cuptor (4); cuțit (4); pită (4); prăjită (4); secară (4); brutărie (3); bunica (3); franzelă (3); gustoasă (3); gustos (3); mămăligă (3); miez (3); sătul (3); unt (3); uscată (3); vatră (3); zi (3); bază (2); belșug (2); bun (2); de casă (2); cereale (2); chiflă (2); coajă (2); cocă (2); cozonac (2); drojdie (2); felie (2); lapte (2); mălai (2
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
stat; stîrni; stres; student; succes; la școală; ștafetă; nu știu; a termina; tîrziu; trecere; tristețe; a urca; urca; a urni; ușor; varietate; verde; viață; vino; viteză; vînt; vorba; zgomot(1); 784/217/56/161/0 porumb: galben (63); fiert (60); mămăligă (50); pop-corn (35); mălai (33); mîncare (33); cereale (31); cîmp (31); cucuruz (22); grîu (21); păpușoi (20); boabe (19); făină (17); știulete (15); copt (14); floricele (13); hrană (13); lan (13); dulce (10); recoltă (10); cereală (8); plantă (8); toamnă
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
eroare; fascinat; fără; fără cîini; fericire; fermă; Florești; fluviu; frumusețe; frunză; fum; glod; grădină; guvern; hogeaguri; hram; imaginar; indiferență; interesant; istorie; îmi place; îndepărtat; județ; lăcaș; limită; livezi; loc de odihnă; loc drag; locativ; lumină; luminos; lupte; mahala, oameni; maturitate; mămăligă; mărginime; melancolie; mers; micuț; muncă la cîmp; muncitori; naivitate; nașpa; nostalgie; nu; oameni buni; odihnă; omenie; omenire; pace; panoramă; părinții; peisaj; pitoresc; plai; poluare; pomi; populat; port național; poveste; primire; priveliște; proști; Punghina; pustietate; puțină lume; rai; raion; regiune; reședință
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
agitație; aprilie; arsura; arșiță; ascuns; aur; aur topit; bere; bine; blîndețe; bronzare; bronzat; bună dispoziție; cal; caniculă; carpet; călduri; centru; corp; corp ceresc; daaa; departe; dimineață; facultate; galaxie; iei!; imensitate; iubire; încălzire; încălzește; încălzitor; întîrziat; întuneric; liniște; lucește; lucitor; magnific; mămăligă; mită; moarte; nour; orbire; plăcut; poker; portocaliu; primăvara; primăvară; relaxare; roșu; rotund; roz; sănătate; secetă; senin; sistem solar; soare arzător; stea medie; strălucește; a străluci; strănut; teren; trece; unul; venerație; viața; zare; zăpușeală; zeu; zi de vară; zi frumoasă; zîmbete
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
descântece se bazează doar pe forța simbolică a cuvintelor, altele, însă, au nevoie de diferite obiecte ritualice: apă neîncepută, agheazmă, cruce, plante (ex. alun, cimbru, busuioc), animale (ex. câine, cocoș, corn de cerb), insecte, alimente (ex. aluat, borș, făină, sare, mămăligă), lucruri uzuale (ac, argint viu, cărbune, cuțit, furcă, fus).57 În Bucovina, apa antropomorfă participă direct la ritualul cuvântului, primind ofrandă din partea celui care descântă; "descântătorul", înainte de a începe a descânta, merge la un râu curgător, cu pâine și sare
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
Familia M-am născut într-un oraș banal, într-o familie modestă. M-am născut la Tecuci, pe foametea din 1947, la început de vară, pe 3 iunie, în casa părintească. Mama îmi povestea că drămuia cu migală pâinea sau mămăliga zilnică în așa fel încât să aibă pentru băieți, frații mei mai mari, dar și pentru ea, pe când era gravidă cu mine. Nu mai dorise să aibă copii, având deja 3 băieți, fiind seceta cumplită din anii 1946-1947 iar regimul
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
curată din Tecuci. Ea o ajuta pe mama mea la treburile gospodăriei, mai ales la pregătirea mâncării pentru oamenii care munceau la câmp. Mama mea trebuia să facă de trei ori pe zi mâncare gătită pentru acești oamenii. Mesteca la mămăligi și frământa la pâine de avea bătături la mâini. Țața Ioana îmi făcea poftele legate de mâncărurile preferate întrucât eram slăbuță și voia să mă mai întremez. Tot ea mă spăla când veneam de la joacă, seara înainte de culcare și mă
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
unt și dulceață. Cumpăram doar pentru ea, cu banii obținuți din ce vindeam de prin gospodărie, o pâine albă, la tavă, foarte proapătă. Noi copiii mâncam, când apucam, pâine neagră la cartelă, pe bonuri date de vecini, în rest doar mămăligă, pe care noi o făceam. Bonuri de pâine aveau doar salariații și uneori ne dădeau și nouă câteva. Cartelele aveau diferite culori pentru rații diferite de pâine; de exemplu, pentru unele, la patru persoane rația era de 880 de grame
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
peste altele grămadă, constituind un important focar de infecție. Din 1959 până în primăvara lui 1960, 3-4 luni am fost hrăniți invariabil cu cafea neagră (orz prăjit), rația pentru toată ziua de 100 de grame de pâine și o bucată de mămăligă de circa opt centimetri. La prânz se dădea o zeamă cu 1-2 felii de circa 2 mm de cartofi deshidratați și circa o lingură de ceva indefinibil la fundul străchinii de aluminiu. Pentru pedepsiții cu izolarea, alimentația era de exterminare
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
zeamă cu 1-2 felii de circa 2 mm de cartofi deshidratați și circa o lingură de ceva indefinibil la fundul străchinii de aluminiu. Pentru pedepsiții cu izolarea, alimentația era de exterminare: rația zilnică era de o jumătate de porție de mămăligă și apă caldă la cerere și la 3 zile 100 g de pâine plus o zeamă la prânz”. Iar Eugeniu Bălașa, presedintele AFDP Dolj, povestește cum erau tratați cei care erau trimiși la izolare: „În primele zile când se afla
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
sporească, cum nu sporește piatra. Cînd te muți în altă casă, trimete mai înainte ouă fierte, pîne, sare, vin și untdelemn, ca să ți meargă tot din belșug. Cînd mama naște copilul ușor, acel copil are să trăiască în belșug. Cînd uiți mămăliga nesărată e semn de belșug. Cînd ți se lipește mămăliga pe mînă e semn de belșug. Să dai din livadă, ca și de la stînă, oricui a veni de a cere, că atunci Dumnezeu îți dă spor și izvor. La Paști
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
casă, trimete mai înainte ouă fierte, pîne, sare, vin și untdelemn, ca să ți meargă tot din belșug. Cînd mama naște copilul ușor, acel copil are să trăiască în belșug. Cînd uiți mămăliga nesărată e semn de belșug. Cînd ți se lipește mămăliga pe mînă e semn de belșug. Să dai din livadă, ca și de la stînă, oricui a veni de a cere, că atunci Dumnezeu îți dă spor și izvor. La Paști pune de o parte și de alta a pragului casei
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
te speli cu apă caldă pe ochi, că faci bube. Să nu te uiți prin ciur, că faci bube-n cap. Să nu pui ciurul în cap, căci atîtea bube vei face tot anul cîte borte* are ciurul. Cine mănîncă mămăligă necernută face bube pe limbă. Nu-i bine să mănînci grăunțe fierte sau cucoși în Săptămîna Mare [Săptămîna dinaintea Paștilor], că faci bube pe cap. Pruncul să nu fie alăptat fiind mama despletită, căci capătă bube în gură. în ziua
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
iar cei cu buricul dus înăuntru vor fi voinici. Buruiană Cînd scoți buruieni de pe cîmp pentru a le răsădi ori a le întrebuința ca să aibă leac bun, trebuie să pui în locul de scos o bobiță de poamă*, o fărămătură de mămăligă, iar la unele, pietricele. Sf. Gheorghe e o zi cînd se adună de pe cîmp și din păduri multe lucruri de leac. Cu buruiana-zmăului se afumă copiii care se greșesc în pat. Ca să aibă leac, să nu puie nimeni mîna pe
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
vedea șezînd jos, nu va face în acel an nici un drum. Dacă visează cineva pînză întinsă, apoi se crede că el va călători încotrova; dacă însă visează pînză învălătucită, apoi că va fi împiedecat de a călători. Cînd se rupe mămăliga în două sau în trei, vei face drumuri încotro îți arată ruptura ei. Cînd ești decis să faci o călătorie, să nu pleci marțea sau sîmbăta, căci îți va merge rău. Să nu pornești la drum cu piciorul stîng, că
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
așa face cînd se sperie din pricina vreunui om: să-i ceară vreo șuviță, să-l afume. Tot de speriat îi bun și părul de urs. Să nu dai cu mătura-n cîne, că turbează. Să nu se dea la cîni mămăligă fierbinte sau prăjită la foc, căci turbă. Lemn-de-cîne* să nu pui pe foc, că-ți turbă cînii. Cînd te-a mușcat un cîne turbat, să te afumi cu păr de-al lui. Cînd omori vreun cîne turbat, să smulgi păr
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
mici cu palmele peste tălpile picioarelor, căci nu mai cresc. Cînd cineva trece peste altul și acela peste care a trecut înnoadă chiotoarea, cel care a trecut nu mai crește. La copiii mici se dă apă pusă la fiert pentru mămăligă, ca să vorbească repede. (Gh.F.C.) Copilul nou-născut este pus pe pămînt, de unde îl ridică tatăl, ca semn că-l recunoaște. (Gh.F.C.) Căița sau chitia este bucata de piele cu care se nasc unii copii pe cap. Se zice că se vor
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
Cînd prinzi hoțul în curte să nu-l împuști, că îi iei păcatele. Hoții adună cu ochii închiși lut de pe morminte și îl aruncă pe casa unde merg să fure, ca nimeni să nu-i audă. (Gh.F.C.) Tîlharii dau cînilor mămăligă ștearsă cu ciolane de mort ca să doarmă ca mortul. (Gh.F.C.) Cel care fură de la mort sărăcește. (Gh.F.C.) Hrean De vei mînca de șapte ori hrean, te cureți de păcate, ca cum te-ai împărtăși. Huhurez Cînd îți cîntă huhurezul întîi
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
cu gura la spate și să zică: „Cum am întors că meșa, așa să se întoarcă N. de la țîță.“ învățătură Copiii care învață la școală își pun cărțile în copaia de mălai ca să-și aducă aminte de carte ca de mămăligă. înviere în cele trei zile ale învierii, ard în văzduh trei candele mari ce nu le vede nimeni. Jidov Trăiau cîndva oameni foarte înalți. Despre unul înalt se spune: „Ce jidov de român!“ O fată de uriași a luat odată
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]