26,035 matches
-
dumneata și de soarta dumitale. Până și regele stăpânul nostru, care nu-și revine din uimire, dorește să fie ținut la curent... Împinse teancul la o parte, cu bruschețe. Toate astea creează o situație supărătoare. Foarte delicată. Acum, ministrul Îl măsura pe Alatriste de sus În jos, Întrebându-se parcă ce să facă cu el. — Păcat, urmă, că cei cinci spadasini de ieri nu și-au făcut mai bine datoria. Cel care i-a plătit știa el ce știa... Într-un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1860_a_3185]
-
serie de exerciții care reglează funcțiile organismului și care susțin energia vitală a corpului. Prin qigong această energie stagnantă este eliminată, apoi aduci energii proaspete în corpul tău energetic... Mă urmărești, sper?... insistă Arm, întrerupându-se pentru câteva clipe și măsurându-l cu o privire critică pe interlocutorul ei care, încetând să mai zâmbească, devenise atent. După care continuă: ... Iar cei harnici acumulează energii în Xia Dantian, un centru energetic aflat sub ombilic. Iar energia aceasta acumulată în Xia Dantian chinezii
KARMA. NOPŢI DE MĂTASE by DANIEL DRAGOMIRESCU MARIA ARDELEANU-APŞAN () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1614_a_2969]
-
mai sunt dependent de scaunul acesta cu rotile. Dar știi ceva, Arm?... Tu nu ai văzut niciodată tot apartamentul meu! (rosti această constatare cu tonul cuiva care ar fi spus „tu n-ai vizitat niciodată vastul meu palat”). Arm îl măsură întâi surprinsă, apoi cu indulgența cu care se cuvine să fie privit un puștan cu idei năstrușnice: Vrei acuma să te lauzi! îl gratulă ea cu blândă ironie. Mă rog, ești ghid, admise și se pregăti să îl urmeze prin
KARMA. NOPŢI DE MĂTASE by DANIEL DRAGOMIRESCU MARIA ARDELEANU-APŞAN () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1614_a_2969]
-
cât rău am făcut. Apoi, cine știe unde, în ce dimensiune, în ce spațiu, cred că sufletul meu se reîncarnează și are alte experiențe, alte lucruri pe care le învață... Așa crezi tu? Mă rog, se limită Bart să remarce. Ea îl măsură scurt cu privirea: Și de ce să nu cred? De ce mi-ar da Dumnezeu o singură viață și de ce, dacă am ratat-o, nu mi-ar permite să repar răul făcut?! Doar Dumnezeu e iubire și iertare, nu?... De ce ni s-
KARMA. NOPŢI DE MĂTASE by DANIEL DRAGOMIRESCU MARIA ARDELEANU-APŞAN () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1614_a_2969]
-
și îl felicită pentru mișcarea politică referendistă, din care nația avea să se aleagă până la urmă cu cel mai just sistem de vot uninominal din întreaga sa istorie. Președintele, care știa să facă bine diferența între glumă și bășcălie, îl măsură câteva clipe cu privirea pe îndrăzneț, apoi rosti sarcastic: A, domnul T. T.! De unde știi dumneata ce-i aia pupă, domnule?... Ai stat pe mare măcar o săptămână, ca să vezi cum e la pupă, sau ai făcut plimbări cu vaporașul
KARMA. NOPŢI DE MĂTASE by DANIEL DRAGOMIRESCU MARIA ARDELEANU-APŞAN () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1614_a_2969]
-
de fapt la producție. Avem acum o clasificare a activităților publice și a celor private, dar care este una destul de grosieră, în măsura în care subzistă o serie de întrebări, cum ar fi: Care sunt indicatorii de utilizat ce ne pot permite să măsurăm partea relativă a fiecăreia dintre cele patru categorii de mai sus? Care este dimensiunea optimă a fiecăruia dintre cele patru raioane pentru o economie? Public/privat și comercial/necomercial Putem considera că sectorul public este constituit din ansamblul organizațiilor în
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
deciziile publice fiind luate, în primul rînd, în favoarea sa. Birocrația produce, în general, prea multe output-uri și poate fi, din punct de vedere tehnic, ineficientă prin costurile prea mari pe unita-te de produs. Dar, deseori, este imposibil de măsurat performanța birocrației. Alcătuirea programelor și stabilirea obiectivelor este un proces foarte complicat. Serviciile birocratice se desfășoară într-un mediu necompetitiv și de informații incomplete, fără nici un fel de riscuri: instituțiile guvernamentale nu pot da faliment. În țările occidentale s-au
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
povara fiscală depășește anumite limite ale suportabilității, ea inhibă inițiativa și dezvoltarea economică, provoacă evaziunea fiscală la cote considerabile și încurajează economia subterană, sau nonfiscală, putînd conduce chiar la revolte fiscale sau alte acțiuni de acest gen. Presiunea fiscală se măsoară prin raportul dintre suma totală a prelevărilor obligatorii și produsul intern brut (P.I.B.). În ultimele două secole ea a crescut, de regulă, în întreaga lume, în strînsă legătură cu creșterea rolului economic și social al Statului, a cheltuielilor publice antrenate
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
aceste cazuri, ne situăm la jumătatea distanței între impozitul ridicat în funcție de capacitățile contributive, măsurate aici prin cheltuieli, și impozitul corespondent unui drept de folosință. Acesta este și cazul vinietei, dar aceas-ta poate fi și un impozit bazat pe proprietățile contributive, măsurate prin puterea sau vîrsta autovehicolului. Iată deci cîteva ilustrări asupra dificultății de a determina capacitatea de plată a impozitelor. 3.5.3. Revelatorul prelevărilor obligatorii Această dificultate de a defini așezarea impozitelor, sau de a le ridica a încurajat practicarea
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
ale unui dictator. Altfel spus, o F.B.S. nu poate determina alegeri publice coerente și non dictatoriale decît dacă aceste elemente sunt măsurabile și comparabile: ori indivizii sunt capabili să-și cuantifice satisfacția printr-un etalon comun (utilitate cardinală), ori se măsoară satisfacțiile individuale prin cantități de bunuri, de servicii sau alte lucruri. Cu toate acestea, rămîn încă suficiente elemente esențiale pentru a pune în evidență limitele unei abordări în termeni de F.B.S. b) Imposibila definire a unei funcții a bunăstării sociale
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
ea presupune indivizi capabili să dea o valoare cifrată nivelului lor de bunăstare. Ea este inacceptabilă dacă nu ține cont decît de elemente cantitative, bunăstarea individuală nedepinzînd decît de acumularea de bunuri și servicii cuantificabile. Dar dacă este imposibil de măsurat și de comparat bunăstarea indivizilor, nici un calcul nu permite efectuarea unui oarecare arbitraj și determinarea soluțiilor la problemele de repartiție. Singură funcția preferințelor unui dictator permite tranșarea problemei și deschiderea către alegeri publice coerente. Dar această soluție este pe cît
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
în plus, arată importanța arată importanța jocurilor de putere din interiorul organizațiilor. Pentru a înțelege acest tip de abordare, trebuie să revenim la Max Weber, cu distincția acestuia dintre autoritate și putere: autoritatea e atașată unei funcții, intensitatea sa se măsoară prin probabilitatea ca un ordin emanînd de la o persoană ce ocupă o poziție ierarhică dată să fie urmat de indivizii plasați într-o poziție inferioară; puterea corespunde probabilității ca un actor angajat într-o relație socială să poată să-și
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
strict respectul unor reguli. Dacă se procedează astfel, nu este din lene sau lipsă de imaginație, ci pentru că ne aflăm într-un context în care aplicarea procedurilor particulare contează cel puțin la fel de mult ca rezultatul obținut, el însuși dificil de măsurat. Această situație de parțială incertitudine a fost calificată de H. Simon ca "raționalitate limitată". El consideră ca puțin realistă ipoteza raționalității lui homo oeconomicus, perfect informat în privința parametrilor și variabilelor contextului în care evoluează. Informația este, din contra, un bun
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
în operă. Ne aflăm atunci în prezența unui caz tipic de disfuncționalitate sub forma risipei: cheltuielile efectuate pentru atingerea unui obiectiv dat au condus la pierderi; un al treilea nivel se interesează nu de realizări, ci de impactul produs. Acesta măsoară efectele concrete asupra diverselor grupuri, atunci cînd realizările nu sunt decît măsurile efectiv aplicate de administrații. Apropiind efectele de obiective poate apărea un alt tip de disfuncționalitate: realizările prevăzute s-au împlinit, însă impactul diferă integral sau în parte de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
raționînd în termeni de eficiență și nu de echitate, pentru a caracteriza statutul, trebuie recunoscut faptul că noi constrîngeri pot justifica o evoluție a așa-zisului statut, în numele unei eficiențe sporite. Combinînd cele două abordări de mai sus, trebuie bine măsurate mizele evoluțiilor viitoare. Într-adevăr obiectivul nu este de a face să dispară statutul, iar salariații să fie plasați în poziții nesigure. Totuși, situația actuală a arătat că sectorul bugetar al economiei este suprapopulat și suprabirocratizat și suprapolitizat, iar calitatea
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
fiindcă locuitorii lor, mai toți, se înrudesc, separarea celor două ramuri ale neamului dintâi petrecându-se cu veacuri în urmă. Așa că suntem, unii față de alții, infinit mai depărtați decât Cain de Abel, deși drumul dintre zidurile ce ne înconjoară nu măsoară mai mult decât o fugă de cal. Și totuși ne iubim! Luptele dintre noi nu au nimic revendicativ. Și nici pătimaș, așa cum s-ar crede. Încleștările dintre cele două cetăți au mai mult ceva de ritual; totul pornește din dorința
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1901_a_3226]
-
mai apăruseră, în ultimii ani, două orologii. Aduse din străinătate; unul bătea ora dintr-un pavilion al postăvarilor, celălalt din turnul cazărmii. Mai mari și chiar mai arătoase - și nimeni nu mai discutase atâtea despre ele. Cât despre timp, îl măsurau destul de precis. Atunci, de ce atâta zarvă pentru ceasul meșterit de Pitpalac? Că va fi cu trei-patru secunde mai exact decît altele? Cu zece? Pentru oamenii locului, obișnuiți să aproximeze ora cu cinci minute în plus sau în minus, nu însemna
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1901_a_3226]
-
altfel, pe alții să arunce primii cu piatra. Zi-ne ceva, Ceasornicarule, și domolește-ne! Le-a zis. Vorbe parcă pe dos alese, întărâtând iar mulțimea. Întâi a amuțit-o. „Orologiul acesta - am crezut că v-ați dat seama - nu măsoară doar timpul, așa cum fac cele pe care le știți. Iar dacă mai sunt câte unele care arată zilele anului ori locul stelelor pe cer - sau care cântă, învârtind jocuri moarte de păpuși -, tot socotitul timpului stă-n rostul lor! Or
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1901_a_3226]
-
născocit de mine are drept scop evenimentul! Orele și minutele sunt doar convenții; fac parte dintr-un joc menit să mistifice adevărata față a lumii. Timpul - dacă totuși există și nu e doar o închipuire a noastră -, timpul nu se măsoară decât în evenimente! Restul e moarte! Ce înseamnă pentru un om o viață în care nu i s-a întâmplat nimic? În urma voastră, minutele, orele, zilele și anii rămân precum pulberea; doar de momentele de cumpănă ori de mare bucurie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1901_a_3226]
-
Ziua? Noaptea? Lunea? Joia? La ce oră? Târgoveții, mai toți, înnoptau afară, noroc de vremea bună. Au pus la adăpost o parte din agoniseală; o seamă de lucruri au fost îngropate. Unii au părăsit așezarea. Oamenii vorbeau despre aparate care măsurau tăria cutremurelor, și în Capitală exista unul, dar acestea nu erau făcute să prevadă un prăpăd. Mai sigure erau semnele: animalele agitate, porcii mai ales; luna plină mâncată jur-împrejur de vârcolaci; peștii care sar pe mal; laptele care brânzește de cum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1901_a_3226]
-
de către o societate a femeilor titrate, trebuia acum să-și dovedească priceperea în lucruri folositoare cetății. Să pornească orologiul! Să-l repare dacă era stricat! Apoi, după ce-i stabilea principiul de funcționare, să-l deseneze piesă cu piesă, să-l măsoare până la ultimul șurub. Ar fi devenit, astfel, posibilă fabricarea unor ceasuri aidoma. Institutul meteorologic vroia neapărat unul. Și armata era interesată, ar fi scăpat de grija unui atac-surpriză dacă toată povestea se dovedea adevărată. Și Guvernul ar fi avut nevoie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1901_a_3226]
-
producându-i o durere ușoară, dar persistentă. Parcă era mai limpede la minte, acum... Hotărârea a luat-o rapid: după încă douăzeci și trei de zile va fi iarăși acasă! S-a uitat prin geamul din spate, parcă pentru a măsura drumul. S-a săltat în genunchi pe banchetă, pentru a privi mai bine. Apoi a coborât în grabă. Așa ceva era imposibil! În urma automobilului, șoseaua parcă nu existase vreodată. Sub roțile mașinii, era intactă; a încercat-o întâi cu piciorul, apoi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1901_a_3226]
-
Heisenberg și Niels Bohr, întrucît teoria lor admitea incertitudini și probabilități care însemnau ele însele tot atîtea lacune în domeniul cunoașterii. Mecanica cuantică lăsa de înțeles că nu totul e inteligibil și rațional în această lume; nu totul poate fi măsurat cu exactitate. Există așadar o frînă transcendentală în constituția minții noastre care face ca în lume să existe mereu o parte de mister la care nu avem acces. O asemenea frînă constitutivă nu putea însă să fie acceptată de Einstein
Bietul Einstein by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8045_a_9370]
-
exces, cu toți nasturii încheiați ai veșmîntului său de lucru. În deceniul final al "epocii de aur", profita de o mare popularitate un șlagăr interpretat de Corina Chiriac, Ne cunoaștem din vedere, despre un el și o ea care se măsoară nostalgic din priviri, în fiecare dimineață, în autobuz, fără a-și adresa vreodată cuvîntul. E prea puțin probabil ca nenumărații săi ascultători să-i fi conștientizat o potențială interpretare: "Vor fi bănuit ei, oare vreo clipă că în spatele chipului familiar
Fondul existențial by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8048_a_9373]
-
Muzeul de Istorie Naturală din Washington va avea expus, începând de joi, cel mai mare acvamarin din lume care cântărește 2 kilograme și măsoară 35 de centimetri. Autor: Andreea Sevici Dom Pedro, cum a fost denumită uriașa piatră prețioasă, are 10.363 de carate. A fost extrasă dintr-o mină braziliană în anii 1980, apoi bijutierul german Bernd Munsteiner a tăiat-o, dându-i
Cel mai mare acvamarin din lume, expus la Washington () [Corola-journal/Journalistic/80605_a_81930]