6,722 matches
-
ecran se desfășoară Călătorie În lună. Apoi Îl zărim lîngă afișierul din piața Jelačić unde privește afișele proaspăt lipite, pe unul dintre ele - și ofer acest detaliu ca o simplă curiozitate - un anunț despre conferințele lui Krleža. Numele Anei Eremija, mătușa lui după mamă la care va locui la Zagreb, În strada Jurišičceva, se afla alături de numele cîntărețului de operă Križaj pe care-l Întîlnise odată În Gornji grad, de cel al lui Ivan Labuš, cizmarul la care-și pingelea pantofii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
îndoială cu privire la „cât de bine se trăia înainte”, și pentru a risipi nostalgii interbelice, îi vom lăsa pe luncași să vorbească despre condiția lor socială și economică din perioada la care ne referim. Iată ce își amintea, în august 1960, mătușa V. Botoșanu (Botușanca), moașa neoficială a părții de jos a satului (partea bisericii, școlii, Drăgăneștilor): Dumitru Galeș, tatăl Botușăncii avea 120 prăjini de pământ și 4 copii; era nevoit să ia pământ de la boier. Regula era aceasta: întâi se lucra
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
0,50 lei, iar la prășit 0,25 lei. Boierii obligau țăranii la munci istovitoare atunci când scăpau o vită la bucate. Vita era dusă la curte și țăranul era impus la zile de muncă: prășit, secerat etc. în august 1960, mătușa Floarea V. Călin avea 75 de ani și își amintea cum tatăl ei a muncit la boier: Lua o bucată de pământ, la învoială, din cel mai rău, pe care-l muncea pentru nevoile casei lui. Pentru acest pământ Șăranul
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
susține autorul însemnărilor. 48 Tabelele nu sunt complete. Lipsescă 45 de categoria a IV-a, 66 de pălmași, 6 din categoria cu 2 boi și 3 din categoria cu 2. 49 Arhiva Primăriei Filipeni - Dosarul împroprietăriți în 1864. 50 Mărturia mătușii Floarea Botușanu, înregistrată în scris de Olimpia Bădăluță, în august 1960. Arhiva Olimpiei Bădălușă, în prezent, la autor. 51 Arhiva Olimpia Bădăluță. Înregistrare pe bandă de magnetofon făcută în Dobrogea, comuna Stejarul, Eschibaba, satul Vasile Alecsandri / ÎÎ., județul Tulcea, în
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
zise la țară, toată vegetația mică este denumită cu acest termen. Nu se zice „borș de zarzavat”, ci borș de buruiene), cu care lecuim suferinzii de „cel pierit” - bube mărunte pe piele care mănâncă și ustură. La Slobozia, mama Boghioaia, mătușa Vasilca a lui Costănoiu (cea care spunea bărbatului ei „românul meu”, „omul meu”), mătușa Paraschiva (moașa) știau că „cel pierit” se vindecă prin spălături repetate cu apă de la izvorul de la Velniță, acolo unde fusese „fabrica de spirt” a boierilor Rosetti
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
borș de zarzavat”, ci borș de buruiene), cu care lecuim suferinzii de „cel pierit” - bube mărunte pe piele care mănâncă și ustură. La Slobozia, mama Boghioaia, mătușa Vasilca a lui Costănoiu (cea care spunea bărbatului ei „românul meu”, „omul meu”), mătușa Paraschiva (moașa) știau că „cel pierit” se vindecă prin spălături repetate cu apă de la izvorul de la Velniță, acolo unde fusese „fabrica de spirt” a boierilor Rosetti. Pentru boala „când ieși afară desă cu udul”, adică diabet, o prostată, când ai
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
la biserică ca să le citească preotul Moliftele Sfântului Vasile și să pășească peste ei în fața altarului. Funcția de moașe în sat o îndeplineau câteva bătrâne pricepute, care aisitau la nașteri, dintre care amintim pe Marghioala Andrieș, Maria Caprian, Catrina Boca (mătușa Catrina). Înainte de războiul din 1916-1918 moașă a fost Irodia D. Iacobeanu, moașă cu școală la Bacău, numită moașă comunală, care avea o circumscripție foarte întinsă: în afară de comuna Filipeni și comuna Mărăști. Ca agenți sanitari a fost un oarecare Holbam din
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
a fost un oarecare Holbam din satul Brad, iar mai târziu Herțanu din Blaia.” Pe un ton hazliu, cu umor, dând dovadă de multă înțelegere pentru sufletul semenilor săi, Gheorghe (Ghiță) Iacobeanu, în însemnările sale pentru monografia satului, regretând că Mătușa Floarea (era chiar soră cu tatăl autorului!) n-a lăsat nimănui din știința ei; cunoștea o mulțime de buruieni și le dădea cui avea nevoie de ele, ea le strângea și numai dânsa șștia când să le strângă. în tot
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
bolborosea ea acolo. Atât mi-a rămasă în minte, vorbele de la fiecare descântec: „Descântecul de la mine și leacul de la Dumnezeu”. Într-o seară de iarnă, la vatra focului, cum era obiceiul odată, n-am de lucru și aducă vorba de mătușa Floarea și despre descântecul ei. Sare atunci mo Gheorghe, fratele mai mică al tatei și fratele mătușii Floarea: - Las’ că vă povestescă eu cum e cu descântecul lelicăi Floarea. Ea era sora mai mare și totdeauna când vorbeam despre ea
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
leacul de la Dumnezeu”. Într-o seară de iarnă, la vatra focului, cum era obiceiul odată, n-am de lucru și aducă vorba de mătușa Floarea și despre descântecul ei. Sare atunci mo Gheorghe, fratele mai mică al tatei și fratele mătușii Floarea: - Las’ că vă povestescă eu cum e cu descântecul lelicăi Floarea. Ea era sora mai mare și totdeauna când vorbeam despre ea cu mătușa Csandra, soția lui moș Gheorghe, o asemănam cu hârșita de mătușa Mărioara a lui Ion
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
și despre descântecul ei. Sare atunci mo Gheorghe, fratele mai mică al tatei și fratele mătușii Floarea: - Las’ că vă povestescă eu cum e cu descântecul lelicăi Floarea. Ea era sora mai mare și totdeauna când vorbeam despre ea cu mătușa Csandra, soția lui moș Gheorghe, o asemănam cu hârșita de mătușa Mărioara a lui Ion Creangă ... Pe Casandra mea, zice moș Gheorghe, a durea de vreo două zile capul și nu-și mai găsea starea, umbla de acolo-acolo, din
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
al tatei și fratele mătușii Floarea: - Las’ că vă povestescă eu cum e cu descântecul lelicăi Floarea. Ea era sora mai mare și totdeauna când vorbeam despre ea cu mătușa Csandra, soția lui moș Gheorghe, o asemănam cu hârșita de mătușa Mărioara a lui Ion Creangă ... Pe Casandra mea, zice moș Gheorghe, a durea de vreo două zile capul și nu-și mai găsea starea, umbla de acolo-acolo, din ogradă în grădină și mă tot bătea la cap să mă
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
avem dispensar uman și dispensar veterinar, cu doctor care știe mai multe decât Ghiță a lui Drăgan, care a fost la „fermelia” regimentului de cavalerie ceva acolo, om de ajutor, iar doctorița, prin știința ei știe mult mai mult decât mătușa Floarea, parcă tot ar fi necesar în sat un Gheorghe al lui Iftenie Cucu, să nu mai umble oamenii pe la Bacău pentru un ciolan rupt. IX. 2 Asigurarea stșrii de sșnștate a populației. Circummscripția sanitarș Filipeni O lungă perioadă de
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
brâu cu ciucuri ne spune Mărioara Foșlea, născută Ignătescu, care așa îl ține minte pe Iftimie Ignătescu - Chifan. Se purtau plete ca cei din Bucovina spune și Andrei Boca. Alte mărturii de la oameni bătrâni în 1960, printre care cea a mătușii Floarea Botușanu (Botușanca), moașa neoficială a părții de josă a satului, partea bisericii, colii și drăgăneștilor, ne spune că bărbații purtau părul rătezat până după urechi și purtau ițari, sumane, brâie, cojoace, mintene de pănură, căciuli din piele de miel
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
de la rudele de acolo) șștia să facă din cuvinte un portret real: „Mărioara Boca era potrivită de statură, plină, fără a fi grasă, avea părul negru și ochii negri. Purta fustă creață lungă, casâncă și bariz.” Tot în anul 1960, mătușa Marghioala Curteanu ne spune că „tinerii și bătrânii se îmbrăcau atât cu îmbrăcăminte făcută în casă, bluze, ii, cămăși cu pui, ițari, opinci, basmale etc., cât și cu îmbrăcăminte cumpărată de la târg: bocanci, ghete, ciuboțele cu bunghi (nasturi), casânci, barize
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Nu-i dădeau la școală. Ajutau în gospodărit. Bătrânii, cu deosebire iarna, stăteau mult la crâșme (2-3 zile). Femeile le duceau mâncare acolo. Bătăuși au fost „Puienii” și „Foșlenii” și Maricenii. Date culese de Olimpia Bădăluță. însemnarea mărturisirilor orale ale mătușii Floarea V. Călin - vârstă 75 de ani 470Părinții: - Niculae Boca - a murit cca. 1920 la vârsta de 79 de ani. - Marioara Boca - a murit cca. 1925 la vârsta de 65 de ani. - Bunicii după tată: - Ștefan Boca ( au venit din
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
goană pe Ramblas În sus, cu un singur gînd În minte: Clara. Bernarda spusese că Barceló era plecat din oraș cu probleme de afaceri. Aceea era ziua ei liberă, și obișnuia să se ducă să-și petreacă noaptea acasă la mătușa Reme și la verișoarale ei, pe San Adrián del Besós. Astfel, Clara rămînea singură În apartamentul cavernos din Plaza Real, după cum acel individ fără chip și amenințările lui rămîneau slobozi În furtună, cu Dumnezeu știe ce idei. În timp ce mă zoream
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2275_a_3600]
-
a lipsit ca membrii prezidiului și delegații partidelor să nu se cuprindă într-o îmbrățișare, dar bucuria le-a fost de scurtă durată. Monotonia cu care picurau alegătorii nu se alteră, venea unul, venea altul, veniră soția, mama și o mătușă a membrului prezidiului celui cu ușa, veni fratele mai mare al delegatului p.d.d., veni soacra președintelui, care, ignorând respectul cuvenit unui act electoral, îl informă pe ginerele abătut că fiica sa avea să vină doar pe seară, A spus că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1963_a_3288]
-
atât de puțin încât deși ar avea de spus tot soiul de lucruri frumoase și profunde sunt osândiți să rămână la banalitățile unui ghid de conversație. Creierul lor clocotește de idei și ei nu-ți pot spune decât că umbrela mătușii grădinarului e în casă. Impresia finală a fost aceea a unui efort prodigios de a exprima o stare sufletească și mi-am închipuit că în acest efect trebuie căutată explicația lucrurilor care mă nedumereau în atât de mare măsură. Era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2047_a_3372]
-
țin o lampă, să le duc o pătură? — Și micuța, ești sigură că era ea? — Păi ce spui, o copilă cu o scufiță galbenă ca aurul nu vezi pe toate străzile, și apoi o-ntâlnisem mai devreme, când intra la mătușa ei. Ea era, poți să mă crezi. Și ce făcea pe malul râului? — Ce făceam și eu, bineînțeles! Încerca să-i evite pe soldații ăia beți care se înghesuiau la două sute de metri mai încolo... N-ai ceva de băut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2242_a_3567]
-
chiar dacă nu se poate numi viață. După operație, Beatrice a contractat o boală de nervi suspect de asemănătoare cu un delirium tremens, iar Amory a fost abandonat la Minneapolis, fiind sortit să-și petreacă următorii doi ani la unchiul și mătușa sa. Acolo, aerul crud și vulgar al civilizației vestice l-a surprins prima oară - În izmene, ca să spunem așa. UN PUPIC PENTRU AMORY Citind, i s-au arcuit buzele. „O să dau o petrecere cu săniuș“, scria, „joi, șaptesprezece decembrie, la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
Își descrisese starea de vitalitate. — Bine c-ai ajuns totuși. — Păi... să-ți zic. Nu cred c-ai auzit de accident, a fabulat el. Myra a făcut ochii mari. — Cine s-a accidentat? — Păi, a continuat el disperat, unchiu’ și mătușa și eu. — A murit cineva? Amory a reflectat o clipă și a dat din cap afirmativ. — Unchiul tău? (alarmată.) — O, nu, doar un cal... un soi de cal murg. În acest punct, valetul scoțian a chicotit: — Probabil că au omorât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
repetând: „Is it worth a tear, is it worth an hour, To think of things that are well out-worn; Of fruitless husk and fugitive flower, The dream foregone and the deed foreborne?“ Oficial au făcut cunoștință după două zile, iar mătușa lui i-a povestit istoria fetei. Existau doi Ramilly: bătrânul domn Ramilly și nepoata sa, Eleanor. Ea trăise În Franța cu o mamă neastâmpărată, pe care Amory și-o imagina semănând ca două picături de apă cu a sa, iar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
pe mine de frică. De-aia zic că nu prea am simțul aventurii. Și tipu ăsta nu se mai trezește. Frumoasă camera. Parchet adevărat, cum își dorește nevastă-mea de doi ani încoace, de când am fost în vizită la o mătușă în Germania. Parchet fin. Un pat mare, cu baldachin, cum am văzut în clasa a V-a la Muzeul Peleș. Mătase adevărată. Și pe pereți, tapet cu flori de crin. Cred că ia droguri tipul ăsta, miroase a decadență pe-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2066_a_3391]
-
și astăzi o lipsă totală de mimică. Încearcă să atingă o imobilitate absolută a feței, pentru ca schimbările produse în starea lui de spirit să nu i se citească pe fațadă, iar ceilalți să nu se poată adapta, eventual, acestor schimbări. Mătușa lui spune adesea, băiatul ăsta nu‑i mulțumit de nimic, nici măcar de părinții lui care se sacrifică pentru el, ba de ei e chiar cel mai puțin mulțumit, deși aceștia sunt exagerat de grijulii cu copiii și‑o mai și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]