1,741 matches
-
ani, atît de subțire, atît de blondă, de pistruiată și cu ochii atît de verzi, încît în mod involuntar te face să te gîndești ce picantă femeiușcă va ieși cîndva din rățușca asta urîțică foc! Nimeni deci nu seamănă cu Madame Ch. Adevărul este că ar fi nespus de greu ca în familia asta să-i mai semene cineva, căci vorba ceea n-ar avea loc să-ntoarcă. Madame Ch. este "bien en chair", cum zice francezul cînd vrea ca doamnele
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1495_a_2793]
-
ieși cîndva din rățușca asta urîțică foc! Nimeni deci nu seamănă cu Madame Ch. Adevărul este că ar fi nespus de greu ca în familia asta să-i mai semene cineva, căci vorba ceea n-ar avea loc să-ntoarcă. Madame Ch. este "bien en chair", cum zice francezul cînd vrea ca doamnele ceva mai... pline să nu se simtă jignite. Este atît de volubilă încît nu este greu să-ți dai seama pentru ce toți ceilalți patru sunt atît de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1495_a_2793]
-
atît de completă din partea posturilor de jandarmi, încît mă săturasem să tot explic același lucru tuturor celor care, din comoditate, răspundeau invariabil că nu pricep deloc de ce mai cer viza de intrare dacă tot am apucat să intru fără ea. Madame Ch. fierbe indignată la auzul indolenței compatrioților ei și explodează: Biata fată! Vrea să fie în ordine și dobitocii ăștia o poartă pe drumuri! Și tu ce stai degeaba? Se adresează, desigur, consortului ei. Scoală-te de la masă și ștampilează
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1495_a_2793]
-
a primăriei? Aha! Uite-o! Ai pașaportul în geantă? Dă-l încoace. Ai venit alaltăieri, da, da, alaltăieri noapte, deci era în 12 septembrie. Așa... Uite data, uite viza, iată-te în mod legal pe pămînt francez. Bine ai venit!" Madame Ch. avusese dreptate. Peste o lună, pe aeroportul de la Orly, nimeni nu avea să-mi conteste desăvîrșita legalitate a vizei de intrare viza primarului-jandarm de la benzinăria din E. ZI DE MAI LA SAMARKAND Există în lumea întreagă o categorie de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1495_a_2793]
-
franceză, pînă în zilele noastre. Prin tratat se prevede accesul liber spre Catalonia spaniolă a locuitorilor Lliviei. Ceea ce dă chiar și acum ba, mai ales acum loc la discuții demne de o comedie de... Caragiale. De exemplu: municipalitatea orașului Bourg Madame, primul în teritoriu francez după Llivia, vrea să facă un rond cu stopuri, la încrucișarea dintre șosele, pentru a încetini circulația nebună din zonă. Municipalitatea Lliviei consideră că asta reprezintă o piedică în calea liberei circulații spre Spania. Și dă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1495_a_2793]
-
cu greutăți materiale majore, fiind susținut prin contribuții care proveneau de la diferiți intelectuali, printre care se număra și J.S. Mill. În 1844 a cunoscut-o pe Clothilde de Vaux, de care s-a îndrăgostit fără ca dragostea lor să se consume. Madame de Vaux a murit în anul următor, episodul acesta influențându-l pe Comte în atitudinea sa față de necesitatea unei noi religii universale a umanității. Dacă ne propunem să divizăm istoria gândirii lui Comte, atunci putem distinge două etape importante, fiecare
Deschideri spre o istorie a sociologiei by Dumitru Popovici [Corola-publishinghouse/Science/972_a_2480]
-
de istorie și morală; pentru osteneala de a citi suntem din plin răsplătiți; pentru anumite situații, ea oferă o simbolistică de cea mai perfectă speță. Nu este o carte de citire, dar trebuie citită.” J. W. Goethe 163. „Pe eșafod, Madame Roland ceru cele necesare scrisului, pentru a-și așterne gândurile cu totul deosebite care i-au plutit înaintea ochilor pe ultimul ei drum. Păcat că i s-a refuzat; căci, la sfârșitul vieții, îi vin concentratului spirit idei până aici
MEMORIA C?R?II by NICOLAE MILESCU SP?TARUL () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84375_a_85700]
-
Dim., căpitan, str. Cometei, 16; Brătianu, Dum., senator, fost ministru, str. Academiei, 22; Brătianu, G., profesor de muzică, str. Cuza-Vodă, 28; Brătianu, I.C., președinte al Consiliului de Miniștri, str. Colței, 56; Brătianu, N., director al Închisorilor, str. Primăverii, 23; Briol (Madame J.), mode și confecții, Calea Victoriei, 41; Bucholtzer, A., arhitect, str. Sălcuței, 6; Budișteanu, Al., colonel, adresa neprecizată; Buescu, Pană, fost deputat, str. Calomfirescu, 7; Burelly, arhitect, str. Pitar-Moșu, 15; Bursan, G., magistrat, str. Lucaci, 29; Butculescu, D., deputat, str. Clemenței
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
zile. [diverse] în București la sala Bossel joacă o trupă franceză de operetă având o celebră stea, frumoasa și talentata artistă Keller. Aceasta a adus pentru prima oară în România operetele lui Offenbach, Lecocq și alții, precum: La Fille de Madame Angot, La Belle Hélène, Les Brigands, La Grande duchesse de Gérolstein etc. Succesul acestei artiste e foarte mare și mulți ani în urmă s-a vorbit în București de această divă a operetei. Parlamentul votează legea răspunderii ministeriale. Armistițiul încheiat
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
mai avem decât pe Claymoor ca să înveselească. La grădina Stavri din strada Academiei - actualmente Liedertafel - joacă o trupă franceză de comedii. Se joacă L’ Etincelle și Une demoiselle en loterie. Claymoor scrie: „Les loges sont bien garnies. Quelques figures connues: Madame Elise Millo qui, malheureusement, va bientôt nous quitter; Madame Alexandrine Floresco, en capote duchesse, Madame Candiano, toujours gracieuse, M-me Charles Pherekyde, en bleu Minerve, coifée d’un chapeu empire à plumes blanches. M-me Pilat en merveileuse etc. Dans les fauteuils
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
Stavri din strada Academiei - actualmente Liedertafel - joacă o trupă franceză de comedii. Se joacă L’ Etincelle și Une demoiselle en loterie. Claymoor scrie: „Les loges sont bien garnies. Quelques figures connues: Madame Elise Millo qui, malheureusement, va bientôt nous quitter; Madame Alexandrine Floresco, en capote duchesse, Madame Candiano, toujours gracieuse, M-me Charles Pherekyde, en bleu Minerve, coifée d’un chapeu empire à plumes blanches. M-me Pilat en merveileuse etc. Dans les fauteuils, la jeunesse dorée, la haute gomme, tout le high-life
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
joacă o trupă franceză de comedii. Se joacă L’ Etincelle și Une demoiselle en loterie. Claymoor scrie: „Les loges sont bien garnies. Quelques figures connues: Madame Elise Millo qui, malheureusement, va bientôt nous quitter; Madame Alexandrine Floresco, en capote duchesse, Madame Candiano, toujours gracieuse, M-me Charles Pherekyde, en bleu Minerve, coifée d’un chapeu empire à plumes blanches. M-me Pilat en merveileuse etc. Dans les fauteuils, la jeunesse dorée, la haute gomme, tout le high-life masculin.“<footnote id=”51”>„Echos Mondains
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
la lumière. Le samedi a été pris comme jour pschutt par le monde v’lan.“ Și, după această amețeală de vorbe și după aceste copilării care astăzi ne-ar face să ne ținem coastele, urmează: „N-est-il pas navrant de voir Madame Romanesco, si bien dans le Supplice d’une femme, une jeune première de grand talent, jouer le rôle trivial de sauteruisseau dans Noaptea furtunoasă?, et dans quel travesti, bon Dieu!“ Noaptea furtunoasă care, la 1883, erea privită ca o rușine
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
din facultate. în grupul: Golescu-Iancovescu-Nae Papadat, Mișu Alexandrescu-Guranda, Marinescu de la Ploiești și încă vreo doi, am petrecut ani de zile, anii începători în studenție. în colțul stradei Pictor Grigorescu cu Calea Victoriei, în fața farmaciei Kihăescu, era un birt sărăcăcios, ținut de madame Caliopi și sora sa. Madame Caliopi fusese frumoasă în tinerețe, dar acum nu mai avea decât niște rămășițe pe care, totuși, căuta să le puie în valoare. Căci madame Caliopi avea întotdeauna un amic, de obicei un sergent-major din intendență
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
Papadat, Mișu Alexandrescu-Guranda, Marinescu de la Ploiești și încă vreo doi, am petrecut ani de zile, anii începători în studenție. în colțul stradei Pictor Grigorescu cu Calea Victoriei, în fața farmaciei Kihăescu, era un birt sărăcăcios, ținut de madame Caliopi și sora sa. Madame Caliopi fusese frumoasă în tinerețe, dar acum nu mai avea decât niște rămășițe pe care, totuși, căuta să le puie în valoare. Căci madame Caliopi avea întotdeauna un amic, de obicei un sergent-major din intendență sau un fost agent de
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
cu Calea Victoriei, în fața farmaciei Kihăescu, era un birt sărăcăcios, ținut de madame Caliopi și sora sa. Madame Caliopi fusese frumoasă în tinerețe, dar acum nu mai avea decât niște rămășițe pe care, totuși, căuta să le puie în valoare. Căci madame Caliopi avea întotdeauna un amic, de obicei un sergent-major din intendență sau un fost agent de percepție. La madame Caliopi plăteam 30 lei pe lună pentru 4 feluri de bucate: 2 la dejun și 2 la prânz. Cu pâine, dar
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
frumoasă în tinerețe, dar acum nu mai avea decât niște rămășițe pe care, totuși, căuta să le puie în valoare. Căci madame Caliopi avea întotdeauna un amic, de obicei un sergent-major din intendență sau un fost agent de percepție. La madame Caliopi plăteam 30 lei pe lună pentru 4 feluri de bucate: 2 la dejun și 2 la prânz. Cu pâine, dar fără vin și cafea. Madame Caliopi avea atențiuni deosebite și pentru unii din tinerii studenți din grupul nostru. Când
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
amic, de obicei un sergent-major din intendență sau un fost agent de percepție. La madame Caliopi plăteam 30 lei pe lună pentru 4 feluri de bucate: 2 la dejun și 2 la prânz. Cu pâine, dar fără vin și cafea. Madame Caliopi avea atențiuni deosebite și pentru unii din tinerii studenți din grupul nostru. Când a doua zi vedeam că unul din noi primea porțiile mai arătoase, înțelegeam numaidecât cum că nu era lucru curat la mijloc. Colegul și amicul nostru
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
mai arătoase, înțelegeam numaidecât cum că nu era lucru curat la mijloc. Colegul și amicul nostru Grigore Golescu, de pildă, primea cele mai monumentale porții de varză acră cu costițele de purcel ce nu se văzuseră vreodată sub tavanul lui madame Caliopi. „Honni soit qui mal y pense.“ Unde s-or fi odihnind astăzi necăjitele oase ale acestei milostive restauratrice?! Mai târziu ne-am răzlețit. Căci mai toți din grupul acesta de studenți în Drept - ba chiar toți afară de mine - aveau
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
nimic din leafă. Pe vremea aceea nu se votase încă legea lui Petre Grădișteanu, care apăra salariile de popriri.* Trebuia, dar, să trăiesc cu 58 de lei și 35 de bani. într-o zi, birtășița unde mâncam pe credit - tot madame Caliopi - a dat faliment și a închis birtul. în ajun îi plătisem ce-i datoram, adică tot ce aveam în buzunar. Și astfel am rămas pe drumuri, fără para chioară și fără putința de a mai găsi bani cu împrumut
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
șef de biurou la Prefectura poliției, cu leafă de 120 lei lunar. Îl invidiam. Student ca și mine, trăgea ca și mine pe dracul de coadă. Cu leafa sechestrată, rămăsese „pe drumuri“, întocmai cum rămăsesem eu, fiindcă mânca tot la madame Caliopi. Vorba aia: Ce te faci, Ghincule? Dar, ca oameni citiți, știam că Alecsandri scrisese odată: Unde-s doi puterea crește Și chesatul nu sporește. Și ne-am pus pe treabă. Era vară, prin iulie. La grădina Rașca erea un
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
că n-ar trebui să plouă în fiecare zi! George Bălăiță mi-a promis că voi fi în planul lor pe '86! La ALBATROS? Se mai aștepta încă o ștampilă, cartea mai era pe la cei de la Consiliul Culturii (ei și madame Bovary!). Parc-ar fi dictatură! Nici nu știu ce să mai zic după atîta tevatură!? Gabriela N. (Negreanu n. red.), dulce femeie, prefăcătorie emotivă, un om la care țin oricum! Radu mi-a zis că ai scris de Daniel (Corbu n. red
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1459_a_2757]
-
vadă pe Mihai și află că bona acestuia, St. John, se îmbolnăvise de scarlatină. După internarea ei în spital, Mihai este dat în grija doamnei Antonescu, soția lui Victor Antonescu, ministrul României la Paris, pe care Regina Maria o alinta „Madame Butterfly”. Copilul a trebuit să intre în carantină, la Paris, iar călătoria la Nisa a fost amânată. Duminică, 13 aprilie. Regina Maria se pregătea să plece din Paris la Nisa, în timp ce Regele rămânea la Paris, pentru a continua convorbirile cu
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
aprilie. Regina Maria se pregătea să plece din Paris la Nisa, în timp ce Regele rămânea la Paris, pentru a continua convorbirile cu oficialitățile franceze. Personalul Legației române vine să o conducă la gară. A fost adus și Mihai de către doamna Antonescu. « Madame Butterfly este pur și simplu într-o stare de adorație pentru el și zece mame la un loc n-ar putea vedea de el mai bine decât ea”, constata Regina Maria. Venind și soții Millerand pentru a o conduce, „l-
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
orice amestec în treburile țării. Mihai i-a repetat tatălui său cuvintele rostite de Antonescu și împreună au părăsit Palatul, îndreptându-se către Casa Nouă. Regele își dezbrăcă uniforma și își puse un costum de interior. Imediat a apărut și madame Lupescu... A început o discuție aprinsă. Regele Carol fuma nervos țigară după țigară... Conversația trecea de la momente de dispută la scurte perioade de tăcere. Mihai nu înțelegea mare lucru din ceea ce se spunea și ori de câte ori cerea explicații, răspunsurile primite erau
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]