1,935 matches
-
De ce tocmai ei ? Întrucît luarea-aminte este virtutea părții raționale, așadar, cea mai Înaltă virtute.” Îndepărtarea de virtutea rațională, pradă părții pasionale, to pathetilcon meros, parte care Înglobează atît partea poftitoare epithymia cît și pe cea pătimașă thymos. Din această cauză magul, Hyperion suferă dezamăgirea fiindcă partea pasională se află În opoziție cu partea rațională. Atunci cînd pleacă la drum el tocmai săvîrșește păcatul capital nedînd drumului, căii accepțiunea originară a termenului care Înseamnă metodă. Hyperion pleacă să cucerească lumea simțurilor fără
LUCEAFĂRUL EMINESCIAN. O INTERPRETARE TRANSEONTICĂ. by Marian Constandache () [Corola-publishinghouse/Science/1694_a_2972]
-
Înfrînarea enkrateia, nu are liniștea sufletului hesychia, nu are răbdare hypomone, vrea să ajungă muritor cu orice chip, Îl Încearcă slava deșartă kenodoxia, ieșirea din sine extasis phrenon care-i aduce exaltarea. Astfel, urmînd o relaționare evagriană putem spune că magul are În momentul alegerii drumului său următoarea constituție energetică: o minte rătăcită nous planomenon -, o poftă Încinsă epithymian ekphlogoumenen și o parte pătimașă agitată-thymon kykomenon-. Luceafărul eminescian. O interpretare transeontică. Scurtă descriere a mașinăriei de descifrat parabole Sintagma „nemuritor și
LUCEAFĂRUL EMINESCIAN. O INTERPRETARE TRANSEONTICĂ. by Marian Constandache () [Corola-publishinghouse/Science/1694_a_2972]
-
istorie a dreptului. I. Organizarea de stat, Cluj-Napoca, 1983, p. 197-198. A se vedea și "Decretum Posoniense" din anul 1468 al regelui Matia Corvin (De celebrata singulo anno quatuor octavis), cf. J. N. Kovachich, Sylloge Decretorum, I, pp. 194-202. 533 Mag. Tört. Tár, III, pp. 225-231. 534 J. N. Kovachich, Sylloge Decretorum I, p. 115. 535 J. Holub, op. cit., p. 353. 536 Ibidem. 537 Ibidem, p. 351. 538 În acest sens, a se vedea Paul Lendvai, op. cit., pp. 99-103. 539 J.
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
frați pătați, plecați ca să moară "Pe luna cea nouă/ (...)/ Vremea cositului, roua bocitului", sălciile de care este legat trupul unui mort, arțarii putrezi ș.a.). Li se adaugă personaje stranii, dotate cu simțuri noi ori cu simțurile cunoscute amplificate peste măsură: Magul, Moșneagul Silențio, Aspazio, bătrânul porcar Garibaldi, dar mai ales alchimistul Abstractor. Ritualurile complicate, de aparență barocă, dar de o esență gratuită inerentă, ale acestuia din urmă constituie nucleul poetic din Tripticul termenilor sau încercare asupra cuvintelor, probabil una dintre cele
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
de modă. Dujardin scrie poeme, calificate de M.-C.Bancquart drept "tragedii moderne" [p.355]: Antonia, La Fin d'Antonia, Le Chevalier du passé, care prezintă, într-o acțiune inexistentă, personaje simbol: Amantă, Amantul, Curtezana, Bunica, Cerșetoarea, Virgina, Paris, Regii Magi. Eroii și antieroii trăiesc într-un Paris care este o anti-epopee: agresiv și deschis întâmplărilor. Pariziana romanesca este o istorie variată la infinit pe o temă care ține de spiritul fracez "aussi futile, aussi ingénieux, aussi désintéressé qu'il se
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
înfățișarea simbolică a artei se realizează prin oglinda de aur și prin hieroglifă. O imensă oglindă de aur este, în [Avatarii faraonului Tlà], pardoseala sălii în care faraonul-mag o forțează pe Isis să-i apară; în oglinda de aur a magului din Memento mori i se relevă cunoașterii nu lumea fenomenală, ci "sâmburul lumii". Oglinda de aur restituie așadar imaginea lumii în Idee și geniul poetic se identifică de aceea, uneori, cu magul; Ca oglindă de aur, arta ar fi o
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
să-i apară; în oglinda de aur a magului din Memento mori i se relevă cunoașterii nu lumea fenomenală, ci "sâmburul lumii". Oglinda de aur restituie așadar imaginea lumii în Idee și geniul poetic se identifică de aceea, uneori, cu magul; Ca oglindă de aur, arta ar fi o formă a cunoașterii magice, menită să restituie ființei noastre, pierdută în "valurile vremii", adevărurile permanente (Ioana Em. Petrescu: 2005, 79). Eminescu și Kant Schopenhauer și Kant nu îi furnizează lui Eminescu idei
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
sau semnul șters, să recompunem gama disonantă și vom afla puterea asupra lumii spiritelor (Aurélia). (...) mitul nu e decât un simbol, o hieroglifă (Ms. 2257). Semnele arabe din nuvela Sărmanul Dionis, a căror apariție intratextuală o remarcăm și în Povestea magului călător în stele, sunt identificate de cercetătoarea ieșeană și pe inelul magic al eroului din Aurélia, podoabă gravată cu "trei cuvinte arabe". Onirismul filosofic al celor doi romantici presupune nu doar evadarea din cotidian, ci mai ales o cale de
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
nourii negri ai cerului, prin roiurile de stele, prin ploaia de raze până ce ajunserăm în lună. Călătoria noastră nu fuse decât o sărutare lungă (Umbra mea Eminescu: 2011, II, 263). (h7c) În vremea cârmuirii lui Chjou Mu-wang, a venit un mag vrăjitor dintr-o țară depărtată de la apus. După oarecare vreme, vrăjitorul l-a poftit pe prinț să facă o plimbare împreună cu dânsul. Prințul l-a apucat pe mag de mânecă și amândoi s-au înălțat până în miezul cerului, iar acolo
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
II, 263). (h7c) În vremea cârmuirii lui Chjou Mu-wang, a venit un mag vrăjitor dintr-o țară depărtată de la apus. După oarecare vreme, vrăjitorul l-a poftit pe prinț să facă o plimbare împreună cu dânsul. Prințul l-a apucat pe mag de mânecă și amândoi s-au înălțat până în miezul cerului, iar acolo s-au oprit. După aceea au pornit spre palatul magului. El se înălța peste nourași și peste norii de ploaie, însă nu era prea limpede ce anume avea
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
vreme, vrăjitorul l-a poftit pe prinț să facă o plimbare împreună cu dânsul. Prințul l-a apucat pe mag de mânecă și amândoi s-au înălțat până în miezul cerului, iar acolo s-au oprit. După aceea au pornit spre palatul magului. El se înălța peste nourași și peste norii de ploaie, însă nu era prea limpede ce anume avea drept temelie de sprijin. De departe nu părea decât o îngrămădire de nori. [...] Magul l-a chemat să meargă mai departe. Ei
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
au oprit. După aceea au pornit spre palatul magului. El se înălța peste nourași și peste norii de ploaie, însă nu era prea limpede ce anume avea drept temelie de sprijin. De departe nu părea decât o îngrămădire de nori. [...] Magul l-a chemat să meargă mai departe. Ei au ajuns acolo unde nu se mai zăreau deasupra capului nici soarele, nici luna, și nici jos nu se mai zăreau nici fluviile, nici mările. [...] Sunetele și ecourile ce răzbăteau de pretutindeni
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
se mai zăreau deasupra capului nici soarele, nici luna, și nici jos nu se mai zăreau nici fluviile, nici mările. [...] Sunetele și ecourile ce răzbăteau de pretutindeni îl asurzeau pe prinț, [...] și atunci el a început să se roage de mag să-l ducă înapoi [pe pământ]. Magul îi dete un ghiont și prințului i se păru că începe să cadă în gol. Când își veni în fire, văzu că ședea în palatul său, în același loc, și că îl slujeau
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
nici luna, și nici jos nu se mai zăreau nici fluviile, nici mările. [...] Sunetele și ecourile ce răzbăteau de pretutindeni îl asurzeau pe prinț, [...] și atunci el a început să se roage de mag să-l ducă înapoi [pe pământ]. Magul îi dete un ghiont și prințului i se păru că începe să cadă în gol. Când își veni în fire, văzu că ședea în palatul său, în același loc, și că îl slujeau aceiași oameni. [...] Magul zise : "Sufletele noastre au
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
ducă înapoi [pe pământ]. Magul îi dete un ghiont și prințului i se păru că începe să cadă în gol. Când își veni în fire, văzu că ședea în palatul său, în același loc, și că îl slujeau aceiași oameni. [...] Magul zise : "Sufletele noastre au fost rătăcitoare, însă trupurile noastre au rămas nemișcate." ("Chjou Mu-wang : anularea timpului" Kernbach : 1978, pp. 372-373). Sărmanul Dionis-[Scrisoarea lui Dionis] Scrisoarea din variantă corespunde episto lei pe care Dionis o trimite Mariei ("nu se poate
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
Eminescu: 2011, X, 42). (h1g) Cum Dumnezeu cuprinde cu viața lui cerească Lumi, stele, timp și spațiu ș-atomul nezărit Cum toate-s el și dânsul în toate e cuprins Astfel tu vei fi mare ca gândul tău întins. (Povestea magului călător în stele Eminescu: 2011, I, 399). (h1h) 20.Eu sunt Sinele, o Gudäkesa, care sălășluiește în inima tuturor ființelor, eu sunt începutul, mijlocul și sfârșitul tuturor ființelor.[...] 41. Orice ființă arătoasă, frumoasă sau puternică, să știi, este puterea mea
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
primelor două, adică coerența antagonismelor). Paracelsus a extins similitudinea în medicină, punând în evidență influența "astrală" a mineralelor, a aerului în vindecarea rănilor, precum și a factorilor psihosociali (ens spirituale). Ca hermetist, el a pledat pentru medicul inițiat și inițiator; ca mag, considera corpus siderum ca "suflul lui Dumnezeu". Elvețianul împletea terapeutica medicală cu filosofia și cu deontologia medicală, revenite astăzi în reglarea complicatelor relații interprofesionale și interumane prezente în vindecarea maladiilor. "Tabloul hermetic este, așadar, complet la Paracelsus: nu numai microcosmosul
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
pare că au influențat personalitățile lui Copernic, Galilei, Kepler, care se descurcau bine în toate cele cinci domenii. Alte influențe au venit de la ermetismul matematico-ontologic și de la ideile corpuscular-mecanice derivate din atomismul antic. Bacon a fost personalitatea de tranziție de la magul ermetic Paracelsus la filosoful experimentalist Robert Boyle (23, pp. 102-103). Acești savanți moderni au mai beneficiat de o sursă importantă pentru împletirea celor două tradiții interne ale științei în secolul al XIX-lea, și anume "o mutație treptată în conștiința
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
platoniciană la idee. În raport cu această reevaluare a materialismului la Benjamin, Adorno vorbește despre necesitatea unei accentuări a momentului dialectic, fără de care „fizionomia“ secolului al XIX-lea devine, în unele momente, o pură descriere. Alternativa lui Benjamin este aceea a unei „magii“ a obiectului, care se traduce în capacitatea acestuia de a închide, în textura sa materială, raporturi abstracte sau de a fi, cum am încercat să arăt mai sus, o modalitate concretă, organică a memoriei colective. Accentuarea momentului dialectic al metodei
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
ei finanțator, Al. Bogdan-Pitești fiind arestat. Dintre conferințele propuse, societatea nu organizează decât una, prin aducerea în țară a lui Joséphin Péladan, principalul susținător al simbolismului în artele plastice. Apărau arta nouă simbolistă, de natură creștin-catolică a mișcărei din Paris. "Magul Sar Péladan, șeful acestei mișcări, a conferențiat și la București, producând vâlvă și tulburare" spunea Constantin Prodan în 1936489. Pictorii din comitetul de conducere al societății "Ileana", Constantin Artachino, Ștefan Luchian, Nicolae Vermont, Constantin Aricescu și Constantin Pascaly, alături de Bogdan-Pitești
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
pentru universal nu mai era doar ideală, ci se transformase într-o dragoste concretă față de univers. Astfel, îmi aduc aminte că într-o seară, la Kandy, după o cină cu felul tradițional curry și un dans pe ritm de tobe Magul Bera, i-am declarat însoțitoarei mele că eram "îndrăgostit de lume". Bineînțeles, nu uitam de lipsuri și nenorociri, de asupriri și de lipsa de înțelegere, de deliruri și de neputințe; dimpotrivă, toate acestea îmi întăreau preocuparea și dorința de a
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
25. Dar n-a cunoscut-o, pînă ce ea a născut un fiu. Și el i-a pus numele Isus. $2 1. După ce s-a născut Isus în Betleemul din Iudea, în zilele împăratului Irod, iată că au venit niște magi din Răsărit la Ierusalim, 2. și au întrebat: Unde este Împăratul de curînd născut al Iudeilor? Fiindcă I-am văzut steaua în Răsărit și am venit să ne închinăm Lui." 3. Cînd a auzit împăratul Irod acest lucru, s-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85116_a_85903]
-
proorocul: 6. "Și tu, Betleeme, țara lui Iuda, nu ești nicidecum cea mai neînsemnată dintre căpeteniile lui Iuda; căci din tine va ieși o Căpetenie, care va fi Păstorul poporului Meu Israel." 7. Atunci, Irod a chemat în ascuns pe magi, și a aflat întocmai de la ei vremea în care se arătase steaua. 8. Apoi i-a trimis la Betleem, și le-a zis: "Duceți-vă de cercetați cu de-amănuntul despre Prunc: și cînd Îl veți găsi, dați-mi și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85116_a_85903]
-
la Betleem, și le-a zis: "Duceți-vă de cercetați cu de-amănuntul despre Prunc: și cînd Îl veți găsi, dați-mi și mie de știre, ca să vin și eu să mă închin Lui." 9. După ce au ascultat pe împăratul, magii au plecat. Și iată că steaua pe care o văzuseră în Răsărit, mergea înaintea lor, pînă ce a venit și s-a oprit deasupra locului unde era Pruncul. 10. Cînd au văzut ei steaua, n-au mai putut de bucurie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85116_a_85903]
-
în Egipt. 15. Acolo a rămas pînă la moartea lui Irod, ca să se împlinească ce fusese vestit de Domnul prin proorocul care zice: "Am chemat pe Fiul Meu din Egipt." 16. Atunci Irod, cînd a văzut că fusese înșelat de magi, s-a mîniat foarte tare, și a trimis să omoare pe toți pruncii de parte bărbătească, de la doi ani în jos, care erau în Betleem și în toate împrejurimile lui, potrivit cu vremea, pe care o aflase întocmai de la magi. 17
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85116_a_85903]