1,337 matches
-
botuș, împrumutat din magh. botos, are la origine tot fr. botte. Termenul cipic „papuc“ are origine controversată: după unii, ar fi din bg. čepik (DA), iar după alții din magh. cipőke. Varianta țipic ar fi un indiciu că este din maghiară. jartieră și jaretieră Aceste două cuvinte românești sunt paronime (cuvinte care au o formă foarte asemănătoare, dar sensuri diferite și, de aceea, nu trebuie să fie confundate); ele constituie un dublet etimologic: provin din același cuvânt, care a intrat în
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Administrative/1361_a_2705]
-
care a existat și în vechea spaniolă, înainte de a pătrunde sastre. Retoromana l-a împrumutat pe schneder din germană, la fel ca dialectul bănățean, unde îl găsim pe șnaidăr. În Transilvania (mai ales în Crișana) se folosește sabău, împrumutat din maghiară. În acest context romanic, nu trebuie să ne surprindă termenul rom. croitor, format de la a croi, împrumut slav, cu sufixul -(i)tor, moștenit din latină. Termenul este atestat târziu, în secolul 17, în Lexiconul lui Mardarie. Mai interesant este faptul
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Administrative/1361_a_2705]
-
în general, ambele surse (cumană și turcă), deși unii cercetători le consideră, totuși, pe unele ca fiind sigur cumane (toi există, cu această formă, în Codex). Cuvinte maghiare Spre deosebire de celelalte limbi romanice, româna a avut un contact mai îndelungat cu maghiara, datorită relațiilor nemijlocite dintre cele două popoare. Primele împrumuturi au început să pătrundă la sfârșitul secolului 12. Din lista foarte lungă dată de L. Tamás în Dicționarul elementelor maghiare din română, doar o sută cincizeci de termeni maghiari sunt mai
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Administrative/1361_a_2705]
-
L. Tamás în Dicționarul elementelor maghiare din română, doar o sută cincizeci de termeni maghiari sunt mai răspândiți în română. Analiza câmpurilor semantice cărora le aparțin aceste cuvinte este mai interesantă dacă este comparată cu analiza cuvintelor românești pătrunse în maghiară. Excelenta lucrare a lui F. Bakos consacrată cuvintelor românești din maghiară arată că a existat, fără îndoială, un bilingvism româno-maghiar. O categorie care merită să fie semnalată este cea care cuprinde perechi de termeni ce denumesc același obiect, pentru care
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Administrative/1361_a_2705]
-
cincizeci de termeni maghiari sunt mai răspândiți în română. Analiza câmpurilor semantice cărora le aparțin aceste cuvinte este mai interesantă dacă este comparată cu analiza cuvintelor românești pătrunse în maghiară. Excelenta lucrare a lui F. Bakos consacrată cuvintelor românești din maghiară arată că a existat, fără îndoială, un bilingvism româno-maghiar. O categorie care merită să fie semnalată este cea care cuprinde perechi de termeni ce denumesc același obiect, pentru care în anumite varietăți dialectale dacoromânești sunt folosite cuvinte maghiare, iar în
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Administrative/1361_a_2705]
-
de termeni ce denumesc același obiect, pentru care în anumite varietăți dialectale dacoromânești sunt folosite cuvinte maghiare, iar în unele graiuri maghiare din Transilvania apar cuvinte românești: cu sensul de „ciocan“, în graiul crișean se folosește cuvântul clăpaci împrumutat din maghiară, iar în varietăți ale maghiarei transilvănene se utilizează termenul csokány, luat din rom. ciocan. Cuvintele general răspândite în dacoromână au fost împrumutate în perioada cuprinsă între secolele 12 și 16 și se raportează la viața feudală, dat fiind că aceasta
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Administrative/1361_a_2705]
-
obiect, pentru care în anumite varietăți dialectale dacoromânești sunt folosite cuvinte maghiare, iar în unele graiuri maghiare din Transilvania apar cuvinte românești: cu sensul de „ciocan“, în graiul crișean se folosește cuvântul clăpaci împrumutat din maghiară, iar în varietăți ale maghiarei transilvănene se utilizează termenul csokány, luat din rom. ciocan. Cuvintele general răspândite în dacoromână au fost împrumutate în perioada cuprinsă între secolele 12 și 16 și se raportează la viața feudală, dat fiind că aceasta a fost epoca în care
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Administrative/1361_a_2705]
-
românei comune, după secolul 12. De aici se poate trage o concluzie importantă pentru etimologie: un cuvânt care există și în dialectele sud-dunărene nu poate avea etimologie maghiară. În această situație este afină, considerat greșit de Cihac ca fiind din maghiară; trebuie să fie un cuvânt vechi, din moment ce termenul există și în aromână. Elementele maghiare mai vechi prezintă, în raport cu cele mai noi, o serie de particularități de care trebuie să se țină seama. În epoca în care s-au făcut primele
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Administrative/1361_a_2705]
-
din moment ce termenul există și în aromână. Elementele maghiare mai vechi prezintă, în raport cu cele mai noi, o serie de particularități de care trebuie să se țină seama. În epoca în care s-au făcut primele împrumuturi, consoana v se pronunța în maghiară bilabial și, de aceea, unui astfel de v urmat de a îi corespunde în română un u care, prin contopire cu vocala următoare, poate să devină o (magh. város > rom. oraș), în timp ce consoana v din elementele mai recente s-a
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Administrative/1361_a_2705]
-
E. Petrovici a dat o nouă explicație originii cuvântului vamă, considerat de obicei de origine maghiară. Fiind un cuvânt vechi, atestat încă de la începutul secolului 14 în documente slavoromâne, este explicat de E. Petrovici ca împrumut din slavonă, nu din maghiară, tocmai pentru că v n-a devenit o (ca în cazul lui oraș). În stabilirea listei de împrumuturi ale românei din maghiară, trebuie să se procedeze atent, pentru că, altfel, lista împrumuturilor reale poate fi mărită artificial de împrumuturile aparente, idee subliniată
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Administrative/1361_a_2705]
-
încă de la începutul secolului 14 în documente slavoromâne, este explicat de E. Petrovici ca împrumut din slavonă, nu din maghiară, tocmai pentru că v n-a devenit o (ca în cazul lui oraș). În stabilirea listei de împrumuturi ale românei din maghiară, trebuie să se procedeze atent, pentru că, altfel, lista împrumuturilor reale poate fi mărită artificial de împrumuturile aparente, idee subliniată de mai multe ori de Fr. Király. Greșelile pot fi de diferite tipuri. Unele sunt cuvinte pentru care se dau ca
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Administrative/1361_a_2705]
-
atent, pentru că, altfel, lista împrumuturilor reale poate fi mărită artificial de împrumuturile aparente, idee subliniată de mai multe ori de Fr. Király. Greșelile pot fi de diferite tipuri. Unele sunt cuvinte pentru care se dau ca etimon forme inexistente în maghiară. Este cazul lui brighidău „bătător de putină, mâtcă“, care a fost raportat la magh. ferget(t)yű, deși între cele două cuvinte nu există corespondență fonetică (deosebirile de formă sunt mari), nici semantică: cuvântul maghiar este atestat în secolul 16
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Administrative/1361_a_2705]
-
fonetică (deosebirile de formă sunt mari), nici semantică: cuvântul maghiar este atestat în secolul 16 și înseamnă „căpătâi, vârtej (la car); roata dințată de la moară“. În plus, cuvântul românesc denumește o unealtă caracteristică pentru păstorit și a fost împrumutat de maghiară din română, împreună cu alte cuvinte din terminologia păstorească românească, așa cum a arătat F. Bakos. De asemenea, cuvinte care denumesc obiecte specifice portului popular românesc sau țesături tipic românești sunt inexplicabil puse pe seama influenței maghiare. Nu se împrumută cuvinte străine pentru
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Administrative/1361_a_2705]
-
Nu se împrumută cuvinte străine pentru a denumi realități proprii felului de viață românesc. De altfel, și dicționarele maghiare dau ca etimologie a unor cuvinte termeni românești, aceia pe care dicționarele românești (CADE, DEX și, uneori, DA) le explică prin maghiară. De exemplu, cergă „țesătură aspră de lână, pătură“ este primul cuvânt românesc pătruns în maghiară (atestat la 1331). În maghiară, cserge este dialectal (apare în maghiara din Transilvania și zonele învecinate); în secolul 14, nu avea sensul general de „pătură
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Administrative/1361_a_2705]
-
altfel, și dicționarele maghiare dau ca etimologie a unor cuvinte termeni românești, aceia pe care dicționarele românești (CADE, DEX și, uneori, DA) le explică prin maghiară. De exemplu, cergă „țesătură aspră de lână, pătură“ este primul cuvânt românesc pătruns în maghiară (atestat la 1331). În maghiară, cserge este dialectal (apare în maghiara din Transilvania și zonele învecinate); în secolul 14, nu avea sensul general de „pătură“, ci pe acela de „țesătură aspră de lână, făcută de români; velință tipic românească, țesută
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Administrative/1361_a_2705]
-
ca etimologie a unor cuvinte termeni românești, aceia pe care dicționarele românești (CADE, DEX și, uneori, DA) le explică prin maghiară. De exemplu, cergă „țesătură aspră de lână, pătură“ este primul cuvânt românesc pătruns în maghiară (atestat la 1331). În maghiară, cserge este dialectal (apare în maghiara din Transilvania și zonele învecinate); în secolul 14, nu avea sensul general de „pătură“, ci pe acela de „țesătură aspră de lână, făcută de români; velință tipic românească, țesută după o tehnică românească“, denumind
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Administrative/1361_a_2705]
-
românești, aceia pe care dicționarele românești (CADE, DEX și, uneori, DA) le explică prin maghiară. De exemplu, cergă „țesătură aspră de lână, pătură“ este primul cuvânt românesc pătruns în maghiară (atestat la 1331). În maghiară, cserge este dialectal (apare în maghiara din Transilvania și zonele învecinate); în secolul 14, nu avea sensul general de „pătură“, ci pe acela de „țesătură aspră de lână, făcută de români; velință tipic românească, țesută după o tehnică românească“, denumind obiectul care reprezenta renta feudală, darea
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Administrative/1361_a_2705]
-
ci pe acela de „țesătură aspră de lână, făcută de români; velință tipic românească, țesută după o tehnică românească“, denumind obiectul care reprezenta renta feudală, darea în natură a iobagilor români. Cercetătorii care s-au ocupat de influența românei asupra maghiarei (F. Bakos, G. Blédy) consideră cuvântul maghiar împrumutat din română. La fel, catrință „șorț sau fustă făcută din stofă adesea împodobită cu alesături sau cu paiete“ este o creație românească, un diminutiv de la Catrina. Este un cuvânt intrat de mult
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Administrative/1361_a_2705]
-
G. Blédy) consideră cuvântul maghiar împrumutat din română. La fel, catrință „șorț sau fustă făcută din stofă adesea împodobită cu alesături sau cu paiete“ este o creație românească, un diminutiv de la Catrina. Este un cuvânt intrat de mult timp în maghiară, în epoci diferite și sub forme diferite: katronca (1405), catrinca (1416), având la bază formele românești catrânță, respectiv catrință. Fr. Bakos arată că, în maghiară, cuvântul apare mai ales în graiurile influențate de română, menționându-l printre cele cincizeci și
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Administrative/1361_a_2705]
-
o creație românească, un diminutiv de la Catrina. Este un cuvânt intrat de mult timp în maghiară, în epoci diferite și sub forme diferite: katronca (1405), catrinca (1416), având la bază formele românești catrânță, respectiv catrință. Fr. Bakos arată că, în maghiară, cuvântul apare mai ales în graiurile influențate de română, menționându-l printre cele cincizeci și șase de cuvinte din câmpul semantic al îmbrăcăminții trecute din română în maghiară. Alte cuvinte românești au fost explicate prin maghiară, dar și prin alte
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Administrative/1361_a_2705]
-
la bază formele românești catrânță, respectiv catrință. Fr. Bakos arată că, în maghiară, cuvântul apare mai ales în graiurile influențate de română, menționându-l printre cele cincizeci și șase de cuvinte din câmpul semantic al îmbrăcăminții trecute din română în maghiară. Alte cuvinte românești au fost explicate prin maghiară, dar și prin alte limbi, mai ales slave; lista lor este destul de lungă. Cuvinte grecești Am spus deja că elementele de origine greacă din română pot proveni din epoci diferite, care corespund
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Administrative/1361_a_2705]
-
Bakos arată că, în maghiară, cuvântul apare mai ales în graiurile influențate de română, menționându-l printre cele cincizeci și șase de cuvinte din câmpul semantic al îmbrăcăminții trecute din română în maghiară. Alte cuvinte românești au fost explicate prin maghiară, dar și prin alte limbi, mai ales slave; lista lor este destul de lungă. Cuvinte grecești Am spus deja că elementele de origine greacă din română pot proveni din epoci diferite, care corespund celor trei mari perioade ale limbii grecești: vechea
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Administrative/1361_a_2705]
-
sau politici (alianțe temporare cu țările vecine, azilul acordat revoluționarilor bulgari în secolul 19, în epoca premergătoare independenței). Cel mai reprezentativ domeniu onomasiologic pentru exportul de cuvinte din română este terminologia pastorală (în slovacă sunt douăzeci și cinci de termeni, iar în maghiara literară și dialectală, peste două sute). Dintre cuvintele păstorești împrumutate de alte limbi, cel mai răspândit este brânză, care există în treisprezece limbi (belarusă, bulgară, cehă, italiană, macedoneană, maghiară, neogreacă, polonă, rusă, săsească, sârbă, slovenă, ucraineană). Din același domeniu, au fost
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Administrative/1361_a_2705]
-
este vorba despre cuvinte ca securitate, care a intrat în limbile occidentale. Româna a exportat cuvinte aproape în toate limbile slave (mai ales în bulgară, macedoneană, polonă, sârbă, slovacă, ucraineană, dar și în cehă, croată, slovacă, rusă și belarusă), în maghiară, neogreacă, turcă, albaneză și în limba țiganilor, numită romaní. Interesante sunt cuvintele pătrunse în idiomurile vorbite pe teritoriul României: dialectele germane sas și șvăbesc, idiș, iudeospaniola, friulana, armeana, la care se adaugă dialectele slave, maghiare, turcești și tătărești. Există, de
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Administrative/1361_a_2705]
-
instrucțiunea nu are de scop, ca în alte state, cultivarea și luminarea cetățenilor statului, ci întunecarea mai ales și suprimarea conștiinței și demnității naționale în tot ce nu e maghiar! În contra acestei fanatice porniri, care formează, așa - zicând, esența politicei maghiare, noi românii n-avem nici măcar posibilitatea de-a ne apăra și asigura pozițiunea și drepturile noastre naționale, căci în Parlament, unde se tratează soarta popoarelor țării, românii nu au reprezentanții lor naționali și daca se și ridică din când în
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]