1,476 matches
-
modernă prin publicarea unui studiu consistent: “Bălți: un oraș care crește”, profitând de statutul de profesor pe care l-a avut în acest oraș pentru o perioadă relativ scurtă. Și astfel se scrie încă o filă din peregrinările profesionale ale magistrului. În studiul „O colonie de bucovineni în Ținutul Fălciului” (1947) este vorba despre satul Rediu din ținutul Fălciului (de lângă Albeștiă, sat în care s-au stabilit 18 familii de bucovineni din localitățile Ciocănești și Iacobeni (județul Suceavaă. Profesorul Gugiuman face
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
și scrierile sale constituie borne temporale și exemple de tratare aprofundată de geografie regională. Faptul că după profesorul Gugiuman, nimeni nu a mai reușit sau nu a dorit să mai aprofundeze aceste studii constituie și un semn de respect pentru magistru, respect izvorât din seriozitatea și totodată actualitatea perenă a acestor studii. Dacă prima perioadă a geografului Ion Gugiuman a fost clar marcată prin spirit și prin faptă de geografia umană, ultima perioadă a vieții se încheie tot prin preocupări vădit
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
perioadă a geografului Ion Gugiuman a fost clar marcată prin spirit și prin faptă de geografia umană, ultima perioadă a vieții se încheie tot prin preocupări vădit umaniste, încheind un ciclu atemporal ca o demonstrație că pământul este rotund. Recunoașterile magistrului Ion Gugiuman sunt materializate de includerea sa în lista celor 150 de personalități care au marcat Universitatea Al. I. Cuza din Iași, personalități omagiate cu ocazia împlinirii a 150 de ani de la înființarea sa. Stațiunea de cercetare și practică studențească
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
de “condei” și cultură. În acel an am avut surpriza, ca pe la jumatatea unei oră de georafie să vină o “pleiada de inspectori raionali”, care se pare “aflaseră” că se fac discuții istorice despre Bucovina. Pentru moment am înghețat, dar magistrul a rămas calm și a “continuat lecția” ce trebuia predată, despre canalul Dunare-Marea Neagră, iar la fixarea cunoștințelor, de sfârșitul orei, la întrebările profesorului, toți am răspuns excelent, încât “verificatorii” politici raionali au plecat umiliți de privirele sale aspre și
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Șorea Niculai () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93280]
-
ai centrului universitar București. Întors din țara cantoanelor, unde vizitase șapte universități, ține conferința „Realități elvețiene”, ce va fi publicată, În 1944, În revista sibiană „Viața universitară”. În 1944, Îi apar cărțile filosofice „Despre condiția umană” (apreciată extrem de favorabil de magistrul D.D. Roșca) și, „Spre o dialectică a tragediei.” La Începutul lui iulie 1945 dobândește diploma de licență În filosofie cu distincția „Magna cum laude”. Apoi, se retrage În tihna satului natal, unde intenționează să redacteze „Sistem de metafizică a neantului
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
anului universitar 1945-1946. La dezbaterile asupra referatului „Timpul de la Heraclit la Kant”, a vorbit cu aplomb și cu competență, supradotatul student din anul al II lea, Costache Oprișan (1921-1959), uimindu-i cu erudiția-i filosofică pe toți auditorii, inclusiv pe magistrul Roșca. Ar fi devenit acest student eminent mare filosof și poet dacă n-ar fi fost ucis de comuniști În diabolica temniță Jilava, după 11 ani de detențiune, pentru vina că a făcut parte din Mișcarea Legionară și a condus
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
este faptul esențial că toate cele trei volume sunt nu doar memoriale, ci și romane, fiind scrise cu mult har, exclusiv În duh și În adevăr, la Înalt nivel stilistic, ceea ce ne dovedește cu prisos că autorul stăpânește ca un magistru subtilitățile sintactice ale limbii române. Iar talentul artistic e vădit În numeroase pagini beletristice. De fapt, fiecare pagină emoționează și captivează Într-atât Încât, așa cum se Întâmpla cu orice carte bună, n-am putut să ne despărțim de acest jurnal
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
își ridice ochii de pe extrasul lui, ca să i-o știe ; cunoaște afecțiunea respectuoasă a tânărului, îi cunoaște și nesiguranța. Este convins că nu frumoșii ochi ai doamnelor stimulează subțiratica elocință a acestui june onest, ci severa, dar binevoitoarea înțelegere a magistrului. — ...m-au frapat vorbele dumneavoastră, pentru că ele constituiau o excepție față de opinia curentă. Rămâne ceva după ce, clătinând a îndoială din cap, îndepărtezi lauda ce nu s-ar fi cuvenit să o auzi ? Rămâne, da, o complezență ușor jenată (de parcă te-
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
obținută pe merit, el se risipește în cozerie cu personaje politice de mâna a doua, frecventând lumea parcă numai cu scopul de a tezauriza de peste tot informații derizorii ? O tentativă la fel de vană ca umplerea butoiului Danaidelor și care, în sufletul magistrului, deșteaptă tot mai mult bănuiala ușurătății ? Și de ce oare sau, mai exact, de unde această mică-înviorătoare-bucurie care refreșisează fața suptă a Profesorului Mironescu, în timp ce enumeră în mintea sa defectele musafirului ? Două suflete am în pieptul meu, spune, cu îndreptățire, poetul... — Dumneata
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
la față, arată iarăși bine dispus. Poate încearcă să-și răscumpere lucrurile neconvenabile ce le-a gândit despre musafir acum o jumătate de oră, când s-a înverșunat împotriva Sophiei. — Și totuși, îngână nevinovatul musafir, neștiutor de complicatele analize ale magistrului. Totuși, cercetările ce s-au făcut mi s-au părut insuficiente, parcă nici poliția nu ținea să descopere adevărul. Și excludeți ideea de atentat ? — Poate cei ce l-au omorât pe Regele Carol să fi pus și exploziile la cale
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
însă dacă nu cumva din ea vine pieirea noastră. Profesorul își pune ordine, cu o mână ușor tremurătoare, în hârtiile din pomieră. Iar musafirul său începe, după vechiul obicei, să se plimbe cu pași mari prin salon. Probabil, își spune magistrul, așteaptă să îmi dau încă și mai mult pe față felul pe care el îl consideră exagerat de sever de a judeca oamenii, țara asta... Dar cum de ajungem să știm modul în care suntem gândiți de ceilalți, chiar de
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
pleoapele peste ochii fierbinți : așadar s-a înșelat când, surprinzând asupra sa privirea neliniștită a junelui, a presupus că acesta intenționa să dialogheze ! Un malentendu ? Desigur, numai că în ciuda explicației ce și-o dă, nemulțumirea continuă să persiste în sufletul magistrului. Iată deci cum arată unul - și nu cel mai rău ! - dintre cei în mâinile cărora va trebui să lăsăm lumea. Sau iată ce însemnează tinerețea, cu superficialitatea și egoismul ei. Sunteți prea tineri, surâde Profesorul, ca să vă puteți reaminti cum
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
la primul nor, soarele să dispară iar. O frumoasă dimineață compromisă... pierdută... Deși junele Ialomițeanu murmură a aprobare o replică ininteligibilă, Profesorul este convins că, de fapt, în mintea lui se întreabă ce anume dezamăgire politică a trăit de curând magistrul pentru ca să se lanseze într-un asemenea atac ! Da, atac, nicio îndoială că acesta este cuvântul prin care discipolul îi desemnează discursul... Dar atunci, ce rost mai are acest istovitor efort de apropiere, dacă dintru început îl știe sortit eșecului ? Prejudecata
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
după ce vom lăsa să se scurgă inutil toată sinceritatea bietului nostru suflet, iar celălalt nu se va arăta în stare să primească niciun cuvânt, vom întrezări, resemnați, ocultele legi la care ne predestinează omeneasca apropiere... Asemenea gânduri încolțesc în mintea magistrului în clipa când întâlnește privirea discipolului. Dâra pe care o lasă împrejur ochii acestuia este - inexplicabil - șovăielnică, lipicioasă, de animal încolțit. Din nou însă, meseria de profesor, care obligă la perseverență, îl împiedică pe domnul Mironescu să capituleze, așa cum este
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
grecească formau majoritatea, Roma le și trimitea dese aduceri aminte ca să-și împlinească riguros această datorie, lucru ce i se impunea și repeta cu aceeași rigoare și clerului catolic. În an[ul] 1221 papa Onorie III trimise pe capelanul său, magistrul Accontius, în calitate de legat papal în Ungaria pentru ca, atât în țara ungurească principală cât și în provinciile ei laterale, să surpe nu numai pe eretici și pe apostați, ci să strice totodată cuiburile lor și să pedepsească pe dositorii și patronii
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
se ataca Ardealul de cătră inamicii din afară, românii de acolo se declară obligați de-a veni în faptă în ajutorul ioaniților, precum și ioaniții erau obligați din parte-le a veni în ajutorul românilor. În capitulațiunea încheiată solemn cu Rembald, magistrul ordinului, Bela IV își rezervă espres și lămurit drepturile suveranității sale. Pentru a sta mai ușor în legătură cu frații lor stabiliți în Dalmația și în Italia, precum și pentru a se aproviziona mai bine cu o samă de articole trebuincioase, ioaniții mai
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
fiul ducelui Filip de Burgonia, se prezentară spre luptă și serviră ca luminos prototip de curaj războinic, hotărâre și izbutitoare putere de acțiune, bărbați ca renumitul erou, mareșalul Boucicault, admiralul Jean de Vienne, capul de partidă Ingelram de Coucy, marele magistru Philibert de Naillac, ce alergase din Rhodos în fruntea Ioaniților, treceau cu drept cuvânt între cei mai aleși războinici ai timpului lor, dar au dovedit că erau mai mult oșteni neînspăimîntați decât căpetenii cu minte și strategi. Ordinul german, condus
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
robie. Între puținii care izbutiră să se mântuie pe corăbii la Dunăre și pe mare la Constantinopol și în Dalmația se aflau regele Sigismund, arhiepiscopul Granului, Ioan de Kanischa, frate-său Ștefan de Kanischa, palatinul Ungariei Nicolae de Gara, marele magistru al Ioanniților, Philibert de Naillac și în fine contele stirian, Hermann de Cilli. Poziția grea a lui Mircea, clătinarea sa îndemînatecă și izbânda războinică contra lui Baiazid. Mircea Vodă izbuti asemenea să se întoarcă nesupărat în rezidența sa, dar de
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
condiționate și le trimitea mîrlanilor cărți poștale la mititica. A fost reclamat pentru folosirea excesivă a forței, dar a scăpat cu bine de toate plîngerile. Dick Stens făcuse din el un detectiv pe cinste. Acum juca rolul de dădacă pentru magistrul lui: Îl menținea măcar pe jumătate treaz cînd erau În tură și Îl potolea cînd i se scula să tragă cu pistolul doar așa, de distracție. El Învățase să se stăpînească. Stens era acum doar viciu din cap pînă-n picioare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]
-
ca Zăpada; Îmi place să desenez și să... visez !, pentru că așa m-a încurajat dăscălița mea; am făcut Rezistența materialelor cu faimosul Mangeron, de la Iași; Mi-am dat Licența cu Niky Manolescu; ori, de ce nu, iată !... Am avut la vreme magistrul potrivit la... Geografie: Victor Tufescu ! Dați-mi voie... Nu-l mai văzusem demult pe domnu’ Trandafir... Îmi închipuiam că e pensionar, că trebuie să fi îmbătrânit. Eu îl vedeam însă tot ca odinioară, nalt, bine legat, cu mustăcioara neagră pe
Cuvântul - dinspre şi pentru oameni... : declaraţii politice, texte de presă, discursuri, interviuri, corespondenţă by Sanda-Maria ARDELEANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100953_a_102245]
-
ce a născocit povești frumoase, pentru că a iubit oamenii. Din fericire, calitățile de bază ale dascălului adevărat au rămas aceleași ca și cele ale Domnului Trandafir: muncă, răbdare, dăruire, creativitate, talent și... multă, multă dragoste. Sunt momente când comunicare dintre magistru și discipoli nu pornește din creier, ci din inimă. În aceste clipe, lecția devine artă, emoție, negrăită bucurie. În acest ev al popularizării științelor parapsihologice și a tehnicilor de canalizare a energiilor pozitive, elevul/studentul (re)simte nevoi multidimensionale, antrenând
Cuvântul - dinspre şi pentru oameni... : declaraţii politice, texte de presă, discursuri, interviuri, corespondenţă by Sanda-Maria ARDELEANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100953_a_102245]
-
prin iubire. Unul din exemplele strălucite este Titu Maiorescu ce, se știe, era înconjurat cu atâta entuziasm și căldură de către învățăceii săi. Aceștia mărturiseau că nu există bucurie mai mare pentru ei decât aceea de a deshăma caii de la trăsura magistrului pentru a se înhăma ei înșiși în locul animalelor spre a-l duce pe iubitul profesor la locuința sa. La capătul unei vieți ne întâmpină imaginea celor care ne-au format, a celor ce ne-au ajutat să răzbim demn în
Cuvântul - dinspre şi pentru oameni... : declaraţii politice, texte de presă, discursuri, interviuri, corespondenţă by Sanda-Maria ARDELEANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100953_a_102245]
-
avuția cea mai de preț și, vă mărturisesc, sunt mândră și fericită de asta. Sunt dascăl, ca și Domniile voastre, slujitori sufletiști și devotați ai catedrei. Sunt om. Și, de vreme bună, un politician... de tranziție, experiență extrem de fertilă și pentru magistrul din mine. Și vă mulțumesc, și astăzi, pentru tot ceea ce faceți, cu sacrificii numai de Dvs. știute, ca omul să rodească în lumină și adevăr, ca planeta să se înfrumusețeze, și prin munca Dvs., pentru ca și viața să devină mirabilă
Cuvântul - dinspre şi pentru oameni... : declaraţii politice, texte de presă, discursuri, interviuri, corespondenţă by Sanda-Maria ARDELEANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100953_a_102245]
-
prima oară, ne aflăm cu adevărat, înaintea unui moment de răscruce al școlii românești: începerea reformării sistemului, pe baza unor principii moderne, europene. Cum vrem să construim în educație cu un discurs demolator ? Cum vrem să recredibilizăm școala românească cu magiștri care înveterează o tentativă de modernizare a ei ? Ce modele oferim copiilor și tinerilor noștri, noi, dascălii români, dacă, în loc să rămânem fideli discursului didactic, academic, ne compromitem prin declarații partizane, generate de orgolii nestăpânite și de parti-pris-uri politicianiste jenante ? Avem
Cuvântul - dinspre şi pentru oameni... : declaraţii politice, texte de presă, discursuri, interviuri, corespondenţă by Sanda-Maria ARDELEANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100953_a_102245]
-
prima oară, ne aflăm cu adevărat, înaintea unui moment de răscruce al școlii românești: începerea reformării sistemului, pe baza unor principii moderne, europene. Cum vrem să construim în educație cu un discurs demolator ? Cum vrem să recredibilizăm școala românească cu magiștri care înveterează o tentativă de modernizare a ei ? Ce modele, oferim copiilor și tinerilor noștri, noi, dascălii români, dacă, în loc să rămânem fideli discursului didactic, academic, ne compromitem prin declarații partizane, generate de orgolii nestăpânite și de parti-pris-uri politicianiste jenante ? Noua
Cuvântul - dinspre şi pentru oameni... : declaraţii politice, texte de presă, discursuri, interviuri, corespondenţă by Sanda-Maria ARDELEANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100953_a_102245]