15,061 matches
-
să spună o rugăciune ori să ceară voie să culeagă din râvnitele fructe, ci Întinse mâna și apucă câteva, când deodată simți că-i amorțește mâna atât de tare Încât n-o mai putea mișca.Apoi Îi Înțepeni tot corpul: Maica Domnului o pedepsea pentru toate relele făcute și pentru toate lacrimile vărsate de norăsa. A transformat-o În stană de piatră pe baba Dochia. LEGENDA CIORII Cândva, demult, dragi copii, cioara nu era așa cum o știm noi, În zilele noastre
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
de măturat prin ogradă și câtei și mai câte treburi.Crăciun țipa mereu la ei, Îi Înjura și Îi lovea cu biciul.Bieții copii erau plini de vânătăi, slăbiseră, munceau din zi până În noapte, peste puterile lor. În vremea aceea Maica Domnului Îl născuse pe pruncul Iisus Într-un grajdi.Nevasta lui Crăciun merse și ea să se Închine micului Împărat și Îi povesti Fecioarei Maria cum se poartă bărbatul ei cu copiii. Noaptea, Fecioara Maria i se arătă În vis
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
Fecioara Maria i se arătă În vis lui Crăciun, dojenindu-l pentru că Îi muncea pe copii și că era atât de aspru cu ei, de parcă n-ar fi avut inimă.Crăciun se răsucea În pat, dar nu se putea trezi.Maica Domnului Îl dojeni blând spunându-i că pentru a-și răscumpara greselile, nu va muri niciodata, va umbla În fiecare an de ziua lui, prin toată lumea Împărțind daruri tuturor copiilor: dulciuri, jucării, cărți, hăinuțe. Când se trezi , Crăciun văzu că
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
vărsa laptele pe jos.Dacă vreo oaie rămânea În urmă, nu se ducea după ea, ci o abandona acolo În pustietate, s-o sfâșie fiarele.Dacă vreun berbece șchiopăta, hotărât lucru, trebuia tăiat.Dacă un miel zbiera prea tare dupa maică sa, la tăiere cu el. Daca se Întâmpla să treacă pe lângă vreun han, Întotdeauna Lupu se Încăiera cu vreun mușteriu, se termina totul cu blide sparte, scaune rupte și Sâmpetru plătea pagubele. Azi așa, mâine așa, Sâmpetru Îndură ce Îndură
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
din morți În cea de a treia zi.De aceea, oamenii cei răi, care nu-l iubeau, au pus o pază la sfântul mormânt, câțiva soldați romani, ca nu cumva să-L fure careva și să spună ca a Înviat. Maica Domnului, Fecioara Maria avea sufletul sfâșiat, iar apostolii, prietenii lui Iisus se ascunseseră de frică că ar putea și ei să fie prinși. Soldații romani erau Îmbrăcați În zale de fier, erau Încălțați cu sandale, pe cap aveau coifuri. Aveau
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
răstignit. Nevasta lui Pilat veni În Încăperea În care el sta dus pe gânduri, Însoțită fiind de o femeie cu ochii adânci, triști, rugători și fără speranță. Femeia era Îmbrăcată cu straie lungi de o culoare Închisă.Era Fecioara Maria, Maica Domnului Iisus. Fecioara Maria se apropie Încet de jilțul În care sta Pilat, Îngenunchie, Își Împreună mâinile și-l ruga și-l implora pe Pilat să nu-L răstignească pe Iisus, că n-are nici o vină.Lacrimi mari și amare
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
judecător să schimbe sentința.Îi adusese și un coș cu ouă, doar-doar Îl va Îndupleca. Pilat fu tare mișcat și impresionat, dar I-a spus că este prea târziu, trimițând-o pe muntele unde Domnul Iisus fusese deja răstignit. Îndurerata Maică, Însotiță de Maria Magdalena, a ajuns pe munte și cu sufletul Îngrozit și sfâșiat de durere, Își privea Fiul bătut pe cruce.A pus coșul cu ouă la picioarele crucii.Din rănile adânci pe care le avea Mântuitorul, curgea sângele
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
cu murături și boieroaica nu avea de ce se plange. Anii au trecut repejor așa cum trec norii pe cer, femeia a Îmbătrânit, iar Ion se făcu flăcau. Și nu orice flăcău, ci unul chipes, harnic și vesel. Și o iubea pe maică-sa cum și maică-sa Îl iubea pe el. Boierul și boieroaica se Învățaseră atât de mult cu femeia și cu Ion, de parcă erau rudele lor, de parcă dintotdeauna ei stătuseră la casa lor. Boieroaica se sfătuia cu femeia În treburile
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
nu avea de ce se plange. Anii au trecut repejor așa cum trec norii pe cer, femeia a Îmbătrânit, iar Ion se făcu flăcau. Și nu orice flăcău, ci unul chipes, harnic și vesel. Și o iubea pe maică-sa cum și maică-sa Îl iubea pe el. Boierul și boieroaica se Învățaseră atât de mult cu femeia și cu Ion, de parcă erau rudele lor, de parcă dintotdeauna ei stătuseră la casa lor. Boieroaica se sfătuia cu femeia În treburile ei cele mai Împortante
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
mai aduce nici o pagubă oștirii otomane dacă și ei, otomanii o să-și vadă de treburile lor În ograda lor, căci prea au venit și-au pârjolit Moldova, prea multe oase de moldoveni s-au albit sub cruci și prea multe maici și-au adunat lacrimile În năframă. Sultanul știa că Ștefan este un domnitor corect, cinstit și că și va ține cuvântul și mai știa că este aprig atunci când era vorba de trădători și de țărișoara lui. Ca doi oameni ce
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
zi se opri la poarta lui o femeie modestă, obosită de drum, care Îi ceru o lingura de miere și un pahar cu apă, ca să prindă vlagă. Moșul a alungat-o cu vorbe de ocară, neștiind că aceea femeie era Maica Domnului. Lui Dumnezeu nu i-a placut comportarea moșneagului zgârcit și l-a transformat Într-un animal greoi, ursuz-ursul. Și azi ursul trăiește singur, văicărându-se ca Într-o zi are să moară. Și azi ursului Îi place mierea. BUSUIOCUL Când Dumnezeu
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
chiar În ziua Însurătorii. Anii treceau, Alun creștea și creștea și se făcea tot mai frumos, tot mai voinic, tot mai Înțelept și tot mai priceput În toate cele.Toată lumea se mândrea cu fecioarul, dar cel mai mult se mândrea maică-sa.Toată lumea Îl iubea pentru bunătatea lui, pentru blândețea lui, dar cel mai mult Îl iubea maică-sa,căci semăna cu tatăl lui.Și Îl mai iubea și o fată, dar nu orice fată, ci chiar fiica dușmanului lor de
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
mai voinic, tot mai Înțelept și tot mai priceput În toate cele.Toată lumea se mândrea cu fecioarul, dar cel mai mult se mândrea maică-sa.Toată lumea Îl iubea pentru bunătatea lui, pentru blândețea lui, dar cel mai mult Îl iubea maică-sa,căci semăna cu tatăl lui.Și Îl mai iubea și o fată, dar nu orice fată, ci chiar fiica dușmanului lor de moarte. Tatăl fetei, Împărat și el, Îl omorâse pe tatăl lui Alun, Într-o mare bătălie, Înainte de
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
se întorsese și se uitase în oglinda cea mare, din întâmplare dădu peste firida ascunsă, neștiută de nimeni, acolo unde găsise jurnalul... În casa asta, gândi, s-a mers peste tot pe simboluri, pe metafore. Semnificația acelui ametist enorm, cu Maica Domnului, era Credința, unicul sprijin mai presus de noi. Iar ametistul din "camera secretă", cum îi spunea el, ce putea semnifica? Ametistul reprezintă viața, bucuria de a trăi, încredere, speranță. A fost așezat acolo unde păstra "Jurnalul" și scrisorile. "Jurnalul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
afle nici la Notre Dame, nici la Madelaine, nici la Sacré Coeur, nici la... Și apropo de Sacré Coeur, își aminti de o "ispravă" a revoluționarilor francezi de la 1789. Cuprinși de "furie patriotică", revoluționarii au luat cu asalt lăcașul de maici. Halal! Existau în Paris și câteva biserici ortodoxe grecești, rusești, bulgărești, sârbești... Erau, după știința sa, și trei lăcașuri ortodoxe românești. Unde putea să-l găsească pe părintele Gherasim? Ar fi putut întreba la Ambasadă, că ăștia știau și toaca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
să facem sărbătorile la Bușteni, la casa noastră și tu, dacă vii, te-am împodobi ca pe pomul de Crăciun. Tentantă invitație, aș dori mult să ne vedem, nu vă promit, dar încerc. Bine dragule, uite, ți-o dau pe maică-ta și pe urmă pe gaițele astea două, care-mi smulg telefonul din mână. S-a vorbit și s-a vorbit, cu râsete, cu oftaturi, cu amintiri... La sfârșitul "dialogului de la distanță", Petre trase concluzia: Am făcut-o și p-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
fiind bună prietenă cu soția directorului Filarmonicii, o să-și facă un program împreună. Ce puteam să zic? Maeștri sunt maeștri, au programe de extratereștri. Să-i spun că am fi vrut să petrecem acasă la noi mai mult timp, că maică-sa îi pregătise tot felul de bucate după care se dădea el în vânt, că Ana și Alice... Și a venit ziua concertului... Am dormit prost toată noaptea, nu mi-am găsit somnul, iar m-a muncit Argatu... Pe la 18
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
Și orchestra își începu programul muzică de café-concert cântată în surdină. Mihai o luă pe Camelia de braț și se îndreptară spre ringul de dans. Mihai era aplecat către Camelia și Petre îi urmărea cu plăcere. O ținea aproape pe maică-sa, dar atât de elegant! Ea se mișca ușor, se lăsa condusă. Păreau doi îndrăgostiți. Când dansul s-a terminat, Mihai o conduse la masă, îi trase scaunul, așteptă să se așeze și îi sărută mâna. Continuă câteva momente să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
timpul. Și cum merge cu cartea, domnișoara doctor? Merge bine, tată, m-am obișnuit cu toate. La început a fost mai greu, dar a trecut. Arăți foarte bine, subțirică, drăguță. Mi te închipui în halat alb. Ai picioare frumoase, ca maică-ta. Și s-ar putea să te măriți cam repede. Vezi, pe aici să porți blugi, primăvara sunt țânțari... Da, tată, nici o problemă, am și blugi în bagaj. Ea înțelesese despre ce e vorba, se sculă și, după puțin timp
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
mai circulă pe aici de ani buni, le-au mutat mai în deal. Îți mai ții promisiunea? Ce promisiune? Să mă primești în vacanță la tine. Am terminat școala, am luat și premiu... Bine, te aștept. O să vorbesc și cu maică-ta, să vedem ce spune. Am vorbit eu. E de acord. Ne-a sunat Radu, a terminat și el cu examenele, ne-a invitat pe toți la Constanța. Are un prieten bun, coleg de Institut, care a plecat cu părinții
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
reparații capitale, înlocuind toată tâmplăria, zugrăvind pereții exteriori și pictând ocnițele de pe frontispiciul bisericii. Pictura a fost realizată de artistul plastic, Ciprian Cârcei, din Grumăzești - Neamț. În 2009 s-a renovat la Tg. Neamț o parte din mobilierul bisericesc: iconostasele Maicii Domnului și tronul arhieresc. Biserica ,,Sf. Dumitru”, sfințită în 1937, are o capacitate de peste două sute de persoane. Momentul sfințirii bisericii este surprins într-o fotografie făcută în studioul Weiss (din Iași) și păstrată în casa părintească a credinciosului Constantin Ignea
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
Mihai Buruiană; - Mihai Săvescu; - Toader Lăcătuș (1954 -1992); - Gheorghe Neculau (1992 - 2003);Vasile Ailenei (2003 - prezent). Bisericile din satul Lespezi Satul Lespezi, fiind cândva târg, cu o populație destul de diversă etnic, a avut mai multe lăcașuri de cult: Biserica „Adormirea Maicii Domnului” - Brăteni, Biserica „Sfinții Voievozi” din târg, amândouă de religie creștinortodoxă, Biserica Lipovenească creștinortodoxă de rit vechi, Biserica Catolică, așezată în sudul Căminului Cultural, pe locul lui Todică, distrusă în 1944 de bombardamente și care nu s-a mai refăcut
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
lui Todică, distrusă în 1944 de bombardamente și care nu s-a mai refăcut, la fel ca și Sinagoga Evreiască (unde este casa lui Dumitru Bitter). În 1992, s-a sfințit Biserica Creștin-Ortodoxă Adventistă. Biserica din Brăteni, cu hramul ,,Adormirii Maicii Domnului" , a fost construită între anii 1854 - 1872 , la marginea moșiei lui Bosie din Sirețel. Bosie avea o fată infiată cu numele Maria, căreia toată lumea îi spunea Cucoana Maria. Fata îi ceru lui Bosie un loc pentru cimitir lângă curtea
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
un grup de credincioși crestin-ortodocși, în frunte cu preotul Costache Costăchescu, continuă lucrările bisericii, ajungând să o sfințească în 1872. În 1920, preotul Luca Toma, cu ajutorul primăriei și a enoriașilor din Târgul Lespezi-Brăteni, a făcut reparații integrale la Biserica „Adormirea Maicii Domnului”. Bombardamentele din 1944 au distrus parțial biserica, aceasta necesitând reparații. În 1974, un comitet de credincioși în frunte cu preotul Gheorghe Potolincă s-au ocupat de repararea acoperișului, refacerea tencuielilor exterioare și repararea clopotniței, între anii 1975 - 1976. Între
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
Protopopiatului Pașcani (1976-1980). Preotul Gheorghe Potolincă, bun gospodar, a îngrijit trei biserici. În 1970, a organizat o slujbă arhierească, cu regretatul episcop vicar Irineu, cu ocazia resfințirii, după lucrările de reparații capitale la biserica „Sfinții Voievozi”, iar la Biserica „Adormirea Maicii Domnului” a ridicat o casă de prăznuire. A decedat în 1999, fiind îngropat în cimitirul Bisericii „Sfinții Voievozi” din târgul Lespezi. Preotul Ovidiu Constantin Drâmbu s-a născut pe 25 mai 1965, în municipiul Botoșani. În 1983, a absolvit Liceul
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]