28,647 matches
-
-i pururi ulmii Și-l încingea pe vale pădurea de răchită...” „Cât să pot descoperi eu însumi înapoi- va declara poetul- mă văd un copilaș stând singur într-o poiană cu flori sălbatice la marginea unei gârle...stau pe un mal de flori și mă uit în zare. Și simt și acum fericirea acelei singurătăți copilărești plină de o mare, de o nespusă, aș zice, de o mistică așteptare. Așteptam și atunci ceva ce aștept și acum, ceva care să-mi
VASILE VOICULESCU-POETUL ORTODOXISMULUI ROMÂNESC de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1547 din 27 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377179_a_378508]
-
urmare a unei alunecări de teren. Maria, ținându-se de prun a încercat să întindă mâna să ia câteva prune. Dragoș nu a avut timp să o avertizeze, aceasta alunecând cu o bucată de pământ, ce s-a rupt din mal, în râpă. În alunecare s-a agățat de o viță, din rădăcina prunului și striga disperată la Dragoș să o salveze. Era murdară de mâl din cap până în picioare, iar Dragoș se lupta din toate puterile să ajungă la ea
ÎN MÂNA DESTINULUI...(9) de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1549 din 29 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377168_a_378497]
-
rupeau sufletul... Chiar a reușit de câteva ori să o prindă de mână, însă mâna-i aluneca din mâna lui și din nou o scăpa. A reușit, în cele din urmă, să o prindă bine și să o scoată pe mal... - Dragoș,... Dragoș! Ce este cu tine prietene? Hei! Gata! A trecut! Profesorul doctor Vlad Lăcătușu, care tocmai ieșise din sala de operații, își trezi prietenul scuturându-l ușor de umăr... Dragoș, transpirat tot, de parcă ar fi ieșit de sub duș, a
ÎN MÂNA DESTINULUI...(9) de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1549 din 29 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377168_a_378497]
-
ardă în piept ți-a pus Doar marea cu-ale sale brațe reci Vroia s-o stingă - soare în apus Să te închidă-n valul ei pe veci. * Un munte peste tine-a prăvălit Vroia sa îți înfrângă îndârjirea De mal apoi cu forță te-a izbit Să nu-ndrăznești să ceri cumva iubirea. * Dar rătăcind ca umbra după soare Mânată-n vântul vieții ca un fulg Duceam singurătatea pe picioare Iubirea vrând din mine să o smulg. Și ajungând pe-
DRAGOSTEA ESTE UN DAR! de GABRIELA MIMI BOROIANU în ediţia nr. 1528 din 08 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377231_a_378560]
-
cu forță te-a izbit Să nu-ndrăznești să ceri cumva iubirea. * Dar rătăcind ca umbra după soare Mânată-n vântul vieții ca un fulg Duceam singurătatea pe picioare Iubirea vrând din mine să o smulg. Și ajungând pe-același mal cu tine M-am transformat în cerul necuprins Și sărutându-ți pletele saline Cu dragoste tristețile ți-am stins * Căci te-am cuprins în mine ca un dor Și te-am născut apoi ca pe-o minune Să ai în
DRAGOSTEA ESTE UN DAR! de GABRIELA MIMI BOROIANU în ediţia nr. 1528 din 08 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377231_a_378560]
-
mei prin vreme/ O zare ne-mblânzită, de eres.” Iată cât de sugestiv își descrie poeta misiunea într-unul din poemele sale: „Descriu căderi în gol sau fac doar valuri/ Neînsemnate pe un râu de dor/ Și-mi impletesc lumina dintre maluri/ De la vărsare până la izvor”. (Vâltori) Cât despre arta de a scrie, Aura Popa mărturisește ce se ascunde în spatele acestei măiestrii și cum dă o formă potrivită cuvântului pentru a-și expune lumea interioară. Să “încastrezi trăirea în cuvânt” este una
AURA POPA, ÎN VÂLTORILE INIMII de ALEXANDRA MIHALACHE în ediţia nr. 1528 din 08 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377253_a_378582]
-
Acasa > Poeme > Sentiment > PE MALUL STYXULUI Autor: Marius Horvath Publicat în: Ediția nr. 1502 din 10 februarie 2015 Toate Articolele Autorului Pe malul Styxului Ultima oară m-am desenat cu linii tremurânde în nisipul de pe malul râului numele l-am lăsat la margini de zodii
PE MALUL STYXULUI de MARIUS HORVATH în ediţia nr. 1502 din 10 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382191_a_383520]
-
Acasa > Poeme > Sentiment > PE MALUL STYXULUI Autor: Marius Horvath Publicat în: Ediția nr. 1502 din 10 februarie 2015 Toate Articolele Autorului Pe malul Styxului Ultima oară m-am desenat cu linii tremurânde în nisipul de pe malul râului numele l-am lăsat la margini de zodii profane. Aici, nu mai am nimic. Sunt gata pentru un nou început sub un cer purpuriu dăruit cu
PE MALUL STYXULUI de MARIUS HORVATH în ediţia nr. 1502 din 10 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382191_a_383520]
-
Acasa > Poeme > Sentiment > PE MALUL STYXULUI Autor: Marius Horvath Publicat în: Ediția nr. 1502 din 10 februarie 2015 Toate Articolele Autorului Pe malul Styxului Ultima oară m-am desenat cu linii tremurânde în nisipul de pe malul râului numele l-am lăsat la margini de zodii profane. Aici, nu mai am nimic. Sunt gata pentru un nou început sub un cer purpuriu dăruit cu vise vechi fiilor pământului să-l creadă și să-l poarte. Sunt gata
PE MALUL STYXULUI de MARIUS HORVATH în ediţia nr. 1502 din 10 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382191_a_383520]
-
fără dureri. Anii să mi-i număr în stele căzătoare. mai am un ban de argint luntrașului să-i dau de drum să mă ducă departe să fiu singur cu cerul meu acolo unde eram înainte de cădere. Referință Bibliografică: Pe malul Styxului / Marius Horvath : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1502, Anul V, 10 februarie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Marius Horvath : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la
PE MALUL STYXULUI de MARIUS HORVATH în ediţia nr. 1502 din 10 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382191_a_383520]
-
Acasa > Stihuri > Nuante > ÎN ZADAR! Autor: Mihai Leonte Publicat în: Ediția nr. 1747 din 13 octombrie 2015 Toate Articolele Autorului 377 ÎN ZADAR! Caut zadarnic lumina necesară, Mă zbat între maluri abrupte, Și sunt ca între ciocan și nicovală, Am gânduri deodată întrerupte. Și sunt atât de singur uneori, Chiar dacă lângă mine e vreo fată, Cu gropițe în obraji și ochi surâzători, Cunoscută în prezent sau altădată. Turda 3 ianuarie 1965
ÎN ZADAR! de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 1747 din 13 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382308_a_383637]
-
va trece mult și vă veți convinge! Noul executiv e un banc cu milițieni! Am mai văzut noi salvatori din ăștia ai națiunii, vopsiți în chip de tehnocrați, dar, care, slujind steagului de la Bruxelles, s-au înecat ca țiganul la mal! Hai, că e bine! Nu-i așa! Modestele măriri de salarii, în condițiile în care România este pe ultimul loc în Uniune cu cele mai mici salarii, nu Cioloș le-a făcut! Au fost preluate de la Guvernul Ponta. Ce s-
COMISARI IDEOLOGICI DE EXTREMĂ PERICULOASĂ [Corola-blog/BlogPost/93077_a_94369]
-
să te duci la fântână, deoarece pot să cazi pradă farmecelor acestor fapturi, în caz că le surprinzi dânsul (Hora Ielelor). De asemenea, nu este bine că noaptea să te prindă la răscruci de drumuri, la marginea pădurii, în munți și pe malul apelor, pentru că există șanse mari să surprinzi dânsul Ielelor. Nu te urca în pomi, nu te duce în locuri înalte și nu călători departe de casă. Superstițiile spun că cei care fac acest lucru ar trebui să poarte pelin la
RUSALII 2014 Superstiţii şi obiceiuri de RUSALII [Corola-blog/BlogPost/93124_a_94416]
-
de mână și cromatică vie, atipica atelierului de creație Wagner. Decorul este îmbogățit cu tuse din aur pur, aplicate prin pictură manuală. Artista Ana Wagner dezvăluie sursă de inspirație a noii colecții:“ Această colecție s-a născut în Croația, pe malul mării, acolo unde am găsit pe o insulă foarte mică, într-o frumoasă grădină, în deplină pace, păunul. Albastrul păunului, albastrul mării, albastrul cerului, albastrul meu favorit, toate le-am adus cu mine în atelier și pe porțelan. Colette ne
`Wagner Arte lansează Colecția de Porțelanuri 2015 [Corola-blog/BlogPost/93196_a_94488]
-
Nistru și Tisa, așa cum a celebrat-o marele nostru poet național Mihai Eminescu în legendara sa ”Doină”. De aceea, uneori, cu profundă durere pentru nedreapta dezbinare a prezentului, dar și cu legitimă încredere în viitorul comun al țărilor-surori de pe ambele maluri ale Prutului, poetul se străduiește să afle calea comună de înțelegere, de comunicare frățească directă, de la suflet la suflet, cu toți cititorii săi. Și se cuvine evidențiat că prin ideile ardente dezbătute, prin tăria și duioșia graiului și a simțirii
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93222_a_94514]
-
în revista “Junosti” i-a apărut un text poetic și în limba rusă. Așadar, președintele A.C.S.R. din Montreal se dorește a fi “un cetățean universal” și se bucură că un nou cuib de creație este casa lui așezată pe malul fluviului St. Laurent, unde ” Mi-a dat Dumnezeu fereastră”, după cum formulează mândrul oltean satisfacția unui țel împlinit. Da, acolo sunt invitați membrii Asociației pentru mari evenimente, dar mai ales acolo el, poetul, intră în dialog cu păsările de pe luciul apei
O ANIVERSARE LITERARĂ ROMÂNEASCĂ, ÎN PARALEL CU VIZITA PREŞEDINTELUI OBAMA, ÎN CAPITALA CANADIANĂ OTTAWA [Corola-blog/BlogPost/93164_a_94456]
-
venit din est, din India și se cheamă indo-europeni. Istoricii indieni susțin că indo-europenii (arienii) au venit din apus din zona carpato-pontica. Noi susținem ca român vine de la Romă. În sanscrita cuvântul aria, a ria înseamnă popor de pe văi, de pe maluri de râuri, de aici arian, care ne dă cuvântul a ara, indicând prelucrarea pământului de către arienii primii plugari. Între arieni se deosebesc triburi cu denumirea rămân, riman, rimin, rahman, ramaian, ariman, arimin, arumin, etc. În Pen. Balcanică încă mai există
VLAD ŢEPEŞ A AJUNS ÎN PAGINILE ZIARULUI PRAVDA [Corola-blog/BlogPost/93255_a_94547]
-
vieții și al confruntării cu veșnicia morții. Un asemenea volum, cu încărcătură ideatică și forță poetică, nu se putea naște decât în urma unui seism sufletesc, pulverizând liniștea și bucuriile poetei, care devine „... un eu chinuit,/ lăsat în urmă/ pe un mal înflorit de angoase.” (Și încă era dimineață), căci „În spatele meu,/ se așterne-o cărare de spaime.” (Un biet sfert de oră) Aceste adevăruri le-a surprins Gottfried Benn cu ani în urmă, afirmând că: „... nu există poezie mare care să
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93258_a_94550]
-
în asemenea drame rămânem singuri și răvășiți, cu durerile și cu abisurile noastre sufletești. Temerile și disperările care stăpânesc sufletul îndoliat al poetei se topesc în metafore și personificări de mare forță sugestivă, prin cuvinte aparținătoare aceluiași câmp semantic, precum: „mal înflorit de angoase, cărare de spaime, frigul din mine, m-ascunde depărtarea” etc. Apreciem semnificația majusculei, care potențează sensul cuvintelor-cheie, precum: „Cuvântul, Moartea, Viața, Poezia” etc. Poeta pendulează între disperare („Mi-e sălbatic de dor/ să-mi fie bine”- Sălbăticie
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93258_a_94550]
-
și sare/ Lumina urcă iazurile clare.// Orele-atârnă-n iarbă nemușcate/ De vietățile ce clipocesc pe spate."; " În universul nostru dens și mic/ Urșii mânâncă și nu fac nimic.// Vulpile dau de-a dura printre spini,/ Nevinovate,-aricii bruni și fini,// Sub maluri verzi racii stricați și moi/ Deprind pâraiele să curgă înapoi"; "E-atâta liniște și-atâta nemurire/ În pietrele ce nu știu să respire.// Boii se-adună galbeni lângă apă/ Și se gândesc de unde s-o înceapă.// Măgarii cresc uimiți și
Dimineața unui faun by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8234_a_9559]
-
egiptean pe care acest al doilea Champollion îl înființase în Berlin. De aici, de pildă, prilejul unor scrieri parcă lipsite de referință imediată, cum sunt Avatarii faraonului Tla sau o epistolă amoroasă uzând de o proiecție a cuplului direct pe malul Nilului. Filtrul între aceste acumulări certe și proza adeseori incongruentă pe care o scrie minuțiosul student ar fi situat în exercițiile nocturne - mărturisite pe jumătate în manuscrise - în care, aproape suprarealist, detaliile livrești asimilate peste zi erau supuse unor formidabile
Eminescu să ne judece ! by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8305_a_9630]
-
nu pot defel să pricep cum de omul acesta continuă totuși să aibă atîția dușmani. Pe scurt, Vladimir Tismăneanu oferă imaginea paradoxală a unui intelectual care, în ciuda numeroaselor relații pe care le întreține, are foarte puțini prieteni. Căci, prins între malurile unei suspiciuni bilaterale și înconjurat de un alai de îngînători de complimente cordiale, Tismăneanu trăiește singurătatea omului înconjurat de o puzderie de cunoștințe. Numai așa îmi pot explica cum de un om cu atîția prieteni are parte de atîta mîrîială
Un Marsyas contemporan by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8326_a_9651]
-
căsătoriilor) întreaga existență este o continuă involuție, un drum spre degradare, precum apele tot mai poluate ale unui rău în care sunt deversate reziduuri. Comparația dintre soarta râului poluat și destinul oamenilor devine explicită: "Primindu-ne (râul - n.n.), aici, lângă mal, într-un con turtit: o inimă, iată: două cavități comunicând: orificii valvule gemene, deosebite și asemănătoare, ca și noi, prietene Banu. Tot mai adânc, în ochiurile lui de ulei și parafină, acoperiți de vânele groase ale leșiilor. Unindu-ne cu
Fețe ale ratării by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/8447_a_9772]
-
l-a fulgerat (e greu de crezut că poetul ar fi voit acest prea stângaci joc verbal între prenumele eroicei victime și verb) un braț hain; fiind vorba de un semn "de la război", cititorul întârzie să fie zguduit. "Pe-un mal străin" - deci oastea lui Fulger ieșise dintre propriile hotare, era în ofensivă! - un viteaz cade cu fața la dușman, indiferent dacă brațul ce-l doboară este hain sau nu. Toată strădania lui Coșbuc vizează transmiterea nesfârșitei dureri a părinților și poporului adunat
Nostalgia impersonală by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/8498_a_9823]
-
pe care-l consacra artei românești în istoria sa din 1928 asupra picturii europene, Henri Focillon, cel mai influent istoric de artă francez din perioada interbelică, vorbea și despre "colonia independentă" de artiști care s-a stabilit la Balcic, pe malurile Mării Negre, unde, spune el, "se pictează mai bine decât la Neu-Dachau sau la Worpswede". Balcicul era inclus într-o suită de locuri devenite celebre și în care se consuma un fenomen tipic al modernității : fuga în natură, evadarea, ca reacție
Tonitza și întâmplările artei românești by Ioana Vlasiu () [Corola-journal/Journalistic/8563_a_9888]