49,948 matches
-
greu de luptat cu viața. Aurelia Pihaș avea o fire veselă, plină de curaj și voie bună. Aceste calități împreunate cu o energie fără seamăn o ajuta să treacă peste toate greutățile. Concertul era anunțat pentrru sala prefecturei de acolo. Marele nostru compozior Ghoerghe Dima împreună cu soția sa, o ființă aleasă, o artistă chiar, îmi făcură cea mai călduroasă primire, atât în casa lor, și prin entuziasta propagandă pentru reușita deplină a concertului, la care asistă tot ce era mai ales
Muzicieni români în texte și documente (XXIV) by Viorel Cosma () [Corola-journal/Science/83191_a_84516]
-
Unire, Bucureștiul a fost literalmente colonizat de reprezentanții elitei Moldovei. O deplasare care a sărăcit pentru moment, mișcarea intelectuală a Iașiului, încît cei care au rămas își plîngeau singuri de milă. Cînd Creangă se dădea de ceasul morții că Eminescu, marele lui prieten, a părăsit orașul, îi scria obidit poetului că la Iași n-a mai rămas din "Junimea" decît Caracuda, care se agita "ca tăunele cu paiul în cur". Moldova, prostește disprețuită azi, e cea care a dat României primele
Oala sub presiune by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/10004_a_11329]
-
căderea și executarea lui Ceaușescu, al cărui autor se consideră pionierul. Marea evadare se împlinește; de pe un yacht somptuos, Eva primește scrisorile stîngace ale fratelui său și este elogiată de vecinii de cartier pentru darurile pe care le trimite de peste mări familiei. Nu este aceasta un East-Side Story de succes? Cătălin Mitulescu reușește să decupeze ceea ce este surplus, urmărind un fir narativ cu mici ramificații care fac tabloul vieții cotidiene, unde securistul se învecinează primejdios și hilar în același timp cu
Apocalipsa veselă by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/10000_a_11325]
-
o fericire de consistența apei minerale o înconjoară ca un nou lichid amniotic... cuvinte spaniole se aud înfundat și continuu în jur. O fericire atât de concretă, încât poți s-o iei cu tine ca pe o pietricică de la malul mării și s-o ții într-o cutie prețioasă pentru totdeauna". în imaginea totală a cărții se conjugă impresia directă cu instruirea livrescă. A avut efect lecția lui Călinescu despre pregătirea din cărți atunci când mergi interesat la întâlnire cu o cultură
O Spanie spirituală by Elvira Sorohan () [Corola-journal/Journalistic/10043_a_11368]
-
altele, culegător de fructe (la propriu), un fel de tînăr teribil, care publicase un singur volum - și nu avea să-i mai adauge vreunul, și acela premiat. Plantații. Îl țin în mînă, o carte care nu poate fi decît pentru marele public, atît cît răzbate, la el, poezia, fiindcă nimic n-o arată ca pe o ediție de lux, însă profitînd, fără complexe, de-o prelungită eleganță interbelică. Coloană de mijloc bleumarin, mărginită de două benzi bej, cărora vremea începe să
Spune-i că le voi culege pentru el... by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10055_a_11380]
-
Așadar o stare a "tînjirii", disoluției, a despărțirilor de real "mirosind a distanță". O "înfrîngere" interioară care exploatează "deșeurile" topite "pînă la țipăt", în raport cu care așteptarea apare inutilă: "Ce mai poți așepta/ în amfiteatrele sferice/ studenta cu ochii adînci/ precum mările noaptea/ studentul visînd lîngă norul sculptat/ în unghiul apus al ferestrei" (Repere). Și cu toate acestea: "o mireasmă de ceruri/ stinsă în alb/ un cuvînt/ o lumină", care îndeamnă la rugă: "îngere bunule/ rog nu clinti/ cartea rămasă deschisă" (ibidem
Prezența scriptică by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10073_a_11398]
-
de "noroc", pe "o hartă a existenței/ cu ecouri pustiitoare", i se opune chiar figura lirică a condiției d-sale. Capabilă a capta cu finețe ecourile fabuloase ale trecutului ("Cînd înțelegi că nu e totul/ pierdut/ și calci pe ruinele Mării Sarmatice/ auzi vuietul unei povești/ de demult" (Epica magna), această figură se compune din chiar semnele dezagregării, ale eșecului, ale "pierderii" astfel cum o biserică ar fi construită din materialele unui templu păgîn. încredințarea vine pe o cale ocolită. Cuvintele
Prezența scriptică by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10073_a_11398]
-
Cristoiu a spus despre mine că sunt corupt pe vremea când nu eram, prin 1993" - Viorel Hrebenciuc), politice ("Au mai rămas douăzeci de minute până la sfârșitul partidului. ăă... partidei" - Ion Ghiță) sau vag sexuale Tot ceea ce se scoală deasupra nivelului mării poate fi considerat cu certitudine genial" - Elena Udrea; "Vă udrez tuturor sănătate, fericire și prosperitate" - Traian Băsescu; "Îți mulțumim Mihai Leu. Îți mulțumim din suflet și te sărutăm peste tot" - Ionel Stoica). Unele vedete sunt capabile de splendide contorsiuni logice
Clasicii decerebrării by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10067_a_11392]
-
252 - 254; footnote> . Acest debut în revista de specialitate, a fost dublat de cel muzicologic, pe următoarele pagini apărând un scurt portret al marelui muzician, Gheorghe Ștephănescu, anticipând deschiderea enciclopedistă a muzicologului<footnote Breazul, George (Diac, George) - Gheorghe Stephănescu - Un mare nedreptățit; în: Muzica, București, An III, nr. 1, ianuarie 1921, p. 9; Republicat în: Breazul, George - Pagini din istoria muzicii românești, vol. III, Ediție îngrijită și prefațată de Gheorghe Firca, 1974, pp. 393 - 394; footnote> . La 6 mai 1922, din
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
revista Muzica, adresându-se, astfel, altei categorii de interesați de cercetarea folclorului românesc<footnote Georgescu Breazul, G. N. - Culegerea cântecelor populare. O arhivă fonogramică în țara noastră; în: Muzica, Timișoara, An VI, nr. 1, ianuarie 1925, pp. 3 - 11; footnote> . Marele pasionat de scrisul eminescian, Perpessicius semnala faptul că „muzica veche a poporului a fost nedreptățită”, deoarece „avem culegeri multe și aproape complete ale poesiilor populare, dar nu avem măcar una, a muzicei populare”<footnote Perpessicius - Ideea europeană, An VI, nr.
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
fiind cel mai complex și modern dintre eroii antici, îi prilejuiește scriitorului spaniol David Torres (n.1966, Madrid)1 nu numai o abordare actuală, sub semnul postmodernismului, ci și plăsmuirea ingenioasă a unui univers ficțional tulburător. În ultimul său roman, Marea în ruine 2 , aventura odiseică și figura lui Odiseu sînt plasate în centrul unui abil joc de oglinzi, de factură cervantină, care le pune într-o lumină nouă și permite discursului romanesc să descifreze implicațiile și sensurile existenței umane cuprinse
Marea în ruine de David Torres by Dana Diaconu () [Corola-journal/Journalistic/10054_a_11379]
-
derizoriul, pe care mizează îndeobște abordările moderne ale miturilor clasice, sînt duse pînă la extrem, ajungîndu-se la distrugerea, anihilarea totală, într-un cadru coșmaresc, apocaliptic. În haosul lumii distruse în cele din urmă de invadatori fioroși - o Eladă pustiită, o mare în ruine -, eroismul a fost înlocuit cu barbaria, iar mitul odiseic, purtat odinioară de apele mării, s-a destrămat. După proliferarea și fragmentarea multiplelor sale versiuni literare apocrife, sufocat de falsitate, mitul își trăiește agonia în cîntul tărăgănat al unui
Marea în ruine de David Torres by Dana Diaconu () [Corola-journal/Journalistic/10054_a_11379]
-
la distrugerea, anihilarea totală, într-un cadru coșmaresc, apocaliptic. În haosul lumii distruse în cele din urmă de invadatori fioroși - o Eladă pustiită, o mare în ruine -, eroismul a fost înlocuit cu barbaria, iar mitul odiseic, purtat odinioară de apele mării, s-a destrămat. După proliferarea și fragmentarea multiplelor sale versiuni literare apocrife, sufocat de falsitate, mitul își trăiește agonia în cîntul tărăgănat al unui bătrîn aed rătăcitor pe plajele distrusei Elade - nimeni altul decît Odiseu, pe care amnezia l-a
Marea în ruine de David Torres by Dana Diaconu () [Corola-journal/Journalistic/10054_a_11379]
-
cu momentul narării. Odiseu pleacă din nou pe mare, la scurt timp după revenirea în Itaca, aparent în urmărirea misteriosului personaj Ulise despre care auzise că își aroga aventura odiseică și răspîndise minciuna ,de-a lungul și de-a latul mării". Cauzele care îl determină pe Odiseu să plece din nou sînt însă mai profunde decît revendicarea numelui sau găsirea unui final pentru povestea sa neterminată, amenințată de ridicol și distonantă față de celelalte, ale eroilor de la Troia care, găsindu-și moartea
Marea în ruine de David Torres by Dana Diaconu () [Corola-journal/Journalistic/10054_a_11379]
-
sacrificiului cu semnificații sacre se transforma în practica gratuită și cotidiană a uciderii întreprinse de ființe umane degradate precum noii tovarăși de călătorie ai lui Odiseu, pirații din Lisias, Medes și Poliantes, care le măcelăresc pe Circe pe sirene, însîngerînd marea cu trupurile lor sfîrtecate. Firul roșu devine nelipsit în urzeala Penelopei. Odiseu însuși se lasă pradă impulsurilor vindicative în fața indiferenței și insensibilității zeilor și provoacă moartea nimfei Calipso. În noul context al neputinței, indiferenței și scepticismului general, aura mitică a
Marea în ruine de David Torres by Dana Diaconu () [Corola-journal/Journalistic/10054_a_11379]
-
din perspectiva dezeroizată a celui ce contemplă propria fantomă, pentru ca în cele din urmă să-și piardă definitiv identitatea eroică odată cu memoria. Pentru scriitorul spaniol, instanța fundamentală a aventurii odiseice este aceea a peregrinării pe mare, ceea ce presupune abandonarea femeilor. Marea e adevărata și singura iubită a lui Odiseu. Spațiul recuperării identității eroului este marea ca reprezentare a infinitului și a eternului, și nu Itaca. În aventura odiseică imaginată de David Torres, instanța întoarcerii confirmă nu identitatea și calitatea eroică, ci
Marea în ruine de David Torres by Dana Diaconu () [Corola-journal/Journalistic/10054_a_11379]
-
să-și piardă definitiv identitatea eroică odată cu memoria. Pentru scriitorul spaniol, instanța fundamentală a aventurii odiseice este aceea a peregrinării pe mare, ceea ce presupune abandonarea femeilor. Marea e adevărata și singura iubită a lui Odiseu. Spațiul recuperării identității eroului este marea ca reprezentare a infinitului și a eternului, și nu Itaca. În aventura odiseică imaginată de David Torres, instanța întoarcerii confirmă nu identitatea și calitatea eroică, ci degradarea și spulberarea prestigiului mitic. Eroul revine în Itaca printre barzii din întreaga Eladă
Marea în ruine de David Torres by Dana Diaconu () [Corola-journal/Journalistic/10054_a_11379]
-
grotescă se produce într-o halucinantă hiperbolizare a ororii, urmată inevitabil de reacția violentă a femeilor răsculate, care întruchipează ultimul mit, acela al menadelor, și încheie epilogul epocii eroice. Întreaga lume a mitului se prăbușește odată cu invazia misterioșilor Oameni ai Mării care poartă pe cap coarne de cerb. Înarmați cu topoare și lăncii, ei devastează insulele Cipru, Rodos, Lesbos, Creta, apoi Argosul, Corintul și supun întreaga Eladă unui masacru universal. În identitatea ascunsă a acelor ființe monstruoase, venite dinspre mare și
Marea în ruine de David Torres by Dana Diaconu () [Corola-journal/Journalistic/10054_a_11379]
-
acvatic, e pus într-o poezie care combină rime și ritmuri eminesciene cu armonii matematice: Cît mai fi-vei, în sodomul/ apei, neam cu omul,/ dulfe,/ pește glasnic și neorb, - / dă, tu, curs chemărilor/ noastre, cînd afund ne sorb/ ochiurile mărilor!" La fel, de citit - și de citat integral, de-aș mai avea loc... - e blestemul șăgalnic pentru "cine-o supăra o barză", atenționare care, în popor, se poartă, adusă în volum cu diferența, marca Foarță, a unui refren pe latinește
Legende despre șerpi și pîsîri by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10109_a_11434]
-
umede și mucegăite în care se înveșmântează, ca un Lazăr disputat între moarte și viață, colierul din ace de siguranță date cu oja mamei ori vata cu care aceasta își astupă rănile, zăpada "ca o imensă carne albă revărsată" și marea ascunsă sub cearșaful patului: toate aceste elemente devin componente ale unei aceleiași retorici. Precum Dan Coman, în Anul cârtiței galbene, poetul își construiește aproape inginerește un spațiu fantasmatic, învârtindu-se apoi în el cu satisfacția proprietarului ce-și mângâie mobilele
O rochie strâmtă by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10100_a_11425]
-
inconfundabilă a lui Salman Rushdie. Din opera lui Salman Rushdie, la Editura Polirom au fost traduse: Rușinea (2001, nominalizat la Booker Prize în 1984 și care a primit Prix du Meilleur Livre Etranger), Ultimul suspin al Maurului (2002), Harun și Marea de Povești (2003), Pămîntul de sub tălpile ei (2003, cîștigător al Commonwealth Prize), Orient, Occident (2005, povestiri), Copiii din miez de noapte (2005; distins cu Booker Prize în 1981 și The Booker of Bookers în 1993) și Dincolo de limite (2006). Trecuseră
Salman Rushdie Shalimar Clovnul by Dana Craciun () [Corola-journal/Journalistic/10108_a_11433]
-
din vecie Patria să cază fără vină! Aceeași soartă ș-a noastră fie, Un mormânt ne-astupe ș-o țărână Vrăjmașului alta nu-i rămână Decât pământul și slava română! Te și rușinezi de atâta măreție; de virtutea propusă de marele umanist transilvan... Astfel de lucruri însă au fost aievea, și vor mai fi, în paradoxala țărișoară, cât timp autorii ei, făcând să râză lumea, știu să se oprească la timp din râsul lor și să se încrunte deodată, căzând pe
Caftane si cafteli by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/10119_a_11444]
-
puțin. Bunăoară, în Două loturi, unde Lefter Popescu este, spune Radu Petrescu, nici mai mult, nici mai puțin decît un Ulise tassesc, un călător în haosul cheiurilor Dîmboviței, între răsărit și apus. Paralela, stînd mărturie despre cum mitul sună, ca marea, doar în urechea ascultătorului de muzici de sirene, poate fi respinsă ca forțată. Eventualitate care n-o face mai puțin reconfortantă. În ce sens? Vedem, dînd pagini de Meteorologie..., că literatura Lumii Vechi se scrie pe hîrtie cu model. Așa că
Ceasul innorarii by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10125_a_11450]
-
p), Plugarilor (p), Bucovina (p), Munteniei (p), „Contitech“ - Freidorf, str. Polona, „REMAT“ Ș.A. - str. Polona, „NESTLE“ - Freidorf, „KROMBERG-SCHUBERT“, „Bassel“ - str. Polona), Foraj apă 11, 13, 16, 18, Bazoșu Nou, Coșteiu de Sus, Nădrag (p), Buziaș (p), Răuți, Ecluza Uivar, Sânnicolau Mare - str. Bucurescu, 16 Decembrie 1989, Variaș (p), Crai Nou (ț). MARȚI: Timișoara (străzile Zenit (p), Frasinului (p), Popa Laurențiu (p), Gh. Lazăr (p), Bucovina, bl. 68, Învățătorului 3, Miloia, Mureș (p), C. Lipovei (p), Borzești (p). Foraj apă 1, 3
Agenda2003-32-03-19 () [Corola-journal/Journalistic/281346_a_282675]
-
ț). MIERCURI: Timișoara (INFOTIM, străzile M. Basarab, bl. 65, 64, 63, 62, I. I. de la Brad (p), Oravița (p), Stuparilor (p); Sălciua Nouă, Fermă „Simei“, Stamora Română (p), Sărăzani, Pogănești, Bârnă, Jurești, Boțești, Drinova, Grabați (ț), Agromec Dudeștii Vechi, Sânnicolau Mare - străzile Iorgovici, V. Babeș, Béla Bartók, Scurtă, 16 Decembrie 1989, Vânătorilor, Variaș (p), SDFV Sandra, Gătaia (ț), Birda (ț), Mănăstire (ț), Berecuța (ț), S.C. „AGROSAS“ S.R.L. (ț). JOI: Timișoara (străzile E. Ungureanu (p), Brediceanu (p), Piața Libertății (p), V. Alecsandri
Agenda2003-32-03-19 () [Corola-journal/Journalistic/281346_a_282675]