8,401 matches
-
cooperarea dintre țările exportatoare cu instituțiile de certificare conform standardelor UE și franceze. 8.8.7.5. Piața produselor biologice din Olanda Volumul și potențialul pieței Olanda este o țară mică, cu o populație densă unde agricultura are un rol marginal, în termeni de suprafață și venituri, iar în locurile unde agricultura se practică, sistemul este intensiv. Principalele domenii de producție sunt: fructe, legume, plante ornamentale, flori și ferme de animale. În sectorul agricol, producția biologică are un rol modest în comparație cu
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
parcele cu risc; în faza de reconversie nu vom renunța la forța de muncă existentă; lucrările solului se vor efectua în cele mai bune condiții; plivitul și prășitul normal al buruienilor în cea mai mare parte a culturilor; eliminarea parcelelor marginale care pot fi poluate cu pesticide și îngrășăminte din rotație. folosirea unor cantități reduse de gunoi de grajd: extensivizarea culturilor; creșterea încărcăturii de animale la ha; creșterea ponderii culturilor folosite ca îngrășământ verde și a pajiștilor temporare bogate în leguminoase
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
0,00 0,04 0,10 0,30 0,19 0,10 0,10 0,20 0,40 0,20 0,10 0,27 0,73 1,00 Probabilitățile unite, p(X, X), sunt date în corpul tabelului, în timp ce probabilitățile marginale, p(X), p(X), apar în marginea din dreapta și respectiv în marginile de jos ale tabelului. Putem calcula valorile teoretice atât pentru X cât și pentru X E(X) = 0.20, la fel ca înainte și E(X) = 1(0
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
valoarea 1 indiferent de valoarea lui B, iar P+1 este probabilitatea ca B să aibă valoarea 1 indiferent de A. Frecvența așteptată din căsuța (1,1) în ipoteza independenței dintre cele două variabile va fi egală cu produsul frecvențelor marginale împărțit la volumul eșantionului: F11 = (F+1F1+) / N, unde N este volumul eșantionului. (5) Există două modalități foarte directe de a vedea dacă variabilele ce formează tabelul de contingență sunt independente sau nu: 1) Compararea frecvențelor așteptate, calculate cu formula
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
F11 = (F+1F1+) / N, unde N este volumul eșantionului. (5) Există două modalități foarte directe de a vedea dacă variabilele ce formează tabelul de contingență sunt independente sau nu: 1) Compararea frecvențelor așteptate, calculate cu formula (5) pe baza frecvențelor marginale, cu frecvențele observate. Dacă acestea coincid, înseamnă că variabilele sunt independente. 2) Compararea procentelor pe coloană. Să luăm drept exemplu distribuția celor două variabile i4 a și e1 04. i4 a * e1 04 Crosstabulation e1 04 Total da nu i4 a da Count 85 528 613
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
procentul pe total eșantion. Dacă și numai dacă aceste procente ar fi fost egale, am fi putut trage concluzia că cele două variabile sunt independente. Exercițiu: Pentru o populație de 50 de subiecți, variabilele X și Y au următoarea distribuție marginală: Xi 1 2 3 P(X=Xi) 0,2 0,3 0,5 Yj 0 1 P(Y=Yj) 0,4 0,6 Se cere să se construiască tabelul de contingență pentru variabilele X și Y în ipoteza că cele
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
6 Se cere să se construiască tabelul de contingență pentru variabilele X și Y în ipoteza că cele două variabile sunt independente. Pentru ca cele două variabile să fie independente este necesar ca în interiorul tabelului să se păstreze una din distribuțiile marginale. În cazul de față, am considerat distribuția marginală a variabilei y comună și pentru fiecare categorie a variabilei x. Tabelul nr. 7.7: Tabel de contingență în ipoteza în care cele două variabile sunt independente Y=Yj\X=Xi 1
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
contingență pentru variabilele X și Y în ipoteza că cele două variabile sunt independente. Pentru ca cele două variabile să fie independente este necesar ca în interiorul tabelului să se păstreze una din distribuțiile marginale. În cazul de față, am considerat distribuția marginală a variabilei y comună și pentru fiecare categorie a variabilei x. Tabelul nr. 7.7: Tabel de contingență în ipoteza în care cele două variabile sunt independente Y=Yj\X=Xi 1 2 3 Total 0 4 (40%) 6 (40
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
în modul următor: Frecvențele așteptate sunt calculate în ipoteza independenței între variabile, folosind formula (I) discutată anterior (pentru prima căsuță aceasta devine P11 = P+1 * P1+ sau F11 = F+1* F1+ / nr. total de subiecți). Se pornește, așadar, de la distribuția marginală și se calculează valorile așteptate pentru fiecare căsuță în parte, folosind formula de mai sus. Ipoteza de nul a acestui test presupune inexistența unei relații de asociere dintre cele două variabile analizate. Ipoteza alternativă presupune existența unei relații de asociere
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
0 Total Count 274 574 877 274 1999 Expected Count 274,0 574,0 877,0 274,0 1999,0 În acest tabel numărul 136,4 reprezintă frecvența așteptată pentru căsuța (1,1). Această frecvență se calculează drept produsul frecvențelor marginale de pe primul rând și prima coloană împărțit la numărul total de subiecți (274*995/1999), celelalte valori obținându-se în mod similar. Chi-Square Tests Value df Asymp. Sig. (2-sided) Pearson Chi-Square 45,522a 3 ,000 Likelihood Ratio 45,850 3
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
90 = 0,33, iar aceea de a nu fi fumător este de 60/90 = 0,66. Șansa de a fi fumător este însă P(X=1)/P(X=0) = 0,33/0,67 = 0,5. Aceasta se numește și șansă marginală sau necondiționată (deoarece se referă la o singură variabilă). 8.3.2. Raportul de șanse Raportul de șanse măsoară asocierea dintre două variabile calitative. Exemplu: Încrederea în oameni și genul persoanei. sex * incredere oameni Crosstabulation incredere oameni Total nu au incredere au
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
frecvențele din fiecare celulă depind de media frecvențelor din tabel. Acest efect este același pentru toate celulele. 2. Efectul de rând (λR) exprimă efectul poziționării într-o anumită categorie a variabilei situate pe rând. Acest efect ia în considerare distribuția marginală (sau șansa) ca cineva să fie plasat în primul sau în al doilea rând. λR 1 = media frecvențelor logaritmate de pe rândul 1 λ. λR 2 = media frecvențelor logaritmate de pe rândul 2 λ. Valoarea λR >0 înseamnă că în medie frecvențele
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
nu-i interesează, nu-i privește și nu merită nici o investiție de energie! Inovația vine de la echipele care asociază profiluri diferite; de pildă, designul cu sectorul de cercetare-dezvoltare sau de marketing. Avem nevoie de haos, pentru că ideile bune vin de la marginali (crazy people), nu de la minți bine făcute (smart people). Pentru creatorul companiei Honda, energia rezultă din puterea viselor! Sony și Honda Își protejează angajații creativi Împotriva celor ce riscă să-i sufoce, chiar din interiorul Întreprinderii. Găsirea și păstrarea lor
Trezirea samuraiului. Cultură şi strategie japoneze în societatea cunoaşterii by Pierre Fayard () [Corola-publishinghouse/Science/2271_a_3596]
-
valoare de schimb. Neoclasicii adoptă punctul de vedere al lui Say - valoarea este determinată de utilitate - la care adaugă o idee complementară, care va deveni teoria lor: valoarea este dată de utilitatea ultimei unități consumate din fiecare bun, numită utilitate marginală. Utilitatea finală sau marginală reprezintă utilitatea ultimei subdiviziuni dintr-o cantitate disponibilă a unui bun economic, care este totodată cea mai mică utilitate, comparativ cu utilitatea subdiviziunilor anterior consumate. În domeniul teoriei valorii, Marshall a încercat să realizeze o sinteză
Evaluarea în contabilitate: teorie și metodă by Ionel Jianu () [Corola-publishinghouse/Science/226_a_179]
-
adoptă punctul de vedere al lui Say - valoarea este determinată de utilitate - la care adaugă o idee complementară, care va deveni teoria lor: valoarea este dată de utilitatea ultimei unități consumate din fiecare bun, numită utilitate marginală. Utilitatea finală sau marginală reprezintă utilitatea ultimei subdiviziuni dintr-o cantitate disponibilă a unui bun economic, care este totodată cea mai mică utilitate, comparativ cu utilitatea subdiviziunilor anterior consumate. În domeniul teoriei valorii, Marshall a încercat să realizeze o sinteză între teoria valorii-muncă Și
Evaluarea în contabilitate: teorie și metodă by Ionel Jianu () [Corola-publishinghouse/Science/226_a_179]
-
poartă numele de mobilitate structurală. El nu semnifică permeabilitatea straturilor sociale, ci mobilitatea determinată de modificarea structurii sociale de la o generație la alta. Mobilitatea structurală se calculează ca diferența dintre numărul total de indivizi și suma celor mai mici frecvențe marginale corespunzătoare aceleiași poziții sociale de pe linii și de pe coloane. În cazul tabelului de mai sus: MS = 335 - (24 + 94 + 18). Numărul mobililor structurali din tabel este de 199. Cum trebuie să înțelegem această formulă de calcul? Suma care se scade
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
și a stocului de educație destul de redus; - este notabil faptul că băieții prezintă riscuri mai mari de neparticipare decât fetele; - existența mai multor copii școlari reduce probabilitatea neparticipării pentru fiecare dintre ei, fenomen pe care autorul îl explică prin costul marginal mai redus al educării fiecărui copil, combinat cu stimulentul alocațiilor pentru copii, condiționate de participarea lor școlară; - pe baza celor de mai sus se identifică un model de școlaritate specific ruralului: copiii cu vârsta mai mare din mediul rural abandonează
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
concentrează atenția pe sporirea capacității copiilor de a reacționa la anumite semnale, pentru a-i civiliza. Așteptările profesorilor pot influența evaluările acestora cu privire la performanțele elevilor. Cei deja etichetați ca „buni” beneficiază de circumstanțe atenuante în cazul în care greșesc, în timp ce marginalilor le sunt suspectate performanțele superioare (au copiat, au nimerit răspunsul etc.). Astfel, cei etichetați ca elevi „slabi” riscă să fie supuși unor evaluări mai stricte în comparație cu cei „buni”. Pe de altă parte, beneficiarii unor aprecieri pozitive se bucură în general
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
iar pe termen lung creșterea este realizată doar de progresul tehnic. Poate că a venit momentul alungirii acelei izocuante de creștere reprezentată În graficul următor; cu alte cuvinte, este momentul oportun ca prin implementarea unui nou model de creștere, produsul marginal să se mențină la o rată constantă de creștere. Acesta este un model de dezvoltare endogenă În care factorul de diferențiere Îl face conceptul promovat În cadrul prezentului studiu, ecoknowledgence (ecognosgența). Figura 2.3.3. Modelul Solow cu progres tehnic<footnote
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]
-
unei atmosfere generale de securitate și încredere în clasă, prin încurajarea succeselor fiecărui elev, prin crearea unui flux de simpatie între profesor și elevi. Dimpotrivă, provocarea unei atmosfere de neîncredere și suspiciune are ca efect retragerea și resemnarea elevilor, apariția marginalilor, agresivitatea umană. Indiferent de specialitatea sa, un profesor care utilizează etichetarea și ironizarea elevilor ca metode didactice nu poate obține decât antipatie și refuzul participării la efortul comun. A educa, alături de a instrui, înseamnă, pentru profesor: folosirea unor metode care
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
a creativității prin care cercetării ei îi lipsește fundamentarea psihologică teoretică sau validarea prin intermediul experimentelor psihologice; c) distanțarea tematică și metodologică a studiilor inițiale de creativitate de principalul curent al psihologiei teoretice și experimentale a transformat creativitatea într-un fenomen marginal în raport cu preocupările centrale ale întregii sfere psihologice; d) dificultăți în definirea și stabilirea criteriilor creativității ce au conferit fenomenului o apartenență eludantă sau trivială; e) abordări care au insinuat că fenomenul creativ este un produs de excepție al proceselor și
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
o privează de fundamentarea teoretică psihologică și de validarea specifică experimentului psihologic; atât din punct de vedere teoretic, cât și metodologic, studiile inițiale de creativitate s-au izolat de principalul curent al psihologiei științifice, transformând creativitatea într-un fenomen considerat marginal în raport cu preocupările centrale ale întregului domeniu al psihologiei; dificultățile în definirea și stabilirea criteriilor creativității au ridicat probleme de metodologie a cercetării. Testele de creativitate de tip creion-hârtie au unele dintre aceste probleme, dar au atras critici referitoare la trivializarea
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
celui de-al Treilea Reich al lui Hitler pentru a putea munci productiv în altă parte. James Joyce a părăsit Irlanda și catolicismul, refugiindu-se la Trieste pentru a se elibera de un mediu restrictiv. Persoanele creative se pot simți marginale: ele deschid noi drumuri, făuresc o nouă viziune care, pe măsură ce opera lor avansează, este din ce în ce mai mult în contradicție cu contemporanii și autoritățile. A fost cazul lui Galilei, Locke și Descartes. Persecuția reprezintă o trăsătură recurentă a istoriei gândirii creative. Există
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
sociocultural influences”, în K. Gergen și M. Gergen (eds.), Historical social psychology (pp. 141-155), Erlhaum, Hillsdale, NJ. Simonton, D.K. (1984d), Genius, creativity, and leadership: Historiometric Inquiries, Harvard University Press, Cambridge, MA. Simonton, D.K. (1984e), „Is the marginality effect all that marginal?”, Social Studies of Science, 14, pp. 621-622. Simonton, D.K. (1984f), „Leaders as eponyms: Individual and situational determinants of monarchal eminence”, Journal of Personality, 52, pp. 1-21. Simonton, D.K. (1984g), „Melodic structure and note transition probabilities: A content analysis of 15
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
șanse să se producă în locurile în care aria de specialitate este reprezentată de mai multe persoane - anumite structuri universitare, laboratoare sau centre de activitate artistică. S-a constatat că multe persoane creative au crescut în condiții atipice, în zona marginală a societății. Multe au rămas orfane de mici, au fost silite să lupte din greu împotriva sărăciei și a prejudecăților implicite sau au fost izolate, percepute ca diferite de colegii lor (Csikszentmihalyi și Csikszentmihalyi, 1993). De exemplu, toate cele șapte
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]