2,011 matches
-
cei de mediu (la nivel mezo și macro) determină formarea comportamentelor adictive. Teoria tratează uzul de substanțe și abuzul de substanțe ca fiind două probleme diferite. Teoria aduce în atenție că: * există trei tipuri de factori individuali (la nivel micro): marginalizarea, lipsa/pierderea controlului în definirea identității și autoperceperea negativă; * există doi factori la nivel mezo: marginalizarea socială și identificarea cu grupurile subculturale consumatoare de droguri; * există trei factori la nivel macro: oportunitățile economice, educaționale și culturale; * toate aceste categorii constituie
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
substanțe și abuzul de substanțe ca fiind două probleme diferite. Teoria aduce în atenție că: * există trei tipuri de factori individuali (la nivel micro): marginalizarea, lipsa/pierderea controlului în definirea identității și autoperceperea negativă; * există doi factori la nivel mezo: marginalizarea socială și identificarea cu grupurile subculturale consumatoare de droguri; * există trei factori la nivel macro: oportunitățile economice, educaționale și culturale; * toate aceste categorii constituie factori motivatori în consumul de substanțe. Teoria are în centru factorii care determină formarea identității, în
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
persoană (la nivel micro), sunt atrași de grupurile deviante, consumatoare de substanțe, (la nivel mezo) iar oportunitățile economice și cele educaționale, precum și cultura populară (la nivel macro) îi încurajează în acest sens (Anderson, T.L., 1995, Anderson, T.L., DeMott, L.,1998). Marginalizarea în ambele forme atât cea personală, cât și cea socială reprezintă factori determinanți în debutul adicțiilor. Marginalizarea personală sau automarginalizarea apare ca factor determinant al debutului în adicții(Miftode,V., 2002). Atât în studiile lui Anderson, T.L. (1991, 1994), cât
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
economice și cele educaționale, precum și cultura populară (la nivel macro) îi încurajează în acest sens (Anderson, T.L., 1995, Anderson, T.L., DeMott, L.,1998). Marginalizarea în ambele forme atât cea personală, cât și cea socială reprezintă factori determinanți în debutul adicțiilor. Marginalizarea personală sau automarginalizarea apare ca factor determinant al debutului în adicții(Miftode,V., 2002). Atât în studiile lui Anderson, T.L. (1991, 1994), cât și în teoria reproducerii culturale (Bourgois, 1989, 1996, Waterson, 1993, Bourdieu, 1980, Bourdieu și Passeron, 1977) întâlnim
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
automarginalizarea apare ca factor determinant al debutului în adicții(Miftode,V., 2002). Atât în studiile lui Anderson, T.L. (1991, 1994), cât și în teoria reproducerii culturale (Bourgois, 1989, 1996, Waterson, 1993, Bourdieu, 1980, Bourdieu și Passeron, 1977) întâlnim conceptul de marginalizarea socială. Marginalizarea are două dimensiuni principale. Așa numita parte "actuală" a conceptului de marginalizare se referă la stigmatizare sau la un statut social devalorizat care a influențează individul, fie de la naștere, fie în perioada socializării timpurii. Indivizii se comportă în
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
ca factor determinant al debutului în adicții(Miftode,V., 2002). Atât în studiile lui Anderson, T.L. (1991, 1994), cât și în teoria reproducerii culturale (Bourgois, 1989, 1996, Waterson, 1993, Bourdieu, 1980, Bourdieu și Passeron, 1977) întâlnim conceptul de marginalizarea socială. Marginalizarea are două dimensiuni principale. Așa numita parte "actuală" a conceptului de marginalizare se referă la stigmatizare sau la un statut social devalorizat care a influențează individul, fie de la naștere, fie în perioada socializării timpurii. Indivizii se comportă în așa manieră
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
studiile lui Anderson, T.L. (1991, 1994), cât și în teoria reproducerii culturale (Bourgois, 1989, 1996, Waterson, 1993, Bourdieu, 1980, Bourdieu și Passeron, 1977) întâlnim conceptul de marginalizarea socială. Marginalizarea are două dimensiuni principale. Așa numita parte "actuală" a conceptului de marginalizare se referă la stigmatizare sau la un statut social devalorizat care a influențează individul, fie de la naștere, fie în perioada socializării timpurii. Indivizii se comportă în așa manieră încât actele lor îi plasează în afara a ceea ce este considerat acceptabil/dezirabil
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
de componentele: afectiv/subiective (predictori ai comportamentului adictiv) și componentele prezent/obiective (sentimente negative pe care realitatea obiectivă le generează). De obicei aceste sentimente apar atunci când individul reflectă aspra sa sau atunci când se compară cu ceilalți urmare a procesului de marginalizare. Atât marginalizarea personală, cât și marginalizarea socială cuprind cele două componente: prezent/obiective și afectiv/subiective. Modalitatea de a le înțelege este legătura individului cu mediul socio-cultural în care trăiește, deoarece definirea experiențelor, statutului, trăsăturilor ca negative/indezirabile sau pozitive
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
afectiv/subiective (predictori ai comportamentului adictiv) și componentele prezent/obiective (sentimente negative pe care realitatea obiectivă le generează). De obicei aceste sentimente apar atunci când individul reflectă aspra sa sau atunci când se compară cu ceilalți urmare a procesului de marginalizare. Atât marginalizarea personală, cât și marginalizarea socială cuprind cele două componente: prezent/obiective și afectiv/subiective. Modalitatea de a le înțelege este legătura individului cu mediul socio-cultural în care trăiește, deoarece definirea experiențelor, statutului, trăsăturilor ca negative/indezirabile sau pozitive/dezirabile este
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
comportamentului adictiv) și componentele prezent/obiective (sentimente negative pe care realitatea obiectivă le generează). De obicei aceste sentimente apar atunci când individul reflectă aspra sa sau atunci când se compară cu ceilalți urmare a procesului de marginalizare. Atât marginalizarea personală, cât și marginalizarea socială cuprind cele două componente: prezent/obiective și afectiv/subiective. Modalitatea de a le înțelege este legătura individului cu mediul socio-cultural în care trăiește, deoarece definirea experiențelor, statutului, trăsăturilor ca negative/indezirabile sau pozitive/dezirabile este parte a structurii și
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
în special când acesta este comis de părinți; * așteptările neadecvate din partea părinților (Baumrind, 1985); * abuzul fizic, psihic, emoțional, sexual de către profesori; * suspendarea de la școală; * plasarea într-o instituție specială; * implicarea frecventă în conflicte; * implicarea în activități care presupun intervenția poliției. Marginalizarea socială este un concept foarte important în teoria reproducerii culturale (Bourdieu, 1980, Bourgois, 1996, Waterston, 1993) ce presupune ruperea sau îngustarea câmpului relațiilor sociale ale unui individ, familii, comunitate, grup social, putându-se manifesta atât ca separare (parțială sau totală
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
ca separare (parțială sau totală) spațial-geografică-rezidențială, cât și "în termenii comunicării, interacțiunii cooperative, implicării sociale reciproce" (Zamfir, C., Vlăsceanu L., coord., 1993). Izolarea socială implică o funcționare deficitară a rețelelor sociale. Putem distinge între două grupuri mari de izolare socială/marginalizare: * cea determinată de către sistemul social însuși, prin proasta funcționare a rețelelor sociale. Indivizii/ grupurile sunt marginalizate și împinse la izolare socială de către alte grupuri și forțe sociale, fără ca ele să dorească sau să accepte această situație. Cu alte cuvinte forțe
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
cu restul sistemului social respectiv; * autoizolarea unor indivizi/ comunități/ grupuri sociale, fie ca urmare a unor scopuri bine determinate (de exemplu autarhia satului românesc tradițional), fie ca urmare a unor patternuri de comportament deviante (factori endogeni) și care duc la marginalizare (auto-marginalizare). În multe situații însă întâlnim un mix al celor două forme de izolare/ marginalizare deoarece ele se pot genera reciproc: marginalizarea/ izolarea unui grup social determină reacții și comportamente de auto-marginalizare și autoizolare, dar și situația inversă este întâlnită
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
unor scopuri bine determinate (de exemplu autarhia satului românesc tradițional), fie ca urmare a unor patternuri de comportament deviante (factori endogeni) și care duc la marginalizare (auto-marginalizare). În multe situații însă întâlnim un mix al celor două forme de izolare/ marginalizare deoarece ele se pot genera reciproc: marginalizarea/ izolarea unui grup social determină reacții și comportamente de auto-marginalizare și autoizolare, dar și situația inversă este întâlnită. Izolarea socială și marginalizarea unor indivizi grupuri/comunități se petrece în general în condițiile, în
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
satului românesc tradițional), fie ca urmare a unor patternuri de comportament deviante (factori endogeni) și care duc la marginalizare (auto-marginalizare). În multe situații însă întâlnim un mix al celor două forme de izolare/ marginalizare deoarece ele se pot genera reciproc: marginalizarea/ izolarea unui grup social determină reacții și comportamente de auto-marginalizare și autoizolare, dar și situația inversă este întâlnită. Izolarea socială și marginalizarea unor indivizi grupuri/comunități se petrece în general în condițiile, în care aceștia, fie sunt lipsiți de puterea
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
situații însă întâlnim un mix al celor două forme de izolare/ marginalizare deoarece ele se pot genera reciproc: marginalizarea/ izolarea unui grup social determină reacții și comportamente de auto-marginalizare și autoizolare, dar și situația inversă este întâlnită. Izolarea socială și marginalizarea unor indivizi grupuri/comunități se petrece în general în condițiile, în care aceștia, fie sunt lipsiți de puterea de a negocia și lupta pentru drepturi și libertăți egale (în general ca urmare a unui status economic, educațional-profesional inferior - așa numita
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
inadaptate (Rădulescu, S., 1993). În marea majoritate a situațiilor, izolarea socială și discriminarea, au ca efect imediat împingerea în sărăcie a celor supuși acestor acte. Marea masă a săracilor este grav afectată de procesele de (auto)izolare socială și de marginalizare, deoarece prin astfel de comportamente câmpul posibilităților de a ieși din situația de sărăcie se îngustează, în special datorită diminuării programelor destinate să-i ajute cât și eficienței scăzute a acestora ca urmare a unui suport economic, dar mai ales
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
special datorită diminuării programelor destinate să-i ajute cât și eficienței scăzute a acestora ca urmare a unui suport economic, dar mai ales social, insuficient. Diferitele teorii asupra sărăciei oferă variate explicații și adoptă diferite atitudini cu privire la izolarea socială și marginalizarea socială. Conceptul de marginalizare întrunește criteriile pentru un mezo-factor strâns legat de identificarea cu grupurile consumatoare de drog (Feree și Hall, 1996, Maines,1994). Marginalizarea și efectele ei imediate "să te simți diferit de ceilalți și că nu aparții locului
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
destinate să-i ajute cât și eficienței scăzute a acestora ca urmare a unui suport economic, dar mai ales social, insuficient. Diferitele teorii asupra sărăciei oferă variate explicații și adoptă diferite atitudini cu privire la izolarea socială și marginalizarea socială. Conceptul de marginalizare întrunește criteriile pentru un mezo-factor strâns legat de identificarea cu grupurile consumatoare de drog (Feree și Hall, 1996, Maines,1994). Marginalizarea și efectele ei imediate "să te simți diferit de ceilalți și că nu aparții locului în care te afli
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
Diferitele teorii asupra sărăciei oferă variate explicații și adoptă diferite atitudini cu privire la izolarea socială și marginalizarea socială. Conceptul de marginalizare întrunește criteriile pentru un mezo-factor strâns legat de identificarea cu grupurile consumatoare de drog (Feree și Hall, 1996, Maines,1994). Marginalizarea și efectele ei imediate "să te simți diferit de ceilalți și că nu aparții locului în care te afli" constituie un factor motivator al consumului de droguri(Peluso și Peluso, 1988). Sentimentul de vină față de sine (înainte de consumul de droguri
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
didactice. În studiul menționat, în 32% din cazuri pedagogii nu cunoșteau nici un membru al familiei minorului cu atitudini predelicvente, în 53% din cazuri, cadrele didactice și colectivul clasei au adoptat o atitudine indiferentă față de minorul predelicvent, ceea ce a dus la marginalizarea și izolarea acestuia în raport cu colegii. Concluziile unor astfel de cercetări converg în a susține ideea că abandonul școlar, alături de formele grave de violență, reprezintă principalul indicator predictiv al orientării indivizilor către o carieră delincventă "oportunitatea obținerii unei educații alese reprezintă
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
precare oferite de către părinți. Alți factori de risc vizează felul în care tinerii interacționează cu școala, colegii sau liderii și comunitatea din care fac parte Acești factori se manifestă prin tulburări de comportament, eșecuri școlare, abilități reduse de funcționare socială, marginalizarea de către grupul de egali încă din primele etape ale vieții școlare. Accesul facil la droguri sau credința că drogurile nu sunt dăunătoare influențează numărul tinerilor care încep să consume droguri. Între factorii protectivi (cei mai adesea identificați) regăsim: legături puternice
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
și consecințelor negative ale consumului de droguri în vederea neînceperii sau întârzierii debutului consumului de droguri; * creșterea nivelului de informare și sensibilizare a populației generale cu privire la aspectele medicale, psihologice și sociale ale consumului și dependenței de droguri în vederea diminuării, stigmatizării și marginalizării sociale a consumatorilor de droguri; * creșterea nivelului de implicare a mediilor de comunicare în masă în promovarea și susținerea programelor de prevenire a consumului de droguri. În domeniul asistenței consumatorilor de droguri, strategia națională antidrog își propune i dentificarea, atragerea
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
gradul de opacitate al construcției) și care e abandonat apoi (în stadiul clasificării și al analizei propriu-zise) în favoarea unui criteriu pur gramatical (acela al substitutelor morfologice: substantive compuse; determinanți compuși; locuțiuni verbale, adjectivale, adverbiale, prepoziționale și conjuncționale). Faptul că această marginalizare a semanticului nu reprezintă o excepție, ci o adevărată "regulă" a frazeologiei franceze contemporane e confirmat de însăși tema amplului colocviu internațional organizat de către École Normale Supérieure Fontenay/Saint-Cloud în perioada 24-26 noiembrie 1994 (unul dintre cele mai ample colocvii
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
de urgență, un proces educațional disciplinat, prezența permanentă a valorilor tradiționale în toate sectoarele vieții sociale, precum și recunoașterea deschisă a faptului că toată viața și toate eforturile omului stau, ultimativ, în mîinile lui Dumnezeu". După 1970 se observă o constantă marginalizare a doctrinei democrat-creștine sub presiunea "modernizării", perpetuîndu-se, totuși, multe dintre cîștigurile pe care le-a promovat și impus cu prioritate în plan cultural și spiritual. Între cîștiguri, subsidiaritatea pare a se fi impus ca o soluție mereu viabilă și necesară
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]