11,720 matches
-
un text despre Urmuz, Paul Aretzu, prezent cu poezii, Luca Pițu, cu un eseu, Constantin Mateescu, prezent cu proză memorialistică, Gabriel Dimisianu, cu un articol despre Eugen Ionescu în viziunea lui Matei Călinescu, Pavel Șușară cu rubrica dedicată artelor plastice, Marina Constantinescu ( rubrica "Teatru"), Ada Brumaru ( rubrica "Viața muzicală"), Constantin Abăluță cu traducerile din Marie-Claire Bancquart. Cronicarul literar al revistei, Gheorghe Grigurcu, scrie despre eseistica Anei Blandiana și tot d-sa creionează , la rubrica "Actualități", un portret acid al "domnului B.
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/9091_a_10416]
-
expune note străine, se remarcă de îndată în secțiunea a doua, de "aplicații", a cărții sale. Mircea Martin grupează aici cinci medalioane critice (analize minuțioase ale operelor și portrete profesionale făcute cu finețe) consacrate, în ordine, lui Edgar Papu, Adrian Marino, Lucian Raicu, Nicolae Manolescu și Gheorghe Grigurcu; și adaugă două texte de mai mică întindere și importanță, despre Liviu Petrescu și Al. Călinescu. Dacă acestea din urmă ar fi putut să lipsească, ele fiind evident lipite pe structura de rezistență
Despre obiectivitate (II) by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9118_a_10443]
-
formelor și formulelor (meta)literare! Ireductibilitatea critică maximă mi se pare nu atât aceea între Lucian Raicu și Gheorghe Grigurcu (fiindcă, deși pe versanți diferiți, ei împărtășesc un cod al criticii artiste, îndrăgostite de propria expresie), cât cea dintre Adrian Marino și Nicolae Manolescu: două galaxii îndepărtate una de alta, cu orientări complet divergente, cu alte reguli de validare și chiar cu alt lexic critic. Să-i examinăm îndeaproape, supunând în același timp analiza lui Mircea Martin unui nou examen și
Despre obiectivitate (II) by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9118_a_10443]
-
îndepărtate una de alta, cu orientări complet divergente, cu alte reguli de validare și chiar cu alt lexic critic. Să-i examinăm îndeaproape, supunând în același timp analiza lui Mircea Martin unui nou examen și unei noi înțelegeri critice. Adrian Marino este, încă din tinerețe, obsedat de construcția intelectuală masivă și sistematică. La articolele publicistice are alergie, contribuțiile "parțiale" îl deprimă. Din Destinul criticului tânăr (1945) se vede frenetica lui dorință de documentare și ambiția, aproape dureroasă, de cultură maximă. Ceea ce
Despre obiectivitate (II) by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9118_a_10443]
-
frapează însă la viitorul arhitect al criticii ideilor literare este contrastul dintre "impersonalitatea temelor" și "subiectivismul atitudinii". Ar fi fost de așteptat, din partea lui, o supraetajare peste pulsiunile omenești, peste inflexiunile... publicistice și afectele ce debordează în ele. Dimpotrivă, Adrian Marino își prezervă și apără impulsivitatea, fiind pasionat și polemic, iar nu impersonal și distant. Critica ideilor literare e creatoare, în cazul său, nu prin aceea că sunt produse idei inedite, ci prin "redescoperirea ideilor consacrate, a modului propriu în care
Despre obiectivitate (II) by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9118_a_10443]
-
și polemic, iar nu impersonal și distant. Critica ideilor literare e creatoare, în cazul său, nu prin aceea că sunt produse idei inedite, ci prin "redescoperirea ideilor consacrate, a modului propriu în care ele revin". Însă limbajul critic al lui Marino, cum însuși recunoaște, generează "alte conotații, alte aproximații, în serie infinită, într-o adevărată rostogolire și avalanșă de sensuri progresive și tot mai greu controlabile" (p. 147). Așadar, deși, dintre toate straturile operei, ideile se pretează cel mai bine sistematizării
Despre obiectivitate (II) by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9118_a_10443]
-
și tot mai greu controlabile" (p. 147). Așadar, deși, dintre toate straturile operei, ideile se pretează cel mai bine sistematizării (motiv pentru care criticul le ridică la putere, în teoria sa), în finalul logic al dezvoltării premiselor, opera lui Adrian Marino e un grandios eșec. Aceasta și pentru că ideile literare, așa cum le concepe și le rulează el, se adecvează numai aproximativ la textele literare propriu-zise. Cum punctează decisiv Mircea Martin, critica ideilor literare "rămâne să fie apreciată nu numai după capacitatea
Despre obiectivitate (II) by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9118_a_10443]
-
în medalionul dedicat lui Nicolae Manolescu, medalion care, nefiind nici pe departe o medalie, e stricat de un text final omagial (scris în 1989, an în care cronicarul "României literare" era în pericol de a-și pierde rubrica). "Bun" cu Marino, Mircea Martin este "rău" cu Manolescu - chiar dacă, repet, aprecierile lui ies dintr-un fond de obiectivitate și supunere la obiect. Nicolae Manolescu e în esență un cronicar, folosindu-se de spațiul scenic al foiletoanelor sale săptămânale pentru a deveni un
Despre obiectivitate (II) by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9118_a_10443]
-
a anilor '80, întru totul comparabile cu demisiile, compromisurile și abaterile din ultimul deceniu. Cu alte cuvinte, autorul căruia i s-a reproșat abstragerea din arena criticii de întâmpinare are chiar asupra acestei "arene care pătează" (cu formula lui Adrian Marino) o privire mai atentă și mai lucid-exigentă decât a unor "gladiatori" foiletoniști, înfierbântați de luptele cu fiarele și cu concurența... E comic sau tragic să vezi cum lucrurile se repetă cu o exactitate din sfera fizicii sau a astronomiei? Aceleași
Despre obiectivitate by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9138_a_10463]
-
Marina Constantinescu Cînd am împlinit o vîrstă frumoasă, colegii mei de la revista care m-a lansat și consacrat, România literară, mi-au făcut un dar minunat: o schiță a lui de la celebrul "Revizor" al lui Lucian Pintilie de la "Bulandra". Ani de
Paul Bortnovschi by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/9145_a_10470]
-
teoretică asupra lui, care dovedește cît de înapoiate sînt puterile discriminării în inteligența autorilor de care ne ocupăm". Nu ne putem abține să nu raportăm o astfel de concepție la intoleranța preconizată, cu 30-40 de ani mai tîrziu, de către Adrian Marino, ca promotor al "ideilor literare". Intoleranță care, în furoarea sa antiimpresionistă, antieseu, anticronică etc., nu admitea "să se scrie frumos despre frumos", excomunicînd limbajul în chestiune drept o erezie. Stînjenit de sintagma cu care operează contemporanul său, alcătuită din "cuvinte
Despre "stilul critic" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9229_a_10554]
-
Marina Constantinescu Uneori, după absențe puțin mai lungi din țară, acomodarea devine tot mai grea. Așa mi se pare în ultimii ani. Haosul de aici, lipsa unui sistem, a legilor ferme, lipsa acută de civilizație, dialog și predispoziția spre anarhie, minciună
Întâmplări de la motel by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/9278_a_10603]
-
le trec în revistă. Le-aș recomanda, însă, cu multă plăcere, și altora, fără pretenția de a-i lua pâinea de la gură lui Dan C. Mihăilescu: Despre necunoscut, de Teodor Baconsky, Inteligența eșuată. Teoria și practica prostiei, de José Antonio Marina, Onoarea și onorariul, de Daniel Vighi, Omul resentimentului, de Max Scheler, Matricea G/ C, de Ioan Buduca, Timpul ce ni s-a dat. Memorii 1944 - 1947, de Annie Bentoiu. Și, orice-ar spune cârcotașii, invidioșii ori resentimentarii din spațiul cultural
O vară fără politicieni by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/9285_a_10610]
-
Marina Constantinescu Mi se pare că, uneori, prinși în rutina de zi cu zi, în cea a profesiunii, a vieții, nu mai poposim, nu mai revenim, mai exact, asupra lucrurilor pe care le considerăm cunoscute. Consumate. Împachetate. Filosofic, fizic, metafizic. Ni
În căutarea actorului by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/9317_a_10642]
-
Marina Constantinescu Am plecat o vreme din țară, departe, peste mări și țări, cum s-ar spune, în vizită pentru prima oară la fratele meu. Am hotărît să rup pentru acest interval orice legătură cu România, să încerc să descopăr cum
Mica Sirenă by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/9364_a_10689]
-
Marina Constantinescu Faptul că n-am aderat practic la curentul hippy, de exemplu, nu înseamnă că acesta nu a existat. În formele lui extraordinare, în stiluri ce au pus stăpînire pe muzică, pe modul de a vedea și de a trăi
Totu-i vechi și nouă-s toate by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/9409_a_10734]
-
nu întotdeauna ușoară) a identității românești cu regulile și cu necesitățile comunității de adopțiune, ale alterității. De această sferă a soluțiilor neradicale și nespectaculoase, dar cu finalitate certă pe termen mediu și lung ține și pledoaria (reiterată) pentru Modelul Adrian Marino (promotorul temei de sorginte pașoptistă a reîntemeierii culturii române și al celui de-al treilea discurs). Supralicitarea actuală a identităților periferice sau hibrid-frontaliere (cu rădăcini în teoriile poststructuraliste și postcoloniale), prin care "fostele rude sărace devin mai curând moștenitoarele bogate
Temele identitare by Gabriela Gheorghișor () [Corola-journal/Journalistic/9424_a_10749]
-
forța atributelor ei corporale și coregrafice: lirică și atletică în egală măsură, ea ilumina un spațiu dominat de teroare - sentiment sugerat aici de suprasaturația cu recuzită industrială, depersonaliza(n)tă. Apropo de Bulgakov: cele două Nocturne de la TVR1 realizate de Marina Constantinescu cu autorii volumului Sadovaia 302 bis (patru scriitori clujeni pe urmele lui Bulgakov la Moscova în 2005, dintre care unul semnează textul de față) continuă să aibă ecouri: deunăzi, Teresa Leitao - traducătoarea poemelor lui Dinu Flămând în portugheză - mi-
Frânturi lusitane by Virgil Mihaiu () [Corola-journal/Journalistic/9484_a_10809]
-
care unul semnează textul de față) continuă să aibă ecouri: deunăzi, Teresa Leitao - traducătoarea poemelor lui Dinu Flămând în portugheză - mi-a mărturisit că a fost încântată de cele două emisiuni și că e pur și simplu cucerită de șarmul Marinei (cine n-ar subscrie acestei opinii?). Începe să se întrevadă o recunoaștere a rolului Portugaliei ca precursoare a globalizării. Semnalele se înmulțesc: Jorge Nascimento Rodrigues și Tessaleno Devezas publică un volum ce probează caracterul științific, rațional și sistematic al descoperirilor
Frânturi lusitane by Virgil Mihaiu () [Corola-journal/Journalistic/9484_a_10809]
-
roșii ca sîngele, într-o clătită peste care au presărat scorțișoară amestecată cu pesmet fin, totul înotînd într-un sos de marțipan. Asta mă aștepta. (...) În după-amiaza aceea, a fost singurul lucru pe care l-am făcut în comun cu Marina: am mîncat clătitele împreună". Sînt momente în viață cînd ajungi să-i urăști pe diete-ti-cieni. Fierbințeli de iulie în aceeași zi de 7.VII. 07, considerată norocoasă (Cronicarul s-a lăsat amăgit și a jucat la Loto - degeaba), două cotidiane
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/9485_a_10810]
-
Marina Constantinescu De foarte multe ori, disperarea ne bîntuie existențele. Ne traversează poveștile, ne definește parte din destin, ne aruncă, adesea, în ridicol și ne expune, crud, ridiculizărilor. Nu mai contează cultura, educația, studiile, experiența de viață. Decît, poate, uneori, ca
Ce frumos e în Japonia! by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/9477_a_10802]
-
intre în casa noastră, întrerupându-ne timpul de iubire și solitară înțelegere. Dar n-am văzut nicicând pe cineva trecând prin fața casei. La răstimpuri, dacă lumina clară a orizontului o îngăduia, reușeam să deslușim câte un vas de război al marinei americane. Pământul nu mai avea nimic de oferit, dar marea părea să i se supună. Casa se susținea pe piloni îngropați în nisip. Era o construcție mică din lemn, veche și acoperită de aluviuni. Când mergeai, scândurile scârțâiau sub picioare
Nuria Amat - Regina Americii by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/9481_a_10806]
-
Marina Constantinescu Nu canicula este de vină pentru toate aberațiile care se petrec non-stop pe la noi. Nu căldura insuportabilă provoacă nepăsare, sfidare, minciună, nesimțire, nu ea dă iluzia unora că bunăstarea li se cuvine numai lor, că sănătatea, aerul, apa, răcoarea
Zodia disprețului by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/9510_a_10835]
-
Mă enervează des și acut acest scriitor (la care, ce-i drept, țin într-o oarecare măsură), Radu Cosașu." Nu treceți, vă rog, peste pagina 8, unde Andrei Pippidi scrie despre "ce se putea vedea la București în 1836", iar Marina Dumitrescu despre ceea ce se vede astăzi: "Bucureștii...noi derapează, sub ochii noștri. Dinspre rafinament spre kitsch. Dinspre pitoresc spre promiscuu. Dinspre simboluri spre simulacre. Și, mai ales, dinspre voluptatea memoriei spre tabula rasa". Una peste alta, acest număr din Dilema
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/9511_a_10836]
-
însă că nu spiritele superioare sunt în general țintele violențelor de idei (mai degrabă decât de limbaj) ale filosofului. Dacă este să privesc în urmă, aș sesiza doar două cazuri flagrante de reacție disproporționată a lui Gabriel Liiceanu: față de Adrian Marino și față de Mona Musca. Nu sunt deloc convins că în peisajul foarte pestriț, specific anilor de tranziție, acestea erau persoanele care trebuiau să primească în față tumultul retoric al polemistului. În contextul politic foarte agitat și profund imoral al ultimului
O maladie a sufletului românesc by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9514_a_10839]