18,317 matches
-
ciment, asfalt). La intrare se află „Ghereta santinelei”, o minicăsuță suspendată deasupra porții, construită după modelul caselor din zonă, din piatră, ieșită în afară, cu geamuri prevăzute cu gratii de lemn forjat. Pe partea exterioară are două sfere de scoici marine. În timpul reginei deasupra porții se afla un felinar cu becuri în formă de lumânări de ceară pentru a lumina calea celor care se întorceau târziu la castel. Trecând de poartă ai impresia că te afli într-o împărăție a lumii
BALCICUL INIMILOR NOASTRE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1601 din 20 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/367651_a_368980]
-
Majoritatea bărcilor erau echipate și trase la apă. Toți pescarii sportivi vroiau să ajungă înainte de răsăritul soarelui în larg, la circa o milă[ Milă = unitate de măsură folosită pentru lungimi în Anglia și SUA, egală cu 1609,3 m. Mila marină este o unitate de măsură folosită în navigație, egală cu 1852 m. (DEX)] și jumătate depărtare de țărm. Fără motor era riscant să te îndepărtezi mai mult de mal. Oricând se putea stârni o furtună și cele 30 - 40 minute
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1499 din 07 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367787_a_369116]
-
absența nesfârșita. O „Memorie a Vetrei” poemul e, iată, admirabil, ar da seama, după priceperea mea, de această: „ Fecunda vibrare a Totului primordial/ întemeiază dintre genuni de evi fără început/ tutelare Nume de râuri, oameni și cetăți,/ din halucinantele câmpuri marine/ până în muntele sacru în codri, în peșteri,/ în mister de flăcări palpita memoria vetrei ( ... )/ Încoronare a tainei, paradis al privirii,/ fluvii de umbre apuse la viață ivind/ în delta eonilor - herb al timpului - / prin genuina diviziune a oului primordial,/ în
ASTRA de RAUL CONSTANTINESCU în ediţia nr. 1519 din 27 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367856_a_369185]
-
doctor, pentru doctor, pentru Georgică, sora Maria...Ce caut eu în mocirla asta unde mă sufocă, vorba ăstuia, caracatița? Ce caracatiță?..Și pentru ce? Pentr-un kil de măsline? Măsline pentru revelion?.. Nu-mi trebuie! Nimic, nimic, nimic!.. Scoveergi! Năstase MARIN Galați, octombrie 1982 Referință Bibliografică: UN KIL DE MĂSLINE / Năstase Marin : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1436, Anul IV, 06 decembrie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Năstase Marin : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat
UN KIL DE MĂSLINE de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1436 din 06 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367867_a_369196]
-
Pe firul ierbii... abia ivit, Austru'-și plimbă-n tihnă adierea. Miroase-a mugur, Doamne... și-a câmpie, Ies aburii căldurii din pământ... Și peste toate, ca un legământ, Stă primăvara care va să vie. Referință Bibliografică: Miroase-a mugur... / Marin Bunget : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1553, Anul V, 02 aprilie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Marin Bunget : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele scrise
MIROASE-A MUGUR... de MARIN BUNGET în ediţia nr. 1553 din 02 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367998_a_369327]
-
aburii căldurii din pământ... Și peste toate, ca un legământ, Stă primăvara care va să vie. Referință Bibliografică: Miroase-a mugur... / Marin Bunget : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1553, Anul V, 02 aprilie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Marin Bunget : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele scrise de Marin Bunget Comentează pagina și conținutul ei: Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Google Plus, Linkedin, Pinterest
MIROASE-A MUGUR... de MARIN BUNGET în ediţia nr. 1553 din 02 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367998_a_369327]
-
La-ntreială, Lăsând pe celelalte două Pentru vară. De aceea iubesc toamna, Pentru dărnicie. Pentru-mplinirea ei În bogăție. Mai am și alt motiv... De mă gândesc mai bine, A venit pe lume În aceeași zi cu mine. Referință Bibliografică: Septembrie... Marin Bunget : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 251, Anul I, 08 septembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Marin Bunget : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele scrise
SEPTEMBRIE... de MARIN BUNGET în ediţia nr. 251 din 08 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367291_a_368620]
-
am și alt motiv... De mă gândesc mai bine, A venit pe lume În aceeași zi cu mine. Referință Bibliografică: Septembrie... Marin Bunget : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 251, Anul I, 08 septembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Marin Bunget : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele scrise de Marin Bunget Comentează pagina și conținutul ei: Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Google Plus, Linkedin, Pinterest
SEPTEMBRIE... de MARIN BUNGET în ediţia nr. 251 din 08 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367291_a_368620]
-
bun să faci din el... o băutură. Să respectăm și să iubim câmpia Cu tot ce poate să ofere ea. În vara asta plânge bogăția... Să n-o lăsăm risipei să se dea. Referință Bibliografică: În vara asta plânge bogăția... Marin Bunget : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 251, Anul I, 08 septembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Marin Bunget : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele scrise
ÎN VARA ASTA PLÂNGE BOGĂŢIA... de MARIN BUNGET în ediţia nr. 251 din 08 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367310_a_368639]
-
ea. În vara asta plânge bogăția... Să n-o lăsăm risipei să se dea. Referință Bibliografică: În vara asta plânge bogăția... Marin Bunget : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 251, Anul I, 08 septembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Marin Bunget : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele scrise de Marin Bunget Comentează pagina și conținutul ei: Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Google Plus, Linkedin, Pinterest
ÎN VARA ASTA PLÂNGE BOGĂŢIA... de MARIN BUNGET în ediţia nr. 251 din 08 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367310_a_368639]
-
adunat pe mine. Din Hong-Kong am călătorit spre Shanghai. Până a ajunge însă la Shanghai a trebuit să mai trecem prin albia unui râu. Vaporul nostru trebuia să ancoreze în apropiere de gura râului Yang-Tzi-Kiang, unde să aștepte venirea fluxului marin, așa cum apele râului nu sunt destul de adânci încât să poată naviga oricând un vas mare. Intrând puțin în gura râului Yang-Tzi-Kiang, vaporul a cârnit la stânga și a intrat într-un afluent, pe al cărui mal, la o latitudine de 31
ANATOLIE TIHAI, UN MISIONAR BASARABEAN ÎN JAPONIA (1) de VLAD CUBREACOV în ediţia nr. 153 din 02 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367272_a_368601]
-
recuperează din apă, iar în pupa ai posibilitatea să arunci voltele în zone noi, în care încă nu s-a pescuit. Dezavantajul, când ai musafiri în barcă, este că atunci când îți este lumea mai dragă, ai parcurs peste o milă marină în larg și deja tragi cu spor voltele pline cu guvid, musafirul începe să ia copastia în brațe și să dea la pește, adică să vomite. Răul de mare poate apărea la cei neobișnuiți și la valurile făcute într-o
FURTUNA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 203 din 22 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367403_a_368732]
-
Acasa > Poezie > Cantec > MEDALION MARIN SORESCU (29.02.1936-08.12.1996) Autor: Marinela Preoteasa Publicat în: Ediția nr. 1521 din 01 martie 2015 Toate Articolele Autorului M e d a l i o n Marin Sorescu (29.02.1936- 08.12.1996) O punte invizibilă
MEDALION MARIN SORESCU (29.02.1936-08.12.1996) de MARINELA PREOTEASA în ediţia nr. 1521 din 01 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367425_a_368754]
-
în ea, Iubirea ce se-ntoarce înapoi. Și pic cu pic... din tainicu-i fior În versul meu, cu grijă, am zidit... Răsplata mea, mărite cititor, Din lacrima cu care m-ai citit. Referință Bibliografică: Tu ești cuvânt în poezia mea / Marin Bunget : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1565, Anul V, 14 aprilie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Marin Bunget : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele scrise
TU EȘTI CUVÂNT ÎN POEZIA MEA de MARIN BUNGET în ediţia nr. 1565 din 14 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367461_a_368790]
-
am zidit... Răsplata mea, mărite cititor, Din lacrima cu care m-ai citit. Referință Bibliografică: Tu ești cuvânt în poezia mea / Marin Bunget : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1565, Anul V, 14 aprilie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Marin Bunget : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele scrise de Marin Bunget Comentează pagina și conținutul ei: Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Google Plus, Linkedin, Pinterest
TU EȘTI CUVÂNT ÎN POEZIA MEA de MARIN BUNGET în ediţia nr. 1565 din 14 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367461_a_368790]
-
mică fericire, spre nemulțumirea blândului Iisus? Nu a furat-u nimeni. Acest obicei a apărut și a dispărut ca un fulg plutind ușor pe apa Timpului. Iar eu am fost fericitul care a trăit acele clipe, plutind nepăsător pe fulg. Năstase MARIN (din volumul „FERMECATE OBICEIURI”- Galați, 2005) Referință Bibliografică: CÂȚU-MÂȚU-partea a doua / Năstase Marin : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1552, Anul V, 01 aprilie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Năstase Marin : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a
CÂŢU-MÂŢU-PARTEA A DOUA de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1552 din 01 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367463_a_368792]
-
tocmai mie, ditamai comandantul de navă! Îl cunoscusem pe Cucaras cu o zi în urmă. Ședeam la umbra streșinii unei popicării vechi, în apropierea plajei, să stai mai mult la umbră, mă sfătuise medicul, soarele intens îți dăunează, în timp ce aerosolii marini sunt pentru tine mană cerească. Mă îndoiam însă că în ziua aceea inspiram aerosoli marini lângă plaja mai puțin populată decât de obicei. Briza dinspre larg căzuse și îi luase locul, adiind dinspre uscat, un aer încins, înecăcios. Cucaras! îmi
MEDEEA DE PE ISTRU (1) de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 564 din 17 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/366789_a_368118]
-
Ședeam la umbra streșinii unei popicării vechi, în apropierea plajei, să stai mai mult la umbră, mă sfătuise medicul, soarele intens îți dăunează, în timp ce aerosolii marini sunt pentru tine mană cerească. Mă îndoiam însă că în ziua aceea inspiram aerosoli marini lângă plaja mai puțin populată decât de obicei. Briza dinspre larg căzuse și îi luase locul, adiind dinspre uscat, un aer încins, înecăcios. Cucaras! îmi întinsese mâna. Istrate, Cucaras, fost căpitan de vas. Pronunțase astfel cuvintele, încât să le pună
MEDEEA DE PE ISTRU (1) de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 564 din 17 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/366789_a_368118]
-
înspăimântați de tainele și miracolele lumii apelor pe care n-au putut să și le explice, dornici de senzațional, încă din cele mai vechi timpuri și până astăzi oamenii au creat o literatură fantastică, foarte bogată care vorbește de monștri marini, de sirene, de crăiese și zâne ale apelor, de obicei, cu implicații malefice asupra vieții omenești. Celebră a devenit relatarea lui Homer despre apariția seducătoarelor sirene, ființe acvatice, jumătate femeie și jumătate pește cu un glas fermecător, care îi atrăgeau
ASPECTE ALE MITULUI SIRENEI ÎN LITERATUA ROMÂNĂ ŞI UNIVERSALĂ de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2024 din 16 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367511_a_368840]
-
pe corăbieri în adâncuri și de care Ulise a reușit să scape numai printr-un vicleșug. Chiar dacă explicația realistă a acestui fenomen este destul de plauzibilă: dorul de casă al navigatorilor și de femeia iubită sau confundarea lor cu niște animale marine, mitul sirenei a reușit să-i fascineze secole de-a rândul pe poeți, prozatori și dramaturgi din întreaga lume care l-au îmbogățit cu noi și noi semnificații. În majoritatea operelor studiate femeile subacvatice sunt frumoase, ademenitoare, au corpul jumătate
ASPECTE ALE MITULUI SIRENEI ÎN LITERATUA ROMÂNĂ ŞI UNIVERSALĂ de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2024 din 16 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367511_a_368840]
-
vieții efemere: „Viața-aceasta ce din fire/să se treacă e sortită,/dacă nu e îndulcită/c-o fărâmă de iubire,/gust de fiere-ntrânsa are.” Poetul Ion Pillat asociază mitul sirenei cu cel al lui Orfeu. Placheta de versuri Ecouri marine începe cu constatarea „că nu mai sunt sirene!” În accepțiunea poetului român imaginea sirenei este sacralizată. Înzestrată cu o frumusețe unică, diafană, amestec de etern și efemer, de sacru și pământesc, ea este „întruparea eternă a iubirii”: „Cu trupul lor
ASPECTE ALE MITULUI SIRENEI ÎN LITERATUA ROMÂNĂ ŞI UNIVERSALĂ de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2024 din 16 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367511_a_368840]
-
este sacralizată. Înzestrată cu o frumusețe unică, diafană, amestec de etern și efemer, de sacru și pământesc, ea este „întruparea eternă a iubirii”: „Cu trupul lor de spumă și coadă de delfin/ [...], „Purtând în păru-i alge și albe flori marine”, „Și sirena ce ascunde o femeie și o zee/ Într-un trup cum nu e altul nici în cer, nici pe pământ,/ Goală va ieși din valuri, din al mării larg veșmânt, / Ca femeia de frumoasă și eternă ca o
ASPECTE ALE MITULUI SIRENEI ÎN LITERATUA ROMÂNĂ ŞI UNIVERSALĂ de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2024 din 16 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367511_a_368840]
-
la mal, în caz că se pornea vântul dinspre sud-est. La sud-est este malul, iar vântul și valurile ne puteau împinge spre larg. Doi oameni trecuți de prima tinerețe, au plecat la pescuit într-o barcă fără motor la circa o milă marină depărtare de țărm. Speram ca totuși vântul să se potolească, așa cum se întâmplă adeseori pe Marea Neagră. La fel de bine știut de către cei ce se avântă pe întinderea nemărginită de apă, este și faptul că vântul se poate porni în câteva minute
INVINGEREA STIHIILOR de STAN VIRGIL în ediţia nr. 212 din 31 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366968_a_368297]
-
congestie pulmonară. Aveam colegi care nu mai erau printre noi, datorită acestui fenomen, tratat cu nepăsare. După o jumătate de ora de tras la vâsle pe marea agitată, dar nu chiar așa de supărată, am ajuns cam la o milă marină de țărm. Speram să cădem pe zonă cu piatră și scoică pe fundul mării unde să fie și guvide. Am aruncat ancora și ne-am pregătit sculele de pescuit, un fel de petactare, nailon ceva mai gros, înfășurat pe o
INVINGEREA STIHIILOR de STAN VIRGIL în ediţia nr. 212 din 31 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366968_a_368297]
-
cu mâna goală... Doamne ce om, ce om... Își face cruce și încep să-i curgă lacrimi. Îi priveam ca la spectacol, mă durea, dar... nu aveam ce face. Vin fetele la tine și pleacă încărcate, le umpli gențile. ─ Mă Marine, nici un kilogram de carne nu era. Fata mea nu are loc de voi aici. Avea și el o fată, o iubea ca ochii din cap, îi spunea Betty. Cuvinte urâte. Dureau. Eram bulversată. Am stat în stație toate trei până
ŞAPTE ANI AUTOR DORINA ŞIŞU de DORINA ŞIŞU în ediţia nr. 207 din 26 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366943_a_368272]