1,662 matches
-
înființarea Stațiunii. Prin Înaltul Decret Regal 810 din 1 martie 1926, profesorul Ioan Borcea este numit directorul Stațiunii Zoologice Marine de la Agigea. Stațiunea aparținea de Universitatea Mihăileană din Iași (astăzi Universitatea „Al.I. Cuza”) și a fost numită Stațiunea Zoologică Marină „Regele Ferdinand I”. După numire profesorul Borcea a încadrat un administrator și 6 pescari și a cumpărat o șalupă marină. În același an a organizat prima expediție românească din Marea Neagră. Rezultatele expediției au fost publicate în Analele Universității din Iași
75 - V?RSTA M?RTURISIRII by Gheorghe Musta?? () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83092_a_84417]
-
fost efectuată sub egida Ministerului Cercetării și Tehnologiei și al lui British Council. De la Departamentul de Oceanologie al Universității din Southampton au participat la expediție: prof.dr.Paul Riddy - geofizician, prof.dr. John Williams - planctonolog, prof.dr. Martin Sheader - bentolog. De la Stațiunea Biologică Marină „Prof.dr. Ioan Borcea” au participat: - prof.dr. Gheorghe Mustață - directorul Stațiunii, cercet.pr. gr. III Iulian Trandafirescu, asist. Cercet. Victor Surugiu, asist. Cercet. Cristina Pălici, asist. Mircea Nicoară. Aplicația s-a desfășurat în perioada 24 sept. - 5 oct. 1995 în complexul
75 - V?RSTA M?RTURISIRII by Gheorghe Musta?? () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83092_a_84417]
-
Borcea” de la Agigea și a 60 de ani de ani de la dispariția fondatorului (1996). Relațiile cu specialiștii de la Southampton Oceanography Center au continuat și am reușit să trimitem cercetători și studenți în vederea specializării la acest institut. Astfel, de la Stațiunea Biologică Marină „Prof.dr. Ioan Borcea” au făcut stagii de specializare la Southampton următorii cercetători: Victor Surugiu, Cristina Pălici, Ion Cojocaru și studenții Iulia Băra și Ștefan Zamfirescu. Am fost antrenați de către Paul Riddy în cadrul programelor INCO Copernicus și am primit o bibliotecă
75 - V?RSTA M?RTURISIRII by Gheorghe Musta?? () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83092_a_84417]
-
fortificații de coastă, pe două nivele, din timpul celui de al doilea război mondial, care se păstrează în condiții foarte bune și care merită să fie conservate și vizitate de cei interesați, fiind adevărate pagini din istoria noastră. Stațiunea Biologică Marină „Prof.dr. Ioan Borcea” este deschisă pentru toate universitățile din țară și din străinătate. În 2004 am organizat două tabere de vară pe teme de ecologie și sociale, la care au participat studenții și tinerii din 12 țări din Europa. Este
75 - V?RSTA M?RTURISIRII by Gheorghe Musta?? () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83092_a_84417]
-
și cele mai semnificative lucrări pe baza cercetărilor efectuate la Stațiune. (vezi lista lucrărilor și a contractelor de cercetare). Ar fi nedrept să nu spun măcar câteva cuvinte despre oamenii cu care am făcut ceea ce am făcut la Stațiunea Biologică Marină „Prof.dr. Ioan Borcea”. Aceasta nu putea să renască fără ajutorul și colaborarea salariaților încadrați la stațiune. Nu pot să vorbesc despre Stațiunea Biologică Marină „Prof.dr. Ioan Borcea” fără să amintesc de regretatul inginer, Mihai Dulică, Director General al I.C.H.P. Constanța
75 - V?RSTA M?RTURISIRII by Gheorghe Musta?? () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83092_a_84417]
-
spun măcar câteva cuvinte despre oamenii cu care am făcut ceea ce am făcut la Stațiunea Biologică Marină „Prof.dr. Ioan Borcea”. Aceasta nu putea să renască fără ajutorul și colaborarea salariaților încadrați la stațiune. Nu pot să vorbesc despre Stațiunea Biologică Marină „Prof.dr. Ioan Borcea” fără să amintesc de regretatul inginer, Mihai Dulică, Director General al I.C.H.P. Constanța, fără de care nu puteam recupera Stațiunea. Acest om ar merita o statuie în incinta Stațiunii, alături de aceia a profesorului I. Borcea. Acum, când mă
75 - V?RSTA M?RTURISIRII by Gheorghe Musta?? () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83092_a_84417]
-
Consiliului Național de Evaluare și Acreditare Academică; pe toate le-a privit cu deosebită responsabilitate, în sprijinul perfecționării învățământului universitar românesc. O mențiune specială merită efortul și competența profesională cu care profesorul Gh. Mustață a condus, în calitate de director, Stațiunea Biologică Marină „Prof. dr. Ioan Borcea” de la Agigea-Constanța. Lui i se datorește preluarea Stațiunii, în 1990, de la Institutul Român de Cercetări Marine, reorganizarea spațiilor, organizarea de laboratoare și încadrarea cu personal calificat. Această Stațiune, înființată de profesorul Ioan Borcea în 1926, fusese
75 - V?RSTA M?RTURISIRII by Gheorghe Musta?? () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83092_a_84417]
-
română Slăvescu Gheorghe - maistru mecanic Stanciu Costel - maistru electronică Stîngă Irina - inginer mecanic Stîngă Laurențiu - profesor religie Stroe Luminița - profesor limba română Suciu Nicoleta - profesor matematică Suliman Figan - profesor informatică Șargu Rodica Leontina - profesor matematică Șerban Vasilica - inginer mecanic Ștefan Marina - inginer mecanic Ștefan Nicolae - profesor fizică Ștefan Gabriela - profesor fizică Șușman Ghiuner - inginer textile Tatu Ion - inginer electromecanic Tase Zoe - profesor limba română Terente Eugen - inginer electronist Toșa Dan Claudiu - profesor matematică Toșa Camelia - profesor engleză Tifu Maria - profesor franceză
Jurnal de bord by Vasilescu Roxana Violeta () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1689_a_2953]
-
omagiu adus ostașilor români, care ne dovedesc însușiri pe care le credeam pierdute în negura istoriei: curaj, dăruire, patriotism, spirit de sacrificiu și, nu în ultimul rând, credință. 8. ,,Părintele Arsenie Boca - În duh și adevăr” Descriere: Mărturie a Maicii Marina despre Părintele Arsenie Boca, tămăduitor, mare îndrumător de suflete și văzător cu duhul. Cărți apărute la Editura BABEL Părintele Justin Pârvu. Cuvintele înțeleptului-I.R. Acatistul sfinților din închisori Acatistul mărturisitorului Valeriu Gafencu Ilie Lăcătușu. Viața, minunile, acatistul Minunea pogorârii
Poezia închisorilor by Cristian Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/822_a_1750]
-
de 2 miliarde USD ) și încercarea de privatizare a Deltei Dunării. Ambele procese au fost câștigate de statul român. Flotă maritimă a României de 330 nave a fost jefuită prin mijloace extrajudiciare. Am mai cercetat pe fostul prim-secretar Ion Marină și pe ceilalți membri ai Comitetului Județean de Partid Constantă. La data de 1februarie 1998, când am împlinit 65 ani, am fost pensionat de la Parchetul Curții de Apel Constantă. Din 1995 am început să public în reviste de specialitate, literare
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Șorea Niculai () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93322]
-
mai fi nevoie de circa șapte-zece ani pan) când sovieticii ar putea produce În mod efectiv un portavion de tipul celui american, cu dispozitive de catapultare a avioanelor și cele mai moderne avioane de lupt), cum sunt F-4 și F-14. Marină Statelor Unite produce de mult) vreme aceste nave, fiind vorba despre o experient) transmis) din generație În generație”. Și totuși, sunt acești tineri neexperimentați c)rora li s-au dat pe mân) o gr)mad) de arme Înfricoș)toare. Nu le-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2110_a_3435]
-
20-23. Lelia Nicolescu. Beldicenii. SOROHAN, Elvira. Emil Botta: poetul melancoliei creatoare. În: Convorbiri literare, 145, iun. 2011, nr. 6, p. 16-21. SOROHAN, Elvira. Potențialul emergent al debutului. În: Convorbiri literare, 145, mart. 2011, nr. 3, p. 16-18. Carlos Ruiz Zafón. Marina. Traducere și note de Ileana Scipione. Iași: Polirom, 2010. SOROHAN, Elvira. Provizorat sau viața dublă ca un pariu. În: Convorbiri literare, 145, mai 2011, nr. 5, p. 21-25. Despre romanul cu același titlu de Gabriela Adameșteanu. SOROHAN, Elvira. Revirimentul Cantemir
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
Cînd îți tai unghiile marțea, îi de năpaste. Marțea se lucrează la gura cămeșii numai pentru cei morți. Marți să nu speli, să nu croiești, să nu urzești, să nu piepteni. De te-mbolnăvești marți, nu te mai scoli. (Gh.F.C.) Marina Sărbătoarea Mărina [Sf. Marina, 17 iulie] se ține, adică nu se lucrează absolut nimic în acea zi, fiindcă e rău de lovituri. Balega și mătura din ziua de Mărina sînt bune de izbituri. Masă Dacă pocnește masa sau altăceva din
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
marțea, îi de năpaste. Marțea se lucrează la gura cămeșii numai pentru cei morți. Marți să nu speli, să nu croiești, să nu urzești, să nu piepteni. De te-mbolnăvești marți, nu te mai scoli. (Gh.F.C.) Marina Sărbătoarea Mărina [Sf. Marina, 17 iulie] se ține, adică nu se lucrează absolut nimic în acea zi, fiindcă e rău de lovituri. Balega și mătura din ziua de Mărina sînt bune de izbituri. Masă Dacă pocnește masa sau altăceva din casă, apoi e semn
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
planeta simetrică, București, 1981; Aerul. Mod de folosință, București, 1982; Planor, București, 1983; 11 erezii. Poem. Zone, București, 1985; A sta în picioare, București, 1986; Singurătatea ciclopului, București, 1988; Aceleași nisipuri, București, 1995; Singurătatea ciclopului, pref. Gheorghe Grigurcu, București, 1995; Marină într-un creier, București, 1995; O lentilă pe masă - A Lens on the Table, ed. bilingvă, tr. Gabriela Abăluță, Constanța, 1996; Camera Camera cu mașini de scris, București, 1997; Drumul furnicilor, București, 1997; ed. (La Route des fourmis), tr. Annie
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285141_a_286470]
-
desen o mângâie pe frunte și- i spune: - Dacă iubești atât de mult lumea culorilor, caută să-i pătrunzi căt mai bine tainele. Poți deveni o adevărată pictoriță. EXERCIȚII APLICATIVE: 1) Întrebări: * Pentru ce se pregăteau copiii? * De ce nu voia Marina să se apuce de desenat? * Ce fel de copil este Marina? * Ce a bucurat-o, dimineață, când a plecat la scoală? * De ce începe fetița să deseneze? * Cum se exprimă ea cel mai ușor? * De ce a câștigat Marina concursul? * Ce a
Prieteni de poveste. Teme de vacanţă. Limba română, clasa I by Cecilia Romila () [Corola-publishinghouse/Science/91492_a_92303]
-
de mult lumea culorilor, caută să-i pătrunzi căt mai bine tainele. Poți deveni o adevărată pictoriță. EXERCIȚII APLICATIVE: 1) Întrebări: * Pentru ce se pregăteau copiii? * De ce nu voia Marina să se apuce de desenat? * Ce fel de copil este Marina? * Ce a bucurat-o, dimineață, când a plecat la scoală? * De ce începe fetița să deseneze? * Cum se exprimă ea cel mai ușor? * De ce a câștigat Marina concursul? * Ce a desenat Marina? * Cum i-a venit ideea să realizeze acea lucrare
Prieteni de poveste. Teme de vacanţă. Limba română, clasa I by Cecilia Romila () [Corola-publishinghouse/Science/91492_a_92303]
-
De ce nu voia Marina să se apuce de desenat? * Ce fel de copil este Marina? * Ce a bucurat-o, dimineață, când a plecat la scoală? * De ce începe fetița să deseneze? * Cum se exprimă ea cel mai ușor? * De ce a câștigat Marina concursul? * Ce a desenat Marina? * Cum i-a venit ideea să realizeze acea lucrare? 2) Alctuiește două propoziții cu sensurile diferite ale cuvântului “cer”. 3) Scrie o propoziție în care să folosești sensul opus al cuvântului “căldură”. 4) Scrie câte
Prieteni de poveste. Teme de vacanţă. Limba română, clasa I by Cecilia Romila () [Corola-publishinghouse/Science/91492_a_92303]
-
și voi ține legătura cu dânsul”2. În ancheta de mai târziu va recunoaște în mod clar că a acționat „din ordinul anumitor persoane ce aveau sarcini de conducere în acea instituție”, și anume directorul Alexandru Dumitrescu, ofițerul politic Ion Marina, inspectorul general MAI Iosif Nemeș, inspectorul general MAI Tudor Sepeanu, șeful Biroului Inspecții din penitenciar, sublocotenentul Mircea Mihai și ajutorul lui Mihai, locotenentul Marin Iagăru 3. Desigur, lista se referă la toți cei cu care el a colaborat de-a
[Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
cu problema informațiilor, cerându-i lui Dumitrescu toate notele strânse, și că, în câteva zile, va sosi în penitenciar o persoană care se va ocupa în locul său de toată activitatea. Într-adevăr, la scurtă vreme a apărut ofițerul politic Ion Marina, care a început o strânsă colaborare cu Țurcanu, alături de care se plimba prin închisoare, observând comportamentul diverșilor deținuți. Dumitrescu notează că atitudinea lui Țurcanu s-a modificat radical după întâlnirile cu Nemeș și Marina, transformându-se dintr-un deținut supus
[Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
agresați că nu au voie să vorbească între ei și că trebuie să dea informații în scris, lucru care se va și întâmpla, în 27 sau 28 decembrie 1949: s-a scris în birourile administrației, sub supravegherea ofițerului politic Ion Marina, iar declarațiile erau citite de Țurcanu. Printre cei care au scris s-au numărat și unii din tabăra lui Țurcanu: Pătrășcanu, Pușcașu, Prisăcaru, dar și Bogdanovici. Cât timp s-au dat aceste declarații, între 27 și 30 decembrie, Țurcanu a
[Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
directă a administrației - spune același Pătrășcanu în anchetă -, după care au încercat să stea în umbră, lăsând prim-planul lui Țurcanu. În primele săptămâni ale lui ianuarie 1950, lotul timișorenilor și al celorlalți torturați au dat declarații scrise în fața lui Marina, supravegheați de Țurcanu. Cei care mai ascundeau lucruri au fost bătuți în continuare, indiferent din ce tabără făceau parte. Astfel, în jurul lui 5 ianuarie 1950, Țurcanu l-a avertizat pe Pătrășcanu că declarația sa este incompletă 3. Tot acum, Țurcanu
[Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
Securității, care doar vizitau închisoarea: Iosif Nemeș și Tudor Sepeanu, care l-a înlocuit pe primul în mai-iunie 1950) și oamenii de teren (cei din fruntea Biroului Inspecții din închisoare, care aveau însă ordine să fie cât mai discreți: Ion Marina și, de la sfârșitul lui mai 1950, Mircea Mihai). Directorul Dumitrescu a fost implicat fără voia sa în acțiune, dar și ținut la distanță în numeroase rânduri, inclusiv atunci când înalte oficialități din Securitate vizitau închisoarea pe care o conducea. El a
[Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
unei camere la baie, în care acesta să poată tria materialul informativ smuls prin torturi de la deținuți, ori înființarea camerei 4-spital ca școală de cadre prin trimiterea de volume din biblioteca penitenciarului, au fost luate direct de către ofițerul politic Ion Marina 2, cel puțin conform declarațiilor lui Dumitrescu. Pentru că cei torturați erau obligați să denunțe orice favoare din partea administrației, gardienii au fost și ei prinși într-un cerc vicios și au participat la bătăi în mai multe rânduri. Un alt detaliu
[Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
deținuți, fără a implica administrația ori oficialii Securității, cu toate că Eugen Țurcanu, de exemplu, afirmă răspicat în anchetă că a acționat „din ordinul anumitor persoane ce aveau sarcini de conducere în acea instituție”, și anume directorul Alexandru Dumitrescu, ofițerul politic Ion Marina, inspectorul general MAI Iosif Nemeș, inspectorul general MAI Tudor Sepeanu, șeful Biroului Inspecții din penitenciar, sublocotenentul Mircea Mihai, și ajutorul acestuia, locotenentul Marin Iagăru 1, dând și detalii despre ordinele primite de la Dumitrescu. Ignorarea acestei declarații, precum și a celorlalte care
[Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]