3,668 matches
-
celelalte elemente. Funcția lor trebuie înțeleasă în cadrul sistemului social global, al cărui profil structural este dat de economic. Din această cauză, încercarea de a explica prin economic celelalte sfere ale vieții sociale reprezintă un reducționism care nu este propriu concepției marxiste asupra societății. Dar raportarea la sistemul social global poate constitui o bază de analiză. De exemplu, religia nu poate fi determinată doar ca formă ideologică de promovare a intereselor claselor dominante. Ea este și acest lucru, dar pe lângă aceasta ea
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
să trecem la schițarea acestui model. Ceea ce se va încerca aici este o punere în ordine a diferitelor elemente componente, asamblarea cât mai clară cu putință a tezelor teoretice fundamentale ale materialismului istoric. Cea mai completă expunere a modelului teoretic marxist se găsește în „Prefața” lui Marx la Contribuții la critica economiei politice (1859). În acest text, el redă sintetic principalul rezultat la care ajunsese cu mai bine de 15 ani în urmă, prin regândirea critică a teoriei sociale hegeliene... Societatea
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
producție reprezintă factorul dinamic fundamental. Ele se găsesc într-un proces cvasicontinuu de acumulare, de dezvoltare. În acest proces, există o serie de etape relativ distincte care generează anumite relații de producție. Este formulată aici o teză fundamentală a teoriei marxiste a societății: între nivelul și caracterul forțelor de producție și tipul de producție există o relație în concordanță; relațiile care se stabilesc între oameni în procesul de producție (relațiile de producție) sunt determinate de caracteristicile structurale ale forțelor de producție
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
și al ideologiei (conștiința politică, juridică, morală, filosofică, artistică, religioasă). Acest mod de organizare a societății, care, după cum se poate ușor observa, este caracterizat printr-o unitate organică, generată de un factor fundamental - modul de producție - este desemnat în filosofia marxistă printr-un termen special- formațiune socială. Conceptul de formațiune socială se referă deci la un tip de organizare socială construit în jurul unui anumit mod de producție. Țesătura specifică de relații economice, politice, juridice, morale, religioase, astfel determinată, influențează tipul personalității
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
ca autor al istoriei? În fapt, sociologismul nu a reprezentat nici un moment caracteristica gândirii lui Marx, a lui Engels sau Lenin. El a apărut mai degrabă la unii autori mai noi, de orientare structurală, ca de pildă Althusser. În teoria marxistă se subliniază ca una dintre tezele fundamentale afirmația că oamenii își construiesc istoria. Ceea ce trebuie însă adăugat, după cum subliniază Marx, este faptul că acest act de producere a vieții sociale nu are loc într-o situație abstractă, de factură universală
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
dobândește valoare în măsura în care face comentarii inteligente cu privire la acele idei care ne atrag atenția și care ne pun în acțiune. Cercetătorii din științele sociale, de exemplu, discută adesea la nivel teoretic despre motivele care stau la baza comportamentului. Relativ la comportamentul politic marxiștii susțin că acesta este în cea mai mare parte explicat de clasele sociale. Majoritatea liberalilor, în schimb, sunt interesați de preferințele individuale. Unii teoreticieni cred despre comportamentul politic că poate fi privit drept consecință a unor alegeri raționale. Alții cred
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
definește prima cercetare semnificativă a autorului, Ideologia literară poporanistă, cât și monografia de tinerețe Duiliu Zamfirescu, editată postum (1980). Aplecarea spre concret poate să fi fost și una din căile prin care după 1945 N. se orientează către viziunea determinist-sociologică, marxistă asupra literaturii. Participă la acțiunea de „reconsiderare” a clasicilor, a curentelor și revistelor literare, a scriitorilor „realiști”, urmărind literatura română modernă nu numai ca oglindire a prefacerilor economice, politice și sociale, dar și ca produs și expresie a acestor prefaceri
NICOLESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288444_a_289773]
-
a secolului XX asupra stilului de analiză și interpretare sociologică din epocă; ruptură și/sau continuitate teoretico-metodologică Între sociologia antebelică și sociologia din perioada comunistă: statutul paradigmei marxist-leniniste; strategii defensive ale sociologilor; reluarea/reinventarea/redefinirea sociologiei după 1989: „căderea” paradigmei marxiste sau adaptarea ei la noile condiții socioistorice; pluralism teoretic sau sincretism teoretic; resuscitarea empirismului?; influența modelelor sociologice occidentale și/sau răsăritene asupra sociologiei românești În diferitele sale etape (perioada antebelică, comunistă și de tranziție postcomunistă): direcții de manifestare, intensitate a
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
limita la care pot fi descoperite adevăruri relative, dar utile. Sociologii importanți sunt sceptici În fața unui raționalism „militant”, preferând un pragmatism moderat, recurgând adesea la argumente generate printr-o perspectivă comparativă și ferindu-se de teorii generale atotcuprinzătoare. După „experimentul” marxist și după eșecul lui Talcot Parsons În elaborarea unei teorii sociologice generale, nimeni nu mai pare dispus să se aventureze Într-o abordare raționalistă exhaustivă. Tradițiile pot constitui, Într-adevăr, un factor de ponderare a entuziasmului raționalist, mai ales că
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
prezerva axiologia oficială livrată României o dată cu suprastructura unui sistem de ocupație. Suntem la câțiva ani după desființarea Facultății de Sociologieă La fel de bine e cunoscută și axiologia În cauză: limba sociologiei trebuia să fie unică, consonantă, bine acordată la sunetul teoriei marxiste sau al Programului Partidului. Și s-a scris și s-a gândit așa În sociologia românească. Dar nu numai așa. O concluzie care se impune chiar dacă nu-i cunoști producțiile. Căci nu-ți poți explica altfel rapida repliere a sociologiei
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
Comșa). În consens cu ideile romanticii germane, narodnicismului rusesc, literaturii agrariene europene, această orientare reprezintă o critică a modernității liberale și neoliberale și o centrare pe solidarități specifice, culturale, etnice, naționale. Al patrulea tip de modernitate a fost de orientare marxistă, susținut de C.D. Gherea, Ș. Voinea, L. Pătrășcanu, L. Rădăceanu. A doua componentă fundamentală a tradițiilor sociologice românești o constituie sociologia teoretică clasică sau ,,sociologia de catedră”, dezvoltată de profesioniști Începând cu ultimul deceniu al secolului al XIX-lea și
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
Cercetări Economice. Influența vechii Școli monografice se va resimți, În intensități variabile, Întreaga perioadă comunistă, prin reluarea, la Început disimulată, ulterior, după anii 65, deschisă a cercetărilor directe ale comunităților locale, zonale, după metodologia Școlii monografice, drapată Însă În veșminte marxiste. Schema marxist-leninistă tradițională va fi lărgită, specificată, amendată prin includerea În proiectele de cercetare a unor dimensiuni de status ale comunităților studiate, precum și a unor ipoteze mai puțin ,,ortodoxe”, cum sunt: rolul și semnificația raționalității individuale și sociale a țăranilor
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
americane, reprezentată de O. Duncan, G. Lensky, J. Kasarda, A. Hawley (D. Abraham și S. Chelcea). Nu se poate vorbi de o disidență sociologică activă și manifestă În cadrul sistemului comunist, care să semnifice o ruptură oficială și efectivă cu ideologia marxistă. Cei care au reușit să iasă din cadrele marxismului au fost transfugii politici În Vest ce au devenit indezirabili și cenzurați În țară. Totuși, o anumită opoziție a Început să se resimtă, cu surdină, pe măsură ce iluziile reformiste ale sociologilor se
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
În domeniul sociologiei. Ștefan Buzărnescu: Cât privește marxismul, consider că marxismul și neomarxismul nu aparțin sociologiei, ci doar economiei, filosofiei, politologiei, unde trebuie studiate În registrul comparativ. Ca om care a studiat marxismul, care a parcurs și o consistentă literatură marxistă și marxologică, consider că nici marxismul, nici Încercările de dezvoltare a acestuia nu pot fi asimilate În sistemul conceptual al sociologiei ca disciplină de studiu, instituție și profesie. Faptul că Situația clasei muncitoare din Anglia a fost citată ca „prima
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
fi asimilate În sistemul conceptual al sociologiei ca disciplină de studiu, instituție și profesie. Faptul că Situația clasei muncitoare din Anglia a fost citată ca „prima lucrare de sociologie”, după opinia noastră, se datorează unei superficialități În raportarea la textul marxist propriu-zis. După cum de știe, o cercetare de teren, cum pretinde a fi cea invocată anterior, trebuie să aibă la bază un eșantion reprezentativ care să cuprindă/acopere sociologic universul anchetei. Situația În speță nu se bazează pe un eșantion reprezentativ
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
științific să mai corijeze acest nefericit slogan stalinist care le-a fost „injectat” În timpul școlarizării. Acest aspect explică paradoxul: oameni fără o cultură socială sistematică fac reforma socială a structurilor societății românești! Reluarea/reinventarea/redefinirea sociologiei după 1989: „căderea” paradigmei marxiste sau adaptarea ei la noile condiții socioistorice; pluralism teoretic sau sincretism teoretic; resuscitarea empirismului? Septimiu Chelcea: Evenimentele din decembrie ’89 au deschis și pentru sociologie, ca și pentru alte științe socioumane, calea trecerii de la paradigma marxistă, În varianta ei ceaușistă
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
după 1989: „căderea” paradigmei marxiste sau adaptarea ei la noile condiții socioistorice; pluralism teoretic sau sincretism teoretic; resuscitarea empirismului? Septimiu Chelcea: Evenimentele din decembrie ’89 au deschis și pentru sociologie, ca și pentru alte științe socioumane, calea trecerii de la paradigma marxistă, În varianta ei ceaușistă - singura acceptată oficial până la acea dată -, la situația ei „normală”, de „știință multiparadigmatică”. Michel Lallement parcă spunea În Histoire des idées sociologiques, de Parsons aux contemporains (1993), apărută În traducere românească În 1998, că situația „normală
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
fost găsită În caracterul multiparadigmatic al disciplinei și În afinitățile mai vechi ale sociologilor față de diferitele orientări teoretice. În locul paradigmei marxist-leniniste, care a dominat scena sociologiei peste cinci decenii, au apărut o multitudine de paradigme sociologice. Absența formală a perspectivei marxiste din sociologia ultimului deceniu nu coincide, desigur, cu dispariția sa totală. Din punct de vedere informal, perspectiva marxistă se va resimți În analiza fenomenelor sociale, mai ales În combinație cu alte perspective teoretice, după cum va rezulta din investigația unor domenii
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
În locul paradigmei marxist-leniniste, care a dominat scena sociologiei peste cinci decenii, au apărut o multitudine de paradigme sociologice. Absența formală a perspectivei marxiste din sociologia ultimului deceniu nu coincide, desigur, cu dispariția sa totală. Din punct de vedere informal, perspectiva marxistă se va resimți În analiza fenomenelor sociale, mai ales În combinație cu alte perspective teoretice, după cum va rezulta din investigația unor domenii tematice („societate de supraviețuire”, ,,subeconomii redistributive”, capitalism parazitar, probleme sociale etc.). Atunci când nu e omisă cu desăvârșire, paradigma
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
se va resimți În analiza fenomenelor sociale, mai ales În combinație cu alte perspective teoretice, după cum va rezulta din investigația unor domenii tematice („societate de supraviețuire”, ,,subeconomii redistributive”, capitalism parazitar, probleme sociale etc.). Atunci când nu e omisă cu desăvârșire, paradigma marxistă este Însă relativizată, fiind tratată ca o orientare alături de și printre celelalte orientări teoretice, Îndeosebi În unele manuale editate, majoritatea autorilor evitând de-a dreptul menționarea marxism-leninismului. Nevoia presantă a unei alternative teoretice la marxism a fost satisfăcută, În multe
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
au afectat categorii diferite de sociologi. În primul rând, este vorba despre acumulările teoretice nemarxiste, Înfăptuite până În 1989 de sociologii mai vârstnici, care au favorizat structurarea unor opțiuni alternative la marxism. În al doilea rând, este vorba despre absența educației marxiste la generațiile de sociologi formate după 1989, care și-au conturat atitudinile teoretice În contextul multiparadigmatic al disciplinei, fără traume și crize ideologice majore. Dacă În perioada comunistă sociologii au Încercat să salveze disciplina de imixtiunea ideologiei prin conservarea ei
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
mai pregnant nuclee puternice de cercetare ce utilizează teorii sociologice sprijinite pe baze de date construite În chip riguros. Ștefan Buzărnescu: După 1989, datorită Îndelungatului său concubinaj epistemic cu toate segmentele spațiului social românesc și subordonării experimentului politic comunist, paradigma marxistă a fost excomunicată nu doar din practica politică, ci și din sfera de reflexie teoretico-metodologică. Culpabilizarea, latentă sau manifestă, a celor care au participat, ca universitari, la „Întemeierea teoretică” sau la „diseminarea” imperativelor „dezvoltării multilaterale” este o tristă răfuială politicianistă
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
manifestă, a celor care au participat, ca universitari, la „Întemeierea teoretică” sau la „diseminarea” imperativelor „dezvoltării multilaterale” este o tristă răfuială politicianistă de sorginte stalinistă ce dă un ton contraproductiv tinerei generații. Cel puțin pentru prezent, este clar că paradigma marxistă aparține istoriei României și viitorul apropiat nu o poate resuscita deoarece studiul ei se găsește sub embargou moral, iar cel puțin două generații o vor percepe ca sursă teoretică a unui faliment istoric. Comunitatea sociologilor (și a celor care cochetează
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
metodologice ale științelor sociale aplicate din lumea contemporană. Virgil Măgureanu: După 1989, deși cu oarecare ezitări, cercetarea sociologică din România s-a integrat firesc În câmpul normal al disciplinei, contactele imediate și diversificate cu Occidentul având un rol important. Paradigma marxistă a fost abandonată - de altfel, recursul la această paradigmă nu a fost niciodată complet și niciodată fertil. Ea a fost impusă, iar Încercările interbelice - singurele autentice - au fost repudiate. Nu putem vorbi În România de sociologi marxiști importanți, iar cercetările
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
rol important. Paradigma marxistă a fost abandonată - de altfel, recursul la această paradigmă nu a fost niciodată complet și niciodată fertil. Ea a fost impusă, iar Încercările interbelice - singurele autentice - au fost repudiate. Nu putem vorbi În România de sociologi marxiști importanți, iar cercetările „marxiste” au fost mai mult mimate decât abordate serios. De aceea, sociologii români au fost disponibili pentru a se angaja În grupuri de cercetare comparativă inițiate de mult În Vest sau În dezvoltarea cercetărilor sociologice imediat aplicative
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]