2,358 matches
-
fi reductibilă și explicată prin apelul la modele de gândire mecanice, printr-o corespunzătoare mecanică a sufletului. În acest sens, Descartes s-a sprijinit nu numai pe mecanica lui Galilei, ci și pe progresele tehnice ale vremii, pe cele ale meșteșugarilor de atunci. Modul reflex de comportare a ființelor a fost imaginat din aceeași perspectivă din care Hartley a descris mecanismul circulației sanguine. Deosebirea consta doar în faptul că nivelul cunoștințelor despre funcționarea sistemului nervos încă nu se putea compara cu
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
tot mai multe lucruri, inclusiv la a-și cunoaște sufletul ca parte a corpului. Această viziune, deja, neagă ideologia scolastică. 6. Empirismul asociaționist al lui John Locke Odată cu apariția noilor relații medievale, schimbate de întărirea drepturilor clasei de mijloc a meșteșugarilor, s-au adunat noi forțe sub drapelul empirismului baconian. Spre sfârșitul secolului al XVII-lea, ideologul distinct al acelei perioade a ajuns John Locke(1632-1704). El a avut un rol decisiv în fundamentarea spirituală a puterii burgheze monarhice din Anglia
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
este mărimea pietrei, ci forma ei și folosirea obiectelor metalice. Evoluție generală. Rapida dezvoltare a metalurgiei provoacă o explozie a vechilor comunități din neolitic cu o diversificare și o specializare mai mari ale indivizilor. Fierarul, negustorul și, în general, clasa meșteșugarilor ocupă un loc tot mai important în viața economică și socială. Diferențele de bogăție sînt mai nete și, cu ele, conflictele și tensiunile se multiplică, dînd războinicilor și șefilor un rol preponderent reflectat de marii tumuli funerari individuali. Se regăsesc
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
hectare. Partea meridională a satului este cea mai ridicată: acolo se situează sanctuarul, un spațiu în formă de patrulater; lîngă acest sanctuar, piața centrală și reședințele nobililor edueni; mai jos, coborînd spre poarta principală la nord-est, o parte locuită de meșteșugari, specializați în prelucrarea metalului. Funcțiile religioasă, politică și artizanală sînt astfel reprezentate în acest oppidum eduen și ilustrează centralizarea progresivă a activităților în detrimentul zonelor rurale ca și protourbanizarea Galiei celtice înainte de cucerirea romană. Această evoluție reunește transformările societății galice. Oppidum-ul
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
la o grosime medie de 3 pînă la 4 metri; în fața lui se află un șanț adînc de 6 metri și larg de 11metri. Cartierul dinspre nord-est, numit Come-Chaudron, era ocupat de fierari, lucrători în bronz, smălțuitori și orfevrieri, cu toții meșteșugari legați de prelucrarea metalului. Strada principală duce apoi în centrul oppidum-ului, unde mai există case de concepție romană, unele datînd încă din vremea independenței; ele stau astfel mărturie a influenței și a relațiilor Romei cu eduenii. Mai la sud, o
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
urma să dea o nouă dimensiune cuceririi. Cezar și Galia pletoasă Crearea Galiei transalpine a întărit influențele economice ale Romei în Galia celtică. Negustori și produse italiene (ceramică, vin, ulei) pătrund în teritoriul celtic. Acest curent economic folosește de asemenea meșteșugarilor și comercianților galici. Dar situația politică este mai puțin strălucitoare. Divizată în cetăți rivale, Galia este confruntată cu un dublu pericol: amenințarea germanică la nord și ambițiile romane la sud, concretizate în 58 î.I.C. prin numirea lui Cezar ca
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
legați de meserie, ceea ce favorizează raporturile sociale. Astfel, este cunoscută corporația navigatorilor la Paris pentru navigația pe Sena sau la Lyon pentru Saône și Rhône, corporațiile negustorilor de vin și de ulei, la Lyon, a fabricanților de textile etc. Printre meșteșugari, olarul gal este foarte renumit. Repartizați în numeroase ateliere mici (Graufesenque, la Millau; Lezoux în Puy-de-Dôme; în Galia de est, etc.), acești olari fabrică ceramică *pecetluită, răspîndită în tot Occidentul. Toată această populație, de la notabil la meșteșugar, se întîlnește cu
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
textile etc. Printre meșteșugari, olarul gal este foarte renumit. Repartizați în numeroase ateliere mici (Graufesenque, la Millau; Lezoux în Puy-de-Dôme; în Galia de est, etc.), acești olari fabrică ceramică *pecetluită, răspîndită în tot Occidentul. Toată această populație, de la notabil la meșteșugar, se întîlnește cu ocazia numeroaselor sărbători care ritmează anul. Ei participă la aceeași viață culturală și, în mod inegal, la aceleași avantaje ale vieții urbane. Dar această situație nu este posibilă decît datorită veniturilor obținute în special de la țară. Transformarea
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
așa cum se definește ea începînd cu reforma gregoriană: în consecință, în vremea aceea mișună ereticii. Erezia *catară sau a albigenzilor, venită dinspre Orient prin Italia de nord, se răspîndește în secolul al XII-lea în toată Franța de sud. Negustori, meșteșugari și burghezi; leproși, evrei și eretici: fiecare, în felul său, marchează limitele societății feudale. DOCUMENT 1 Jurăminte de credință față de Wilhelm Cliton, conte de Flandra în 1127 "În a șaptea din idele lui aprilie, într-o joi [joi, 7 aprilie
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
care se bucură de o largă autonomie, și orașele libere care au primit mai ales privilegii economice. La originea comunelor se găsesc legături orizontale țesute între egali și sub jurămînt: asociații de *pace, confrerii religioase, corporații de negustori și de meșteșugari. Comuna însăși este rezultatul jurămîntului făcut între burghezi, mai întîi pentru a obține comuna, apoi pentru a o administra. Cea mai veche comună cunoscută pe teritoriul francez este cea, efemeră, de la Le Mans în 1070; dar marea epocă de concesiune
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
în situația modestă a utilajelor și a tehnicilor. Esențialul rămîne mîna de lucru, oricare ar fi importanța forțelor animală, hidraulică și eoliană ca energii auxiliare. Tipic artizanală este de asemenea dispersarea în ateliere mici: dughene sau "războaie de țesut" ale meșteșugarilor din orașe și de la țară, mici forje pe lemn răspîndite aproape pretutindeni în apropierea unui rîu sau a unei păduri. Aceasta nu exclude progresele capitalismului chiar la nivelul producției. Așa se face că în industria textilă rolul comerciantului fabricant tinde
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
mai mare și cea mai universală despre care s-a auzit vorbindu-se pînă acum. Grîul, care la Orléans valorase în anii precedenți 14 pînă la 15 livre, a urcat pînă la 110 livre; și încă era greu de găsit. Meșteșugarii care aveau cîteva rezerve rezistară primelor șocuri, dar se văzură în curînd obligați să-și vîndă mobilele; căci nu toți burghezii le solicitau munca, gîndindu-se doar la strictul necesar. În sfîrșit a fost o dezolare generală în momentul în care
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
strigau și plîngeau în număr mare pe străzi, ceea ce era lucru scandalos și lamentabil [...]; căci din cauza devalorizării monedelor, cei care aveau grîu nu voiau să dea din el. Lucru de plîns! Și de altfel sărăcia era atît de mare încît meșteșugarii nu găseau nimic de cîștigat și nici de vîndut [...]. Și în acel an 1577, cam pe la sărbătoarea de Saint-Michel, fu văzută pe cer o stea trăgînd după ea o coadă lungă, ca și cum ar fi fost o creangă de copac sau
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
negustorilor fabricanți, în cadrul a ceea ce istoricii de astăzi numesc proto-industrializare. Desigur, este vorba tot de o producție la domiciliu sau în mici ateliere și de o fabricație manuală, utilajul, tot mediocru, fiind cel mai adesea proprietatea producătorului însuși. Dar, contrar meșteșugarului urban independent, acest producător depinde total de negustorul fabricant care îi furnizează materie primă, recuperează produsul fabricat în schimbul unui preț de fabricație și îl vinde doar pentru profitul său. Acest sistem exista, s-a văzut, înainte de secolul al XVIII-lea
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
să comitem o gravă eroare dacă am confunda în aceeași analiză ceea ce-i privește pe muncitorii din orașe și ceea ce-i privește pe cei din sate, ceea ce-i privește pe muncitorii înregimentați din marile uzine și ceea ce-i privește pe meșteșugarii din bresle. "Mizeria îi apasă în mod inegal pe acești diverși membri ai familiei industriale. Este o diferență enormă între țăranul care muncește liber, la aer, și care este stăpînul casei în care s-a născut și muncitorul din manufactură
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
atroce, prin "săptămîna sîngeroasă" de la 22 la 28 mai. De la 20.000 la 35.000 de insurgenți sînt executați fără judecată; restul sînt condamnați la exil sau la deportare. Comunarzii provin din vechiul Paris al meseriilor calificate și din rîndul meșteșugarilor, în majoritatea lor. Ei reprezintă curente foarte diverse: patrioți dezamăgiți, iacobini revoluționari, blanquiști, proudhonieni, socialiști din Internațională. Apropiată de sans-culottes și de insurgenții de la 1848, ultim avatar al revoltelor pariziene născute din revoluția franceză, Comuna este interpretată de Marx ca
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
Creuse către oraș, deschid satele și fac să circule în ele noi modele de viață și de gîndire. Exodul rural poate fi considerat ca fiind una din cauzele, dar și una din consecințele acestei transformări. Industriile tradiționale decad odată cu plecarea meșteșugarilor. Sentimentul de precaritate și de teamă scade odată cu exodul celor mai săraci. Cazarma și școala par a fi două elemente decisive în reculul particularităților locale. Acestea se estompează totodată în ceea ce privește regimurile alimentare, în dialecte, în utilizarea greutăților și măsurilor din
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
centre urbane (Paris sau Lyon) în contact cu clasele mijlocii, muncitorul din regiunile muncitorești, cum ar fi nordul, și cel din centrele izolate. Chiar în cadrul aceleiași regiuni, mediul muncitoresc rămîne extrem de composit: către 1900, în regiunea lyoneză se găsesc deopotrivă meșteșugari tradiționali (mănușarul și țesătorul), meserii ale industriei moderne (minerul și metalurgistul) și meserii de tip terțiar a căror existență este antrenată de industrie (feroviarul, vînzătorul din magazin). Un mediu complex deci și extrem de divers: de la meșteșugarul urban specializat, instruit, format
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
lyoneză se găsesc deopotrivă meșteșugari tradiționali (mănușarul și țesătorul), meserii ale industriei moderne (minerul și metalurgistul) și meserii de tip terțiar a căror existență este antrenată de industrie (feroviarul, vînzătorul din magazin). Un mediu complex deci și extrem de divers: de la meșteșugarul urban specializat, instruit, format în spiritul unei priceperi și al unei culturi muncitorești și politice, la muncitorul din industria textilă rurală, adesea sărman, este o lume. Pare că nivelul de viață al muncitorului, de-a lungul perioadei, s-a ridicat
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
sînt oamenii cu adevărat noi. Burghezia este din ce în ce mai mult constituită din moștenitori, uniți printr-o aceeași concepție asupra societății. Dedesubt se desfășoară infinita varietate a claselor mijlocii, de la micul comersant la slujbaș, de la funcționar la micul rentier, ba chiar la meșteșugar. Aceste clase mijlocii, "păturile noi", cărora Gambetta le celebra ascensiunea (document, p.322), împart adesea cu burghezia valori comune: zelul în muncă (rentierii leneși care nu au muncit niciodată cu adevărat sînt rari), simțul economiei, atașamentul față de proprietate și față de
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
cît numărul în creștere al femeilor în sectorul terțiar. Altă mutație: Franța a devenit o țară de salariați (85% din activi). Este dubla consecință a decăderii profesiunilor independente și a populației active agricole. Franța nu mai este acea țară de meșteșugari, de prăvălieri și de mici proprietari care a fost mult timp în realitate, mai mult timp chiar decît imaginea pe care atîtea eseuri, în jurul lui 1950 încă, o dădeau despre ea: La France à l'heure de son clocher 20
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
sînt cele care au beneficiat cel mai mult de democratizarea învățămîntului secundar și de creșterea învățămîntului superior în ultimele decenii. De aceea ele au un nivel de instruire și de aspirații culturale superior celor ale claselor mijlocii tradiționale (mici patroni, meșteșugari, comercianți). Această lume a salariaților de la oraș ia parte la practicile societății de consum: vacanțe de aproximativ trei săptămîni pentru aproape 80% din locuitorii orașelor în vîrstă de pînă la 60 de ani, cumpărarea unei locuințe, ba chiar și a
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
463116 IAȘI Librăria Casa Cărții, Bd. Ștefan cel Mare nr.56, tel. 0232/270610 Librăria Junimea, Piața Unirii nr. 4, tel. 0232/412712 Librăria Cubul de sticlă, Bd. Carol I nr. 3-5, tel. 0232/215683 ORADEA Librăria Mihai Eminescu, str. Meșteșugarilor nr. 73, tel. 0253/131924 PITEȘTI Librăria Casa Cărții, Bd. Republicii, bl. G1, parter, tel. 0248/214679 SATU-MARE Librăria Mihai Eminescu, str. Țibleșului nr. 1, tel. 0261/717503 SIBIU Librăria Polsib, Șos. Alba Iulia nr. 40, tel. 0269/210058 SUCEAVA
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
populată de zei ocrotitori ai artelor. Sub felurite simboluri, lumea veche împodobea cu prestigiu divin taina prin care artistul creează frumusețea. Popoarele primitive de asemenea văd în artă un dar al cerului. Biblia însăși ne relatează că primii artiști și meșteșugari au fost inspirați și îndrumați de Dumnezeu în lucrul lor, atât pentru împodobirea cultului religios cât și pentru slujirea unor scopuri ale Providenței, de salvare a omului. E aproape de prisos să adăugăm că pozitivismul vremii noastre respinge ideea vreunei intervenții
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
și puterea, stau stăpâni demonii lăcomiei, ai zavistiei, ai minciunii. Acolo oamenii se pleacă legii împăratului și legii lui Dumnezeu - însă cu viclenie, alcătuindu-și dobândă numai pentru pofte și patimi. Vorbele dulci și zâmbetele au în ele otravă. Pe meșteșugari și pe plugari îi istovește camăta; pe robi harapnicul; pe neguțător vistieria și mita. Flămânzii și calicii împărăției s-au adunat aici, cerșind pe toate căile cetății, răcnind la hipodrom, pândind noaptea palatele, așteptând căderea domnilor. Palatul autocratorului e sub
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]