7,605 matches
-
în opinia acelorași autori, la vârsta „socializării secundare” când interiorizează norme și reguli de comportament ce le vor fi „naturale” toată viața, face necesară studierea modului în care copiii privesc la televizor, a timpului pe care ei îl acordă acestui media și a emisiunilor pe care le urmăresc. Influența televiziunii și eficiența superioară a acesteia, comparativ cu celelalte media, este analizată și de G. Grebner care consideră că, prin sistemul său repetitiv și continuu de mesaje, acest mediu reușește să mențină
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
considerare vârsta respondenților, ziarele nu au făcut obiectul unei măsurători -, cât și noilor media-Internetul și jocurile pe calculator - li se alocă mai puțin timp decât televiziuni, fapt ce poate fi văzut și în graficul de mai jos: Graficul 1. Consumul media în rândul copiilor cu vârste între 7-10 ani Sursa: CURS și CSMNTC, noiembrie 2005. Aceste diferențe se mențin și atunci când împărțim respondenții în funcție de sex sau de mediul de rezidență, existând evident variațiuni în cadrul modelului, dar nu modele diferite de consum
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
sociouman. Nicoleta Uțică Potrivit datelor rezultate din ancheta la nivel național pe tema „Analiza comportamentului de consum de programe audiovizuale al elevilor (11-14 ani și 15-18 ani)”, efectuată în iulie 2005, realizată de CURS în colaborare cu Centrul de Studii Media și Noi Tehnologii de Comunicare, în beneficiul Consiliului Național al Audiovizualului. Raportul KRIEGEL - pe tema La violence à la télévision - a fost realizat în Franța, în 2003, sub coordonarea lui Blandine Kriegel, în beneficiul Ministerului Culturii și Comunicațiilor. Cercetare realizată
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
KRIEGEL - pe tema La violence à la télévision - a fost realizat în Franța, în 2003, sub coordonarea lui Blandine Kriegel, în beneficiul Ministerului Culturii și Comunicațiilor. Cercetare realizată în 2004, în beneficiul Consiliului Național al Audiovizualului, de Centrul de Studii Media și Noi Tehnologii de Comunicare sub coordonarea prof. univ. dr. Ioan Drăgan și a conf. univ. dr. Poliana Ștefănescu. Evaluarea aplicării signalecticii a plecat de la Decizia Consiliului Național al Audiovizualului nr. 57/2003 privind protecția minorilor în cadrul serviciilor de programe
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
această autoritate. Rezultatele tuturor acestor cercetări se găsesc la http://www.cna.ro/cercetari/sondaje.html Cercetarea din noiembrie 2005 a avut două mari părți: pe de o parte s-a urmărit, așa cum am spus mai sus, consumul de diferite media (TV, radio, Internet etc.) al copiilor de 7-10 ani și percepții asociate acestui consum, iar, pe de altă parte, s-a urmărit identificarea modelelor culturale și sociale ale copiilor și adolescenților de 7-18 ani și influența televiziunii asupra acestor construcții
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
si sursa originala ar fi (Huesmann et al., 1984) Daca am bagat aceasta nota, se intelege? Cercetare privind analiza comportamentului de consum de programe audiovizuale al elevilor (7-10 ani, 11-14 ani, 15-18 ani), raport de cercetare al Centrului de Studii Media și noi Tehnologii de Comunicare și CURS, două studii finanțate de CNA (iulie și noiembrie 2005), HYPERLINK "http://www.cna.ro" www.cna.ro. În diagrama structurală, în mod convențional, variabilele manifeste (măsurabile) sunt încadrate în dreptunghiuri, iar variabilele latente
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
Montesquiou de Fezensac, „stăpânul suavelor miresme”, pe care Mallarmé Îl primește cu Încântare, fascinat de costumele sale gri, albastre sau verzi, după cum Îi e starea de spirit. Marelui poet i se datorează, În fapt, nașterea lui des Esseintes, deoarece el mediază Întâlnirea lui Montesquiou cu Huysmans, determinându-l pe acesta din urmă să Își compună celebrul personaj, În a cărui piele se străduiau să intre toți decadenții. La ora când Îl cunoaște, În casa lui Mallarmé, pe contele de Fezensac, parizianul
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
regimului fac aceeași intelectuali și la posturile de radio occidentale, În special Vocea Americii. O asemenea recrudescent... a contestației venite dinspre intelighenție explic... de ce studenții din Tirana, revoltați Împotriva regimului În decembrie 1990, vor s... le cear... cîtorva intelectuali s... medieze În discuțiile cu puterea. Manifestația decisiv..., care d... o lovitur... mortal... totalitarismului albanez, o declanșeaz... sîmb...ț..., 8 decembrie, studenții din campusul universitar din Tirana. Dup... ce formuleaz... revendic...ri corporative (ameliorarea rațiilor alimentare și a condițiilor de trai), ei
[Corola-publishinghouse/Science/2022_a_3347]
-
ani de evoluție în paradigma specific umană, dăruită de natură și Creator și pe care o invocam în paginile anteriore. La baza apariției lor stă ceea ce Nigel Dodd numește "teoria tranzițională"364, conform căreia "banii apar ca o marfă specială, mediind schimburi dificile". Banii au apărut după schimbul în natură, încununând eforturile omului de a căuta metode și instrumente tot mai sofisticate pentru satisfacerea unor nevoi și interese tot mai sofisticate. A treia marfă se detașează în cadrul unui proces complex, îndelungat
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
inflația antrenează transferul resurselor de la săraci la bogați"1006. Deținătorul de monedă nu are soluții de evitare a inflației. Vorbim aici de deținătorul de monedă care nu este bogat, trăiește din salariu și are la dispoziție o sumă mică sau medie economisită sau pentru folosință curentă. Salariul se află sub influența directă a prețurilor, iar posibilele economii se află sub influența directă a dobânzii bancare. Rata dobânzii bancare se află, în perioadele de inflație intensă, mereu sub rata inflației. În fiecare
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
considerare a timpului lucrat suplimentar, prin raportarea numărului total de ore-om efectiv lucrate în timpul normal la numărul de zile-om efectiv lucrate din acea perioadă. Dacă se ia în considerare și timpul lucrat suplimentar, se poate calcula și durata medie totală sau completă a zilei de lucru, ca raport între numărul total de ore-om și numărul total de zile om efectiv lucrate în perioada respectivă. Prin raportarea duratei medii normale a zilei de lucru la durata medie totală sau
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
metodele cele mai des utilizate de băncile comerciale, În selecționarea clienților care solicită credite, fiind credit scoring-ul, respectiv un instrument de marketing cu ajutorul căruia se poate stabili o ierarhizare a solicitanților de credite, În baza unui punctaj mediu. Scorul, nota medie sau punctajul mediu pe care Îl dă credit scoring-ul, presupune stabilirea, În funcție de caz, a unui anumit număr de variabile și utilizarea unui sistem de agregare care să permită cuantificarea variabilelor, sub forma unui calificativ global. De exemplu, În cazul clienților
Marketing financiar-monetar by Lefter CHIRICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/235_a_185]
-
Primul este scoaterea actelor din contextul normal. Dislocarea se efectuează prin câteva operațiuni simple: a) schimbarea cadrului temporal: spre exemplu, culesul are loc noaptea, nu ziua; b) schimbarea modului uzual de culegere: cu gura, nu cu mâna, sau prin contactul mediat de un alt corp, nu prin contact direct; c) schimbarea modului de plecare și Întoarcere În sat: mersul este Înlocuit cu dansul, iar indiferența uzuală a grupului de culegători (de zmeură, de afine, de urzici, de usturoi sălbatic etc.) prin
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
mediere juridică, un ansamblu de dezbateri privind cauza unor evenimente nefaste, eforturi de interpretare a unor fenomene și semnale, o decizie comună la nivelul „elitei politice” și o sumă de acte de consacrare simbolică a Înțelegerii (economice și politice), Înțelegere mediată de o comuniune de rudenie. Între acestea găsim alte acțiuni pe care gândirea modernă le etichetează drept magice: interpretarea morții, acuzațiile reciproce de vrăjitorie, credința În existența unor puteri mistice și a unor Înfruntări nocturne oculte, actele de divinație magică
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
bazează pe un concept de adevăr plasat Într-o cunoaștere și o practică ascunse, secrete, Înnăscute, care sunt accesibile numai inițiaților. ș...ț Termenul științe oculte se referă la un univers transcendent, esoteric, ascuns (la care accesul este - n. M.C.) mediat de inspirație, Înțelegere și cunoaștere și interpretat prin metode de studiu, investigație experimentală și o anumită practică (K.M. O’Connor, 1997, vol. II, p. 521; vezi și I.P. Culianu, 2003; A. Faivre, 1987, vol. XI, p. 36). În tradiția europeană
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
care pun accentul pe autoexaminare; b) „către alții”(outward), care Întăresc relațiile dintre diverși oameni sau dintre oameni și instituții; c) „către lumea de dincolo” (upward), care sunt concentrate asupra legăturii dintre om și divinitate. Spre deosebire de ofrandă și sacrificiu, rugăciunea mediază comunicarea cu divinul numai prin cuvinte și/sau microacțiuni referitoare la corpul credinciosului (Îngenuncheri, culcări pe pământ, gesturi canonice precum făcutul crucii sau atingerea frunții, gurii și inimii etc.). Altfel spus, ea nu pune În mișcare bunuri care sunt transferate
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
altar și pământul din jur (W. Burkert, 1983, pp. 3-5). Dacă elementele descrise până În acest moment nu permit distingerea sacrificiului de o ofrandă, partea a doua a ritualului, aduce În prim-plan actul sângeros și odată cu acesta comunicarea cu sacrul, mediată de victima sacrificială: Pe fundul unui coș, sub boabele de grâu era ascuns cuțitul sacrificial. Oficiantul sacrificiului lua acel coș, astfel Încât animalul să nu poată vedea cuțitul, tăia câteva fire de păr din coamă și le arunca pe foc. Înaintea
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
sacrificiile de expiere, ajutorul În cele de solicitare, menținerea sprijinului În cele de venerare). Între sacrificator și divinitate nu exista, Înainte de performarea sacrificiului, nicio legătură evidentă. Prin actul sacrificial și prin intermediul bunului sacrificat se realizează această legătură - altfel spus, sacrificatul mediază Între uman și divin. Relația cu puterile sacrale instituită prin intermediul sacrificiului este radical diferită de alte forme de raportare la sacru. În sistemul magiei, spre exemplu, medierea era realizată de stăpânirea unor tehnici, obiecte sau puteri specifice - prin acestea, performerul
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
mod explicit, cântecul sugerează că locul activităților plăcute (horele, pălăvrăgeala cu fetele, cochetatul cu băieții) va fi luat de muncile grele ale Îngrijirii casei, creșterii copiilor, hrănirii familiei etc. Ultima parte accentuează ruptura dintre neamuri: dacă În plan social mireasa mediază Între două familii și asigură coeziunea satului (prin căsătorie, cumetrie și nășie, oamenii depind unii de alții și sunt obligați de legile tradiționale să se ajute reciproc), În plan psihologic ea poate deveni o victimă a acestui sistem, deoarece noua
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
expune public, În exprimări ceremoniale, anumite sisteme de valori, ierarhii, norme care definesc o anumită ordine socială. Acest lucru este posibil datorită câtorva caracteristici esențiale. În primul rând, caracterul public: spre deosebire de alte ceremonii mai greu accesibile (sau unde accesul este mediat de specialiști ai sacrului sau de reprezentanți oficiali), aceste manifestări se desfășoară În locuri bine cunoscute, deschise oricui, locuri Încărcate de o semnificație culturală Împărtășită de toți participanții (spre exemplu, Arcul de Triumf ca mod de materializare, amintire și consacrare
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
fie În urma unei revelații religioase, fie În urma unui act magic (de obicei, de ameliorare a condiției profane - vindecare fizică sau psihică), fie În urma unei transformări spirituale. În alt plan, schimbarea poate fi produsă de simpla conștientizare a diferențelor: experiența pelerinajului mediază Între familiar și necunoscut, mundan și miraculos, profan și sacru, Același și Celălalt (A. Morinis, 1992, p. 26). Deseori, călătoria include elemente specifice riturilor de inițiere. Traseul pelerinajului este marcat de atingerea mai multor locuri sacre, care se Înșiruie, Într-
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
și etnii; În plan social, Între diferite forme de organizare socială; În plan religios, Între diferite religii sau curente și mișcări religioase; În plan cultural, Între manifestări specifice existenței profane și manifestări tipice pentru contactul cu sacralitatea. În plus, pelerinajul mediază Între formele culturale elitiste și cele populare, legând Într-un proiect religios clasele sociale diferite (la fel ca și carnavalul, care face Însă acest lucru din perspectiva negării, a derizoriului și a ludicului). De asemenea, trăirile pelerinilor sunt asemănătoare experiențelor
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
memoria populară: Cultura oficială se Întemeiază pe „formalismul dogmatic” și pe prezentarea realității În termeni mai degrabă ideali decât ambigui sau problematici. Ea prezintă trecutul Într-un mod abstract, atemporal și sacru. Cultura oficială promovează o cultură naționalistă, patriotică, care mediază Între interesele populare. Cultura populară reprezintă un ansamblu de interese specializate, care Își trag rădăcinile din părțile Întregului. Aceste interese sunt diverse și variabile și pot fi reformulate din când În când, atunci când apar noi unități sociale. Apărătorii acestei culturi
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
cosmogonie folklorique et les mondes à l’envers”, În Ethnologie française, nr. 3 Coman, Mihai, 1996, Bestiarul mitologic românesc, Editura Fundației Culturale Române, București Coman, Mihai, 2003, Mass-media, mit și ritual, Polirom, Iași Coman, Mihai, 2005, „Cultural Anthropology and Mass Media: A Processual Approach”, În Erich Rothenbuhler, Mihai Coman (coord.), Media Anthropology, Sage, Londra Coman, Mihai, 2007, Introducere În sistemul mass-media, ediția a III-a, Polirom, Iași Coman, Mihai, 2008, „Liminality in Media Studies: from Everyday Life to Media Events”, În
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
Noul comportament Programarea activității Oferă direcția inițială Distribuirea sarcinilor Oferă direcția inițială Le spune oamenilor cum să îndeplinească sarcina Oferă feedback privind performanța Menține atenția oamenilor îndreptată asupra sarcinii Oferă întărire pozitivă pentru îndeplinirea sarcinii Descoperă și pedepsește slaba performanță Mediază întărirea între membrii echipei Protejează informațiile confidențiale Oferă întărire pozitivă pentru: • luarea deciziilor; • soluții ingenioase; • colaborare; • inițiativă etc. De acum ați înțeles că nu îi puteți spune pur și simplu unui supervizor sau oricui altcuiva că trebuie să se comporte
Managementul performanței. Strategii de obținere a rezultatelor maxime de la angajați by Aubrey C. Daniels () [Corola-publishinghouse/Science/2338_a_3663]