4,482 matches
-
Elena Badea PETRO POROȘENKO, miliardarul prooccidental ucrainean, câștigătorul alegerilor prezidențiale anticipate din 25 mai, a avut încă un motiv pentru care ziua în care a fost învestit în calitate de șef al statului să fie una memorabilă. "De astăzi suntem cu un ucrainean mai mulți', a anunțat Petro Poroșenko, sâmbătă, la recepția oferită cu ocazia învestiturii sale ca președinte, scrie Agerpres. Ulterior, Petro Poroșenko, în vârstă de 48 de ani, a adăugat: "Sunt fericit că (tocmai) astăzi
PETRO POROȘENKO, ce a primit când fost învestit președinte by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/54091_a_55416]
-
consistență, dispune de valoare poetică, se sprijină pe o meditație filosofică hrănită de lecturi din Petrarca, Dante, din Goethe, este inspirată de marile călătorii, cele care înflăcărează inspirația, imaginația călătorului; este un veritabil excurs ce se poate întrupa în pagini memorabile așa cum se întâmplă în marele poem pianistic, Sonata în Si, una dintre creațiile atinse de geniul poetic al duhului romantic, cel care animă sunetul aflat în vecinătatea cuvântului. Este un opus care nu a intrat de această dată în unghiul
Cultura recitalului de pian by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/5419_a_6744]
-
sonate de Domenico Scarlatti, momente enesciene, altele semnate de Bach, Schubert, Scriabin, Rahmaninov, au făcut deliciile unui public entuziast, atent, sensibil, care a umplut până la refuz Studioul de Concerte Radio. Multe dintre aceste momente - nu pot să nu le numesc memorabile! - s-au regăsit în conținutul unei imprimări în variantă CD, ediție susținută de o sesiune de autografe pe care maestrul Grigore le-a oferit la sfârșitul concertului. Asta da!
Cultura recitalului de pian by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/5419_a_6744]
-
la mii de kilometri distanță”) e nu doar o benefică demitizare (deși pe la noi nu se găsesc prea mulți care să-l glorifice), ci și o înțelegere afectuoasă; avîntul revoluționar e pus în echilibru cu ridicolul propriu într-o scenă memorabilă: participînd la o revoltă împotriva războiului din Vietnam, tînărul Judt descoperă că i s-a spart, în haină, sticla cu vopsea roșie pe care o păstra s-o arunce spre Ambasada Americii; în aceeași seară ajunge la ușa viitoarei sale
Lauda clasei de mijloc by Ana Chirițoiu () [Corola-journal/Journalistic/5105_a_6430]
-
orice om poate fi înțeles dacă ai răbdare să-l asculți. Așa se face că autorul e în stare să citească memoriile lui Ilya Ehrenburg, în care, deși le consideră pline de minciuni, are puterea de a descoperi cîteva portrete memorabile, cum e în stare să-l citească Slavoj Zizek, pentru a afla ce enormități maoiste mai spune adeptul lui Georg Lukacs, cum la fel dovedește o răbdare sisifică în a urmări piruetele retorice cu care Petre Roman vrea să-și
Despre rădăcinile ororii by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5131_a_6456]
-
cei care nu acceptă această necesitate absolută a ideologiei? Cum cine? Cei care nu „înțeleg”. Soluția în cazul lor este glonțul sau închisoarea. Iar Vladimir Tismăneanu, în chiar prefață la ediția românească a Gândirii captive trage concluzia într-o formulare memorabilă: "Ideologia te învață că în numele unei ideologii abstracte pentru umanitate să urăști oamenii în carne și oase". Soarta ideilor radicale, adică a opiului intelectualilor (Raymond Aron), pare a fi una pecetluita. Mitul societății perfecte nu este decât o fantoșa a
Redarea demnității de a gândi by Cristian Robu-Corcan () [Corola-journal/Journalistic/5330_a_6655]
-
iubitorii baletului care frecventau spectacolele Operei din București în perioada anilor 1960-1970, Sergiu Ștefanschi rămâne o legendă: un artist cu un trup frumos și expresiv, elegant și rafinat, un model al interpretului de dans clasic, pogorât, parcă, din poveste. Rămân memorabile aparițiile sale în prințul Albert din „Giselle”, Siegfried din „Lacul lebedelor”, Desiré din „Frumoasa din pădurea adormită”, „Spărgătorul de nuci”, Mercuțio din „Romeo și Julieta” și multe altele. În 1960 el s-a reîntors de la Școala Vaganova unde și-a
Sergiu Ștefanschi la 70 de ani by Mihai Alexandru Canciovici () [Corola-journal/Journalistic/5337_a_6662]
-
și maniere de interpretare. De la bun început cititorul va fi conștient că are în fața ochilor o farsă (în genul renghiului jucat de Umberto Eco în Pendulul lui Foucault), dar una extrem de abil pusă în scenă, cu nenumărate jocuri de cuvinte. Memorabile sunt mai cu seamă acelea născocite de Tatarski drept sloganuri publicitare. Miza cărții trebuie căutată însă dincolo de poveste, și constă întro satiră fără margini a societății de consum. Avem în fața ochilor o lume a brandurilor și a sloganelor care are
Generația Pepsi by Răzvan Mihai Năstase () [Corola-journal/Journalistic/5340_a_6665]
-
perioada 1840 - 1900. Revenind la Lewis Carroll, trebuie spus că nu numai prin cantitate frapează corespondența lui. Mult mai uimitoare decât numărul de scrisori expediate se arată a fi inteligența ludică pe care o investește el în aceste scrisori. Rămâne memorabilă dintre toate cea trimisă în 1887 lui Maud Standen. (Pe care Scrisorile către Alice n-o includ.) E vorba despre un poem de șase versuri, în care fiecare dintre picioarele metrice poate fi anagramat. Mai mult, lămurește el acolo, „fiecare
Alice în țara cuvintelor by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/5361_a_6686]
-
cu prilejul zilei onomastice a lui Cipariu, Sfântul Timotei, ce cădea odată cu aniversarea lui 3/15 mai 1848. Odobescu, martor ocular la una din asemenea manifestări de simpatie și prețuire, ne-a lăsat o pagină document: „În ajunul acelei zile memorabile, toată tinerimea școlară din Blaj, feciorii cei mari și pruncii cei micuți, luau steagul tricolor românesc din sanctuariul gimnazial, se rânduiau pe piața cea mare, aprindeau torțe și facle, și cu muzica în frunte începeau a lor colindă sărbătorească, oprindu
150 de ani de la întemeierea Astrei (1861) - Cuvântările lui Timotei Cipariu la Adunările Astrei by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/5364_a_6689]
-
nici un sentiment de indiscreție, asta sunt poemele, scrise ca și când le precede și le urmează o veșnicie de stat de vorbă. Din când în când, câte ceva merită spus cu voce tare, din acest dialog interminabil, și aceea este poezia. Fără pretențiile memorabilului, doar cu o căldură de om pățit, între alții: „Și eu am umblat odată cu o amintire în mâini, strângând-o atent, să nu-mi scape./ îmi alunecase odată - și se rostogolise de-a dura/ pe jos. am șters-o frumos
Amintire și adevăr by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/5366_a_6691]
-
Gordon în rulota pe care acesta o locuiește pentru a se ascunde de creditorii săi: poți face film fără o poveste? Gordon susține că nu, povestea fiind asemeni stâlpilor unei case, ca metaforă a filmului. Munro îi dă o replică memorabilă: casa, spune el, se susține nu pe poveste, ci pe relațiile dintre personaje, pe atmosfera pe care ele o creează. Mai mult, moartea este subiectul principal al oricărui film, „lăsând la o parte poveștile de dragoste”, vine să-l completeze
Omul cu camera by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/5371_a_6696]
-
Luminița Marcu În numărul 16 al Gazetei literare din 19 aprilie 1962, apare poate cel mai memorabil text semnat de Tudor Arghezi din toată această perioadă în care bătrînul poet colaborează destul de des cu diverse texte, mici articole sau poezii sau discursuri festive, așa cum au fost cele din jurul Conferinței USR. Revista este scrupuloasă în a aduna orice
Să ne cunoaștem trecutul by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/5194_a_6519]
-
Indiferență sadea. Fundamentală pentru Ianuș rămâne notarea riguroasă a crizei. Pur și simplu, poemele de aici (și din volumele următoare) nu se pretează analizei de text. Par scrise din prima. Fără reveniri. Fără adaosuri și tăieturi. Dovadă și puținătatea versurilor memorabile, între atâtea, totuși, poeme memorabile. Artificiile nu-și au locul. Imaginile lipsesc. Metafore aproape că nu există. Singura metaforă din cărțile lui Marius Ianuș este Marius Ianuș însuși. Impresia de absolută spontaneitate emoțională e atât de puternică, încât rarele momente
Lirism elementar by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/5211_a_6536]
-
rămâne notarea riguroasă a crizei. Pur și simplu, poemele de aici (și din volumele următoare) nu se pretează analizei de text. Par scrise din prima. Fără reveniri. Fără adaosuri și tăieturi. Dovadă și puținătatea versurilor memorabile, între atâtea, totuși, poeme memorabile. Artificiile nu-și au locul. Imaginile lipsesc. Metafore aproape că nu există. Singura metaforă din cărțile lui Marius Ianuș este Marius Ianuș însuși. Impresia de absolută spontaneitate emoțională e atât de puternică, încât rarele momente de detașare, când Ianuș devine
Lirism elementar by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/5211_a_6536]
-
O mie nouă sute optzeci și patru a lui George Orwell desăvârșește abordarea inițiată de Kafka. Văzută dinspre multitudine și descrisă numeric, importanța existențelor particulare diminuează, până la anulare. Modificarea brutală a concepției despre oameni este fixată într-o formulare cinică, dar memorabilă, atribuită lui Stalin: "Moartea unui om este o tragedie. Moartea a milioane este statistică" (răspuns probabil dat lui Churchill în timpul Conferinței de la Potsdam în 1945). Am motive să cred că Stalin încerca să fie amabil cu Churchill: în fapt, dacă
Cât de real este omul virtual by Vladimir SIMON () [Corola-journal/Journalistic/6662_a_7987]
-
Cecilia reușește să se impună cititorului ca o personalitate accentuată nu doar în sensul talentului deosebit de violonistă și muziciană, recunoscut de însuși Vivaldi, ci și al caracterului din care derivă un adevărat Weltanschauung, o adevărată concepție despre viață și lume. Memorabilă este pledoaria ei de feministă avant la lettre. De multe ori, prin judecățile de valoare de-a dreptul paradoxale - despre limbaj, scris, imaginație, despre relația dintre muzică și cuvinte, dintre interpret și compoziție, dintre muzică și natură (preferința barocă pentru
O carte, două premii: SUPERMONDELLO și STREGA - 2009 by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/6677_a_8002]
-
emoții și situații nicicând încercate, maturizându-se și emancipându-se din condiția de servitute în care trăise până atunci, ea nu ezită să polemizeze cu maestrul care, la rândul său, nu ratează ocazia de a-și formula un credo artistic memorabil: "trebuie să ne folosim de propria sofisticare pentru a extrage din ea în chip ingenios simplitatea". Tiziano Scarpa ne oferă fotografia neretușată a compozitorului venețian, evitând hagiografia, dar și melodrama tip telenovelă atât de ispititoare în cazul orfanei Cecilia. Așa
O carte, două premii: SUPERMONDELLO și STREGA - 2009 by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/6677_a_8002]
-
și eu, Alex. Ștefănescu și, indiscutabil, Nicolae Manolescu. Sala, arhiplină, participă la dezbatere prin întrebări (neașteptate), aplauze (generoase) și râsete. Urmează un program muzical, de înaltă ținută, oferit de Duo "Capriccio" (la pian: Mihaela Spiridon și Ozana Kalmuski), apoi - recitalul - memorabil, adevărată demonstrație de virtuozitate și de contopire a artistului cu muzica - susținut de violonistul Șerban Lupu (SUA), acompaniat la pian de Cipriana Gavrișiu. Dintre doamnele prezente la întrunire strălucesc Elena Bulai și Irina Horea. Ne întoarcem, în sfârșit, acasă. Mai
Festivități by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/6682_a_8007]
-
cum traduce Marian Papahagi, Montale, Dacia, 1988. Mazilescu are o afinitate poate neștiută cu parcimoniosul la scris, agnosticul, pesimistul existențial italian, cu idealul acestuia de simplitate și "descărnare" ("essenziale e scabro") verbală. Dacă nu exagerez versul poetului român (care scoate memorabilul volum amintit chiar acum treizeci de ani) "aliorul și mătrăguna îmi sunt mai aproape", din poezia De pe corabie, consună cu gustul specific montalian, prin alegerea marginalității cu miez tare, printr-un fel de izolare fecundă de convențiile limbajului. Baconsky e
Baconsky și Mazilescu by Adrian Popescu () [Corola-journal/Journalistic/6690_a_8015]
-
scenete în care îi face să evolueze pe eroii săi, subiecții criticilor sale, mai ales când aceștia se pretează teatralizării prin însăși natura lor de saltimbanci, precum erau cei din neamul Caragialeștilor, cărora încă tânărul critic le închina un articol memorabil. Chiar și Eminescu (remarcat și el ca mânuitor al unei "minore păpușerii romantice", în cutare poezie de la începuturile sale) poate deveni centrul unei asemenea puneri în scenă, ca "un galant al lumii dunărene". Exersând această artă a punerii în scenă
La nouăzeci de ani neîmpliniți by Nicolae Balotă () [Corola-journal/Journalistic/6691_a_8016]
-
multe alte eroine ale lui Faulkner, Pat e mai degrabă un epicen, decât o femeie: suplă, subțire, fără atributele trupești ale feminității, fără a sugera voluptatea. Întreaga ei ființă se concentrează în comportament, în gesturile perfect articulate și de-o memorabilă expresivitate. Micro-universul romanului compensează în intensitate ceea ce pierde în dimensiuni exterioare. Comparat cu scrierea din care s-a născut - cartea neterminată Elmer -, textul din 1927 e o extensie a obsesiilor care l-au bântuit pe scriitor ani în șir: relația
Primul Faulkner (VIII) by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/6708_a_8033]
-
lipsit de subînțelesuri. Căci, dacă-l considerăm pe Vasile Ernu în calitatea sa (parțială, repet) de eseist, tocmai aici e deficitar, în materie de intuiție a găselniței de limbaj. Să remarcăm că la el practic nu există butade sau etichete memorabile, ci numai sofisme. Cuvintele în sine nu au încărcătură ludică. Numai logica se pretează la jocuri (și încă ce jocuri!). La un moment dat, unul din eretici amintește de anecdota celebră conform căreia potcoavele aninate deasupra ușii aduc noroc și
La pachet by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/6710_a_8035]
-
romancierul nu mai are niciun fel de complexe în fața acestei specii dificile, oferind o scriitură limpidă, alertă, adesea captivantă, ne referim de data asta la cel mai recent roman Cei calzi și cei reci (C.R., 2008, 485 p.) conturând personaje memorabile, fie dialogic, fie descriptiv, fie monologic-autoscopic, dinamitându-și curgerea epică aproape clasică prin situații-limită, metafore și parabole explozive , amalgamând tablouri, episoade și scene de strictă actualitate românească și internațională cu figuri eroice ale rezistenței anticomuniste ce au cunoscut calvarul crucificării
Ultimul Papă by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/6718_a_8043]
-
faptelor unor oamenii cărora le-a rămas numele în istorie. Unii doar s-au născut pentru a deveni celebri mai târziu, alții au murit, încheindu-și o viață plină de succes, iar alții au transformat o zi banală într-una memorabilă. Vezi mai jos cele mai importante evenimente ale zilei de 22 februarie. Autor: Răzvan Băltărețu 22 februarie 1997 - Mihai Leu a câștigat primul titlul de campion mondial la box profesionist pentru România. Deși avea titlul WBO, și-a dat seama
Istoria la zi. Ce s-a întâmplat pe 22 februarie () [Corola-journal/Journalistic/67249_a_68574]