1,294 matches
-
Ist. lit., II, 827-829; Ion Roșioru, Marius Tupan între utopie și parabolă, București, 2001; Vasile, Proza, 296-305; Iulia Alexa, Fantasmagorii, RL, 2002, 43; Dicț. scriit. rom., IV, 610-612; Daniel Cristea-Enache, Auzenii, ALA, 2003, 665; Liviu Grăsoiu, De la istorie literară la memorialistică, prin gazetărie, CL, 2003, 11. M. I.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290302_a_291631]
-
este și ea un capitol captivant. Păcat că Furdui se pripește, uneori, umorile-i eșuînd în verdicte nedrepte: dau doar cîteva exemple Liviu Ciulei, O. Paler, Iulian Vișa sau Lazăr Vrabie. Amintirile cunoscutului actor devin însă un capitol important al memorialisticii noastre de specialitate. Această carte care "conține mai multe cărți" (cum remarcă în postfață și Victor Frunză) informează, meditează, reamintește, iubește și acuză. Profitabil, de fapt, pentru noi toți... De ce nu voi pleca din țară niciodată?!... ...Răspuns: eu nu voi
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
am primit cu bucurie. Azi, după ce l-am devorat cu pasiunea cu care părinții noștri devorau colecția.... Submarinului Dox de 15 lei, încep "darea de seamă" cu nădejdea că va mai urma cel puțin încă un volum... Fiindcă, repet, citesc memorialistică pe rupte. Trăiesc epoci teatrale prin procură. Cunosc mari artiști sau doar mici canalii, datorită unora care au avut ocazia să le strîngă mîna (ori, doar să-i observe direct). Prin intermediul acestui gen de amintiri & portrete, eu însumi încep să
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
1986. Mihăieș, Mircea, Cronică literară, în "Orizont", 22 (1988). Mihăilă, Ecaterina, Semiotica poeziei românești neomoderne, București, Editura Cartea Românească, 2003. Mihăilă, Ecaterina, Poezia română neomodernă. Perspectivă textuală, București, Editura Cartea Românească, 2004. Mihăilescu, Dan C., Literatura română în postceaușism. I. Memorialistica sau trecutul ca reumanizare, Iași, Editura Polirom, 2004. Mocuța, Gheorghe, La răspântia scriiturii, Arad, Editura Mirador, 1996. Mușat, Carmen, Perspective asupra romanului românesc postmodern, Pitești, Editura Paralela 45, 1998. Mușat, Carmen, Ieșirea din modernism, în "Observator cultural", 22 (2000). Mușat
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
nr. 17/ 1993, art. A spera, a-ți aminti, interviu cu Octavian Paler, realizat de Veronica Balaj, cu prilejul lansării în Timișoara a cărții Don Quijote în Est, 6 august 1993, p. 14. 2 Dan C. Mihăilescu, Literatura română în postceaușism!, Memorialistica sau trecutul ca re-umanizare, Iași, Editura Polirom, 2004. 3Crișu Dascălu, op. cit., p. 18. 4Nicolae Manolescu, Despre poezie, Brașov, Editura AULA, 2002, p. 14. 5Ibidem, p. 174. 6 Sursa:http://www.observatorcultural.ro/Neomodernismul-poetic-romanesc*articleID 11017 articles details.html. 7 "Operele unora dintre
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
dificultate constă în aprecierea mărimii lui. N-avem statistici generale despre tiraje, nici ale cărților, nici ale revistelor și ziarelor. Sîntem obligați, fiecare, să ni le creăm. Deși disparate, informațiile ce se găsesc (în diverse articole sau în pagini de memorialistică) ajută a înțelege totuși evoluțiile de la o epocă la alta. „Literatura originală - arată, în 1895, A. Vlahuță, unul din cei pe care problema difuzării l-a preocupat - nu poate conta deocamdată decît pe un contingent de cel mult cinci mii
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
decent, nu se poate deduce un preț mare. A doua e culturală: interesul față de poezie e mai scăzut decît interesul față de celelalte genuri. Cititorii ei au fost și au rămas o minoritate în raport cu cititorii de romane sau, mai recent, de memorialistică. Statistic, aceștia sînt de vreo cinsprezece ori mai numeroși. A treia explicație e că proza vieții cere proză: relatări, povești, biografii senzaționale. Poezia e pentru visători, idealiști, nostalgici, rafinați, care, în toate societățile, formează o pătură extrem de subțire: îndeosebi tineri
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
unui timp, Editura Outopos, Iași, 1999; țara transformată-n vânt, Casa de Pariuri Literare, București, 2011. Traduce în limba germană, printre altele, romanul Marianei Codruț Casa cu storuri galbene (Das Haus mit den gelben Gardinen, Polirom, 1998) și cartea de memorialistică Pătimiri și iluminări în captivitatea sovietică a lui Radu Mărculescu (Leid und Offenbarung in der sowjetischen Gefangenschaft, C&N, Berlin, 2008), iar în limba română antologia de proză tânără austriacă Stromabwärts / Pe fluviu în jos (2005) și romanul Catrafuse de
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
de ucenicie ai lui Marin Preda, LCF, 1977, 32; Dinu Flămând, Cum am scris „Delirul” (interviu cu Marin Preda), AFT, 1977, 9; Ciobanu, Însemne, 114-127; Cristea, Alianțe, 393-489; Marin Mincu, Repere, București, 1977, 277-287; Ștefănescu, Preludiu, 133-149; Ungureanu, Proză, 6-40; Memorialistică și istorie, LCF, 1978, 6 (semenează Mihai Ungheanu, Z. Ornea, Laurențiu Ulici, Doina Uricariu, Dan Cristea); Ardeleanu, Mențiuni, 14-30; Dimisianu, Opinii, 105-115, 142-145; Georgescu, Volume, 13-23; Georgeta Horodincă, Studii literare, București, 1978, 76-159; Manu, Eseu, 169-209, passim; Raicu, Practica scrisului
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289000_a_290329]
-
personaje provenite din mediul rural. Câteva compuneri au fost jucate la Lugoj (Pacienta, În cămin). Paginilor de proză ce consemnează impresii de călătorie le lipsește notația plastică, pitorească, rămânând simple însemnări, nedezvoltate literar, de reținut doar pentru terminologia marinărească folosită. Memorialistica (Cartea vieții mele, O nimica toată) nu are nici ea valoare artistică. SCRIERI: Poezii bănățenești, îngr. și pref. Valeriu Braniște, Lugoj, 1902; ed. Sibiu, 1928; Poezii, București, 1922; Poezii în grai bănățean, introd. Al. Bistrițianu, Timișoara, 1936; Schițele mele de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290602_a_291931]
-
și evocări apărute în presă ne pun în contact cu felurite acțiuni individuale sau de grup. Scene, tablouri, figuri, unele intrate deja în penumbra deasă și ingrată a uitării. În lipsa documentelor bine orânduite care să sprijine o reconstituire precisă, "obiectivă", memorialistica aduce deocamdată mărturii directe, fatal atinse de subiectivism și de capriciul memoriei, dar indispensabile unei restituții de prim abord a fenomenului în cauză. Dincolo de infinita cazuistică, al cărei studiu se vădește extrem de anevoios, ea fixează atitudini, stări de spirit, motivații
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
nostru, dată fiind carența de studii serioase cu privire la epocă și prezența în exces a unor reconstituiri deformante. Cei care mai pretind, sincer sau interesați, că românii nu s-au opus tăvălugului nivelator și anihilant reprezentat de regimul comunist află în memorialistica de închisoare (poate cea mai interesantă și cea mai dramatică) date indispensabile pentru stabilirea adevărului. Unii au socotit, după abolirea regimului, în decembrie trecut, că pot limita întregul proces la anii de dictatură ceaușistă, ca și cum această dictatură ar fi fost
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
siècle (1983). Istoria creștinismului l-a preocupat mereu, suscitându-i reflecții demne de tot interesul 4, nu o dată pline de neliniști care sunt ale epocii 5. Mai personal, mai confesiv e volumul Ce que je crois (1985), amestec fericit de memorialistică și ego-istorie, într-o formulă curentă la profesioniștii de marcă ai domeniului. Ph. Ariès, Em Le Roy Ladurie, P. Chaunu, între alții, au subscris deja lucrări memorabile pe acest tărâm, pentru a nu mai vorbi de eseurile ego-istorice apărute mai
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
arăta că știm să uităm siluetele crucificaților / acolo sub clopotnița gerului // vom arăta că suntem vameși la granița / dintre somn și nimic” (Vameși la granița dintre somn și nimic). Pictate în culori luminoase (rareori umbrite de câte o notă sarcastică), memorialistica și eseistica lui S. sunt, de fapt, un apendice al poeziei. Astfel, Amintirile unui fost corector (1982), care atestă o nedisimulată artă a admirației, reconstituie câteva figuri literare din deceniul al șaselea, emblematice atât pentru literatura vremii, cât și pentru
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289952_a_291281]
-
vis și miresme legendare, palate fastuoase și maghernițe umile, cadâne, cerșetori, înțelepți alcătuiesc, aici, o ambianță specific orientală, transpusă adecvat într-un amplu registru cromatic și muzical. Pe alocuri, accentele poematice amintesc de Saadi sau de Omar Khayyam. Cu timpul, memorialistica de călătorie tinde spre concizie, vădind și o anume accentuare a predispoziției meditative. Astfel, atât Jour d’Égypte, cât și Croisade pour l’anémone vor capta pe un ton mai grav pulsul civilizațiilor trecute. Primită cu entuziasm de contemporani, cartea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285720_a_287049]
-
Escorialului, iar de aici, la prelungirile canonului baroc în secolul al XIX-lea (autorul operează fine analogii și disocieri de romantism) și zorii secolului al XX-lea (D’Annunzio). Cu Vedere dinspre Eyub (1986), interesul istoricului literar se deplasează spre memorialistica de călătorie. Editorul lui Nicolae Iorga (cel din Istoria românilor prin călători) este el însuși un împătimit al însemnărilor de voiaj și al imagologiei, cercetând cu acribie arcanele frământatelor și instabilelor secole al XVII-lea și al XVIII-lea valahe
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285373_a_286702]
-
de voiaj și al imagologiei, cercetând cu acribie arcanele frământatelor și instabilelor secole al XVII-lea și al XVIII-lea valahe și moldave (domniile lui Brâncoveanu, Despot, Constantin Mavrocordat etc.), reconstituind scenarii și mentalități sau, coborând mai aproape de noi, investigând memorialistica de călătorie a lui Gala Galaction spre a descifra în ea figura autorului (Eyubul din sintagma titulară a cărții lui A. este evocat de scriitor într-una din însemnările sale). Aici, ca și în lucrarea despre baroc, exegetul dovedește voluptăți
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285373_a_286702]
-
pui (1941), publicate întâi în „Bilete de papagal”, cultivă în special pitorescul, intrând de-a dreptul în categoria etnograficului, și portretistica, element stilistic ce va reapărea în cărțile următoare, prozatoarea captând atenția cititorului în principal printr-un anumit tip de memorialistică. Deși uneori literaturizează excesiv, mediul și atmosfera epocii, figurile literare și culturale ale vremii sunt prezentate adesea în posturi interesante, în medalioane ce reînvie, cu vioiciune și prospețime, o lume aparte. Reprezentativ pentru V.T. este romanul Acasă (1947), construcție mult
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290483_a_291812]
-
ce au rolul de a da veridicitate ambianței casnice în care se petrece acțiunea - pitorescul Gello, servitorul Nae Petrescu, Matei, tatăl Piei, mătușa Tilda (Tan’ Tilda) -, se va regăsi în următor roman, Ursitul (1970). Scriere ce oscilează între ficțiune și memorialistică, cartea prezintă un interes deosebit datorită amintirilor din viața literară interbelică, familia Delavrancea, Ionel Teodoreanu, G. Ibrăileanu, Tudor Arghezi, Mihail Sadoveanu fiind personaje vii, ce populează o narațiune învăluită de discreție și respirând prospețime, mai mult proză autobiografică de atmosferă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290483_a_291812]
-
imamii și eunucii răsăriți parcă dintr-un fantomatic Ev Mediu, cadânele îmbătrânite, timorate, lipsite de speranță -, cu toată veridicitatea atmosferei de serai și de harem, cartea suferă în plan literar. O altă categorie de scrieri ale lui B. ține de memorialistică. În închisorile turcești și Din lumea Islamului. Turcia Junilor turci (1922) concentrează „impresii și amintiri” despre o lume dispărută și despre o alta ce abia lua ființă. După propria-i mărturie, B. povestește pur și simplu, fără să-și caute
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285673_a_287002]
-
în volum). Confesiuni violente e o carte-interviu: o seamă de mărturii („literare, politice și biografice”, subiective, și, de aceea, controversabile) formulate într-o suită de convorbiri cu Constantin Iftime se articulează într-un autoportret, într-o autobiografie selectivă, operă de memorialistică și profesiune de credință totodată. Nu credem că se pot stabili deosebiri prea mari, nici de valoare și nici de substanță, între romanele lui Nicolae Breban, variațiuni minime pe aceeași temă. Având coordonate identice, ele par mai degrabă subdiviziuni enorme
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285877_a_287206]
-
Alecsandri, Petre Ispirescu, Carmen Sylva, Mihail Sadoveanu (Năluca), Al. Vlahuță (Țara. Poporul), B. Delavrancea, Ion Agârbiceanu, I. Al. Brătescu-Voinești, Ioan Slavici, Jean Bart, Al. Cazaban, Zaharia Bârsan, Romulus Cioflec, Constanța Hodoș, Al. Ciura, Maria Cioban, Ion Gorun, Silvia Barcianu ș.a. Memorialistica și notele de călătorie sunt semnate de Ioan Slavici, G. Coșbuc, I. Russu-Șirianu, N. Dunăreanu, Iuliu U. Ioanovici, Al. T. Dumitrescu, N. Simulescu, I. T. Mera ș.a. Teatru scriu Petru Rusu, Emanoil Suciu și Tr. I. Magier. Sunt prezenți cu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290258_a_291587]
-
existențelor umile. Volumul Poezii (1894) rămâne, totuși, în sfera influenței eminesciene. Nota personală apare în pasteluri, unde autorul cultivă notația și amănuntul plastic colorat. A făcut și câteva traduceri - poezii din Ch.-H. Millevoye, André Chénier, François Coppée, Sully Prudhomme. Memorialistica lui, risipită în publicații după 1900, depășește prin scriitură interesul strict de cronică istorică. SCRIERI: În contra direcțiunei literare de la „Contemporanul”, Iași, 1887; Un răspuns domnului Ioan Gherea, Iași, 1889; Poezii, București, 1894; Pagini din istoria culturii românești în Dobrogea, 1920
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289300_a_290629]
-
1873. El învie cu putere de evocare o atmosferă apropiată de aceea în care a trăit și I. Creangă. Scenele epice, întrerupte de informații bogate, au consistență, atât datorită fineții observațiilor, cât și includerii într-un univers specific popular. În memorialistica noastră, B. ocupă un loc onorabil. Ionel (1901) este un roman pedagogic în care plăcerea povestirii se împletește cu evocarea tradiției, a obiceiurilor „din bătrâni”. Nenumărate proverbe, vorbe înțelepte, zicători sunt presărate peste tot, dând paginilor un aer oarecum antonpannesc
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285818_a_287147]
-
culturale Scrisori din Paris („Revista idealistă”, 1903) este apreciat în epocă de cititori. Mai închegate, notele de călătorie și în bună parte cronicile plastice (semnate Ion Măgură, Kean și Lorelino) relevă spirit de observație, o cultură deosebită, stăpânirea mijloacelor expresive. Memorialistica de călătorie se bazează în principal pe analiza pertinentă a datelor sociale și politice caracteristice unor țări ca Austria și Elveția, văzute în comparație cu România, textul conservând o valoare mai mult socioculturală decât literară. SCRIERI: Le Mouvement littéraire en Roumanie, Paris
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290441_a_291770]