5,614 matches
-
fenomenelor sufletești, care e o condiție primordial a oricrei activitți psihice umane. Aprarea biologic, pasiv prin fug, susține cercettorul, activ prin atac, e integral și direct. Nici o ezitare n-o poate turbura. Fenomenele de inhibiție, dac nu sunt cauzate de metabolism sau de mecanica actului reflex, nici un prilej de ordin psihic, altul decât instinctul de conservare sub form de fric, de repulsie fizic, adic de evitarea amenințrii existenței, nu le poate pune în mișcare. Din contra, susține el, în reacțiunile psihice
Elemente de antropologie filosofica in opera lui Mihai Ralea by Rodica Havirneanu, Ioana Olga Adamescu () [Corola-publishinghouse/Science/1282_a_2114]
-
lucrare se adresează în primul rând studenților de la specialitatea Kinetoterapie, dar poate fi utilă tuturor celor care urmează o formă de invățământ superior cu profil biologic. Abordează sintetic și corelativ fiziologia mediului intern, a sângelui, aparatului cardio-vascular, respirației și a metabolismului, digestiei, funcția motorie a sistemului nervos și fiziologia mușchilor striați și netezi. Utilă pentru înțelegerea influenței efortului fizic asupra morfofiziologiei mușchilor striați este o trecere prin evoluția filoontogenetică a funcției contractile musculare. Numărul mare de figuri și tabele facilitează înțelegerea
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
sinteza vitamnei B12 și pentru menținerea troficității sistemului nervos. Manganul este un microelement ce activează numeroase enzime, fiind necesar funcționării sistemului nervos și funcției de reproducere. Iodul este utilizat pentru sinteza hormonilor tiroidieni. Fluorul intră în structura dinților și în metabolismul acizilor grași. Nichelul participă la hematopoeză și la funcționarea sistemului contractil muscular. Seleniul intră în compoziția glutationperoxidazei, enzimă antioxidantă din plasma sangvină. Bromul intervine în procesele de excitație și inhibiție nervoasă. Cromul participă la hematopoeză și la metabolizarea acizilor grași
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
La nivelul sângelui sistemele tampon se găsesc în eritrocite și în plasmă. a) Sistemele hemoglobină acidă/hemoglobinat de potasiu și acid carbonic/bicarbonat de sodiu. La nivelul capilarelor sangvine oxihemoglobina cedează oxigenul țesuturilor, consecutiv cedând și K+. CO2 rezultat în urma metabolismului tisular pătrunde în eritrocite unde sub acțiunea anhidrazei carbonice intră în reacție cu apa, rezultând acidul carbonic (H2CO3) care disociază rezultând anionul carbonic (HCO3-) și H+. NaCl presentă în plasmă este și ea disociată în Na+ și Cl-. Clse combină
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
mai acide. e) Glandele gastrice secretă HCl alcalinizând mediul intern iar glandele intestinale secretă bicarbonat scăzând pH-ul plasmei. Poate fi menționată și activitatea secretorie a glandelor salivare, saliva fiind slab acidă. La copii pH-ul este mai alcalin, favorizând metabolismul celular și creșterea organismului iar la vârstnici există tendința de acidifiere deoarece se produc cataboliți acizi în cantități crescute. În cadrul variabilității fiziologice a pH-ului are importanță și bioritmul somn-veghe, PH-ul având tendința de acidifiere noaptea și dimineața datorită
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
9% și substanțe anorganice 1%. Substanțele anorganice din plasmă: cloruri, fosfați, bicarbonați, ioni de sodiu, potasiu, calciu, magneziu, iod, clor. Substanțele organice se împart în substanțe azotate (proteice și neproteice) și substanțe organice neazotate: glucide, lipide și produșii lor de metabolism. Proteinele plasmatice. Concentrația proteinelor din plasma sangvină constituie o constantă fiziologică numită proteinemie. Limitele fiziologice ale proteinemiei sunt 6 și respectiv 8 g%. Nou-născutrul are o proteinemie sub limita fiziologică inferioară, valoarea de la adult fiind atinsă după vârsta de trei
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
limba latină “immunis” înseamnă scăpat de, eliberat - deci semnificația acestui termen este de eliminare a ceea ce este străin corpului). Imunitatea constă în reacțiile specifice ale organismului față de un anumit antigen, principalii antigeni fiind reprezentați de către microorganisme și produșii lor de metabolism. Există o imunitatea celulară, realizată de către celulele imune, și o imunitate umorală, realizată de către anticorpi, proteine plasmatice care se fixează pe microorganisme sau pe celule străine sau nerecunoscute ca fiind proprii și determină distrugerea lor. Din punct de vedere structural
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
poartă numele de eozinofilie și poate fi întâlnită în bolile alergice, parazitare, în reumatism. Bazofilele sunt prezente în proporție redusă. Împreună cu mastocitele (bazofilele din țesuturi) au rol în procesele de adaptare participând la reacțiile imune și de hipersensibilizare, în diferite metabolisme, în activitatea antitoxică și fagocitară, în contracția musculaturii netede în general. Mastocitele se acumulează în focarele inflamatorii tisulare. Monocitele sunt celule sangvine care în țesuturi se transformă în histiocite și apoi în macrofage. Stau în măduvă 2 ore după care
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
histiocite și apoi în macrofage. Stau în măduvă 2 ore după care trec în sânge unde rămân cam 32 de ore. Numărul normal de monocite este de 400 (150-650)/mm3. Ele sunt celule active funcțional, participând la fagocitoză, imunitate și metabolism. În țesuturi se află două tipuri de macrofage: fixe și mobile. Macrofagele fixe în funcție de necesitățile organismului pot deveni mobile. Îndeplinesc funcții de fagocitoză, imunitate și metabolism. Fagocitoza este efectuată de macrofagele libere care îndeplinesc această funcție la fel ca și
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
de 400 (150-650)/mm3. Ele sunt celule active funcțional, participând la fagocitoză, imunitate și metabolism. În țesuturi se află două tipuri de macrofage: fixe și mobile. Macrofagele fixe în funcție de necesitățile organismului pot deveni mobile. Îndeplinesc funcții de fagocitoză, imunitate și metabolism. Fagocitoza este efectuată de macrofagele libere care îndeplinesc această funcție la fel ca și granulocitele și de macrofagele fixe care emit pseudopode sau își deschid vacuole la nivelul membranei celulare. Rolul în imunitate constă în sensibilizarea ARN-ului macrofagic de către
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
procesul. După acest mecanism acționează macrofagele în reacțiile alergice. Aceste celule imune conțin interferon, care are rol în apărarea antitumorală. Alături de granulocitele neutrofile au un rol redus în supravegherea imună anticanceroasă, prin fagocitarea unor celule atipice. Macrofagele intervin și în metabolismul enzimelor hidrolitice, esterazelor, lipidelor, degradarea hemoglobinei, reciclarea fierului, cicatrizarea leziunilor, neutralizarea unor metaboliți, nutriția celulară. Rămân în țesuturi 2-3 luni. Macrofagele prezintă o morfofuncționalitate variată în funcție de țesutul în care se găsesc, deosebindu-se: macrofagul din sistemul nervos central (microglia lui
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
duratei diastolei, cea a sistolei modificându-se foarte puțin (fig. 11). Ritmul inimii variază în funcție de gradul de antrenament (la sportivii de performanță frecvența contracțiilor cardiace este mai mică), de componenta sistemului nervos vegetativ predominantă funcțional și de tipul constituțional. Intensificarea metabolismului este urmată de mărirea frecvenței cordului. Asfel, această constantă fiziologică prezintă valori crescute în cursul digestiei, în emoții, la temperaturi ridicate ale mediului ambiant. Frecvența contracțiilor cardiace se modifică în mod fiziologic odată cu înaintarea în vârstă, fiind de 140 contracții
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
trece din mușchi în viscere iar în timpul efortului fizic invers), în timp ce teritoriile importante din punct de vedere vital, inima și creierul, se caracterizează prin variații mici ale fluxului sangvin ce le asigură nutriția și oxigenarea. 4. Fiziologia respirației și a metabolismului 4.1. Fiziologia funcției respiratorii Funcția respiratorie se realizează prin respirația externă, care efectuează schimbul de O2 și CO2 dintre organism și mediu și respirația internă, care efectuează schimburile de gaze între celule și lichidul interstițial. Legătura între aceste etape
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
după disocierea oxihemoglobinei, trece din capilarele arteriolare (unde pO2 este aproximativ 95 mm Hg) în lichidul interstițial (în care pO2 este în jur de 40 mm Hg) și de aici în celule (unde pO2 este circa 20 mm Hg). Din metabolismul celular se formează CO2 (pCO2 în lichidul intercelular este aproximativ 46 mm Hg) care este preluat de sângele din capilarul venos sub o presiune parțială de 40 mm Hg. Reglarea ventilației se face prin mecanisme nervoase și umorale. Reglarea nervoasă
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
ceea ce face să apară acidoza (contribuie și acidul lactic produs de mușchi), ceea ce stimulează ventilația. În ceea ce privește etapa tisulară, mușchii striați consumă de 30 de ori mai mult oxigen decât în repaus, proces mai accentuat la persoanele neantrenate (la indivizii antrenați metabolismul celular este mai economic). Crește coeficientul de utilizare a O2 la nivel tisular (a cantității de O2 extrase din sângele arterial), prin: scăderea presiunii parțiale a O2 la nivel tisular ca urmare a intensificării proceselor oxidative; pe baza gradientului de
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
baza gradientului de presiune mărit, o cantitate mai mare de O2 trece din capilare în lichidul intersițial creșterea disocierii oxihemoglobinei ca urmare a acumulării CO2 (efectul Bohr) și a creșterii temperaturii vasodilatație utilizarea oxigenului fixat de către mioglobină 4.2. Fiziologia metabolismului Termenul de metabolism definește totalitatea transformărilor chimice care au loc în organism în cursul existenței acestuia. Metabolismul cuprinde două procese antagoniste: catabolismul, ce cuprinde fenomene de desfacere a legăturilor chimice și deci degradare a substanțelor cu eliberare de energie, și
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
presiune mărit, o cantitate mai mare de O2 trece din capilare în lichidul intersițial creșterea disocierii oxihemoglobinei ca urmare a acumulării CO2 (efectul Bohr) și a creșterii temperaturii vasodilatație utilizarea oxigenului fixat de către mioglobină 4.2. Fiziologia metabolismului Termenul de metabolism definește totalitatea transformărilor chimice care au loc în organism în cursul existenței acestuia. Metabolismul cuprinde două procese antagoniste: catabolismul, ce cuprinde fenomene de desfacere a legăturilor chimice și deci degradare a substanțelor cu eliberare de energie, și anabolismul, care cuprinde
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
creșterea disocierii oxihemoglobinei ca urmare a acumulării CO2 (efectul Bohr) și a creșterii temperaturii vasodilatație utilizarea oxigenului fixat de către mioglobină 4.2. Fiziologia metabolismului Termenul de metabolism definește totalitatea transformărilor chimice care au loc în organism în cursul existenței acestuia. Metabolismul cuprinde două procese antagoniste: catabolismul, ce cuprinde fenomene de desfacere a legăturilor chimice și deci degradare a substanțelor cu eliberare de energie, și anabolismul, care cuprinde totalitatea sintezelor, efectuate cu consum energetic. Anabolismul și catabolismul se desfășoară simultan, fiind strâns
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
etapă substanțele de origine alimentară sau precursorii energogenetici din rezervele organismului (glicogen, lipide, proteine) sunt catabolizati până la substanțe simple (monozaharide, acizi grași, glicerol, aminoacizi), din aceste reacții rezultând o cantitate mică de energie. În etapa următoare compușii simpli intermediari ai metabolismului glucidic, lipidic și protidic sunt catabolizați parțial rezultând apă, dioxid de carbon, uree, acizii acetic, α-cetoglutaric și oxalacetic (ultimii doi acizi și ureea sunt produși finali ai catabolizării aminoacizilor). Din aceste reacții rezultă 1/3 din energia eliberată din procesele
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
creatinfosfatul (CF), prezent în mușchi, tioesterii (cel mai răspândit tioester este coenzima A), derivații trifosfat ai pirimidinei și ai altor baze (guanină, citozină, uracil și alții). Ulterior hidroliza acestor legături fosfat macroergice duce la eliberarea energiei stocate. 4.2.1. Metabolismul protidic Proteinele sunt constituienți principali ai materiei vii, îndeplinind următoarele roluri: rol plastic, fiecare țesut fiind dealtfel caracterizat de un anumit tip de proteină structurală intră în structura enzimelor, a unor hormoni (hormonul adrenocorticotrop, vasopresina, insulina) și a unor mediatori
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
de la aminoacizi. Fondul metabolic comun de aminoacizi este alcătuit din aminoacizii de proveniență exogenă și din cei de origine endogenă aflați liberi în sânge și în celelalte lichide ale organismului. Majoritatea aminoacizilor pot fi sintetizați în organism din produși ai metabolismului intermediar glucidic și lipidic. Fenilalanina, valina, triptofanul, treonina, leucina, izoleucina, lizina și metionina nu pot fi sintetizați în organism, fiind aduși exclusiv prin aport exogen, și de aceea se numesc aminoacizi esențiali. Arginina și histidina sunt aminoacizi pentru care este
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
exogene (alimentare) sunt metabolizate până la acid uric la nivelul ficatului. Uricemia (concentrația acidului uric în sânge) este de 4 mg%. Acidul uric se elimină prin urină, sub formă de urați, în cantitate de 0,5-1 g/zi. Creatina, produs al metabolismului protidic aflat mai ales în fibrele rapide ale mușchilor striați, este eliminată prin urină până la pubertate, după care doar femeile prezintă creatinurie intermitentă (la gravide și lehuze eliminarea este continuă). Prin deshidratarea creatinei rezultă creatinina, ce este eliminată prin urină
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
în proteinele ingerate și cea eliminată prin tubul digestiv, proteinele animale avănd o valoare nutritivă mai mare decât cele vegetale, printre altele și datorită faptului că sunt mai ușor digerabile. Acțiunea dinamică specifică a proteinelor (capacitatea acestora de a stimula metabolismul) este maximă, ingestia unei cantități de proteine corespunzatoare a 100 cal ducând la creșterea metabolismului bazal cu 30 cal. Reglarea metabolismului protidic se face de către hormonii anabolizanți și de către hormonii catabolizanți, între secrețiile acestor două categorii de hormoni existând un
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
mai mare decât cele vegetale, printre altele și datorită faptului că sunt mai ușor digerabile. Acțiunea dinamică specifică a proteinelor (capacitatea acestora de a stimula metabolismul) este maximă, ingestia unei cantități de proteine corespunzatoare a 100 cal ducând la creșterea metabolismului bazal cu 30 cal. Reglarea metabolismului protidic se face de către hormonii anabolizanți și de către hormonii catabolizanți, între secrețiile acestor două categorii de hormoni existând un echilibru funcțional. Principalii hormoni anabolizanți sunt testosteronul, estrogenii, somatotrophormonmul și insulina, iar cei catabolizanți sunt
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
altele și datorită faptului că sunt mai ușor digerabile. Acțiunea dinamică specifică a proteinelor (capacitatea acestora de a stimula metabolismul) este maximă, ingestia unei cantități de proteine corespunzatoare a 100 cal ducând la creșterea metabolismului bazal cu 30 cal. Reglarea metabolismului protidic se face de către hormonii anabolizanți și de către hormonii catabolizanți, între secrețiile acestor două categorii de hormoni existând un echilibru funcțional. Principalii hormoni anabolizanți sunt testosteronul, estrogenii, somatotrophormonmul și insulina, iar cei catabolizanți sunt hormonul adrenocorticotrop, glucocorticoizii și hormonii tiroidieni
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]