1,199 matches
-
arăta că „the first migration took place in the last two decades of the nineteenth century and the first two decades of the twentieth century”. „In this period, Își continua el expunerea, Romanians coming to America are best discussed as migrant laborers. They are characterized as a phenomenon induced by economic opportunities, on the one hand, and lack there of, on the other hand”. Al doilea val, așa cum au ajuns a fi numite aceste „exoduri” migratorii, a fost, considera același studios
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
2006). Incidența este mai mare la femeile tinere la care se înregistrează și infecții simultane cu mai multe genotipuri. La prostituate migrate din Europa de Est în Spania, prevalența infecției HPV hr a fost de 39% (Del Alamo J., și colab., 2005). Migranții reprezintă un important grup social care poate afecta semnificativ programele de prevenire ale infecției HPV și cancerului de col. Migranții aduc cu ei caracteristicile epidemiologice ale multor boli transmisibile din țara de origine. Politica restrictivă a statelor de destinație în
Vaccinarea în cancerul de col uterin by Costin Cernescu () [Corola-publishinghouse/Science/92273_a_92768]
-
prostituate migrate din Europa de Est în Spania, prevalența infecției HPV hr a fost de 39% (Del Alamo J., și colab., 2005). Migranții reprezintă un important grup social care poate afecta semnificativ programele de prevenire ale infecției HPV și cancerului de col. Migranții aduc cu ei caracteristicile epidemiologice ale multor boli transmisibile din țara de origine. Politica restrictivă a statelor de destinație în acordarea cetățeniei și a dreptului la muncă obligă multe femei să apeleze la parteneri ocazionali pentru a găsi oportunități de
Vaccinarea în cancerul de col uterin by Costin Cernescu () [Corola-publishinghouse/Science/92273_a_92768]
-
2006). Incidența este mai mare la femeile tinere la care se înregistrează și infecții simultane cu mai multe genotipuri. La prostituate migrate din Europa de Est în Spania, prevalența infecției HPV hr a fost de 39% (Del Alamo J., și colab., 2005). Migranții reprezintă un important grup social care poate afecta semnificativ programele de prevenire ale infecției HPV și cancerului de col. Migranții aduc cu ei caracteristicile epidemiologice ale multor boli transmisibile din țara de origine. Politica restrictivă a statelor de destinație în
Vaccinarea în cancerul de col uterin by Costin Cernescu () [Corola-publishinghouse/Science/92273_a_92768]
-
prostituate migrate din Europa de Est în Spania, prevalența infecției HPV hr a fost de 39% (Del Alamo J., și colab., 2005). Migranții reprezintă un important grup social care poate afecta semnificativ programele de prevenire ale infecției HPV și cancerului de col. Migranții aduc cu ei caracteristicile epidemiologice ale multor boli transmisibile din țara de origine. Politica restrictivă a statelor de destinație în acordarea cetățeniei și a dreptului la muncă obligă multe femei să apeleze la parteneri ocazionali pentru a găsi oportunități de
Vaccinarea în cancerul de col uterin by Costin Cernescu () [Corola-publishinghouse/Science/92273_a_92768]
-
așteptate... Să nu uităm și alte multe probleme pe care le au de rezolvat la ora actuală orașele 3. De exemplu, mobilitatea a fost mult timp considerată ca aflându-se la originea tuturor relelor sociale (în măsura în care separă, dezintegrează, slăbește sociabilitatea). Migrantul, "străinul" au fost stigmatizați, considerați subversivi, destabilizatori, sosirea lor în oraș fiind apreciată ca o amenințare pentru autohtoni. Însă mobilitatea a devenit cu timpul o practică, o rutină, și atunci au apărut forme de conviețuire. Când acest fapt, acest proces
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
angajatorii din sectorul privat - au beneficiat foarte mult de pe urma acestui flux constant de muncitori docili, prost plătiți, pentru care nu trebuiau să achite Întregul cost social. Când boom-ul s-a Încheiat și a sosit timpul concedierilor, forța de muncă migrantă și imigrantă a fost prima care a avut de suferit. Ca toată lumea, noii muncitori nu erau doar producători, ci și cumpărători. Era ceva complet nou. De-a lungul istoriei scrise, majoritatea oamenilor din Europa - și din restul lumii - au avut
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
răspunzătoare pentru o bună parte din suma totală ridicată (prin raportare la perioadele ulterioare) a deplasărilor definitive din primii ani ai deceniului nouă. Deplasarea familiei (soț/soție și copiii acestora) se produce însă numai în condiții de statut legal al migrantului principal pe teritoriul statului de destinație. Dacă ținem cont de faptul că migrația clandestină pentru muncă antrenează un număr mare de persoane și că pentru cel puțin două destinații importante (Italia și Spania) legislația a permis regularizarea unui număr consistent
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
fost coleg de școală care se afla în Germania. Migrația etnică permisese sau permitea încă plecări legale, cu facilități speciale de încadrare în societatea germană. Cetățeanul român își putea pune în aplicare planul de migrație recurgând la ajutorul etnicului german, migrant legal în Germania. Fiecare nou individ plecat utilizând o anumită strategie adaugă un „nod de expansiune” în rețeaua astfel creată (el este prietenul, fostul coleg de școală, cunoscutul altcuiva) și aducea propriile-i resurse de inventivitate. Cererea pentru un loc
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
legal sau clandestin, angajamentul de muncă oferit de intermediar poate fi, la rândul său, legal sau clandestin, după cum însuși intermediarul poate acționa ca agent legal ori clandestin. Această situație de inovație și difuziune nu poate fi înțeleasă în afara precizării că migrantul nu este, de regulă, un individ care are rădăcini în țara de destinație. Situația lui nouă îi permite reorientarea după oportunități. Prin urmare, devine explicabil de ce în mometul în care a lucra clandestin în Germania implică riscuri mari (expulzarea pe
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
lui nouă îi permite reorientarea după oportunități. Prin urmare, devine explicabil de ce în mometul în care a lucra clandestin în Germania implică riscuri mari (expulzarea pe baza tratatului de readmisie și interdicția de a ieși din țară pentru o perioadă), migrantul își orientează căutările către o slujbă legală (deși pe o perioadă determinată) sau se reorientează către altă țară. Iar exemplul său va fi urmat de alți migranți sau de viitori migranți. Cazul Germaniei, asupra căruia am insistat, are numai o
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
în 2003, 80% dintre muncitorii străini angajați cu contract de muncă în construcții erau români (Rosehek, 2003). Particularitatea cazului israelian vine din controlul accentuat pe care statul îl exercită asupra migrației nonevreilor. Sistemul de practici dezvoltate în jurul migrației reduce contactele migranților cu societatea de primire și limitează migrația la o perioadă de muncă al cărei principal scop este acumularea unor resurse economice, urmată de întoarcerea în țară. Lipsa oricăror perspective de transformare a unei migrații ilegale în una legală, ca și
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
de primire și limitează migrația la o perioadă de muncă al cărei principal scop este acumularea unor resurse economice, urmată de întoarcerea în țară. Lipsa oricăror perspective de transformare a unei migrații ilegale în una legală, ca și sancțiunile aplicate migranților ilegali (interdicția de a mai obține viză de intrare în Israel), conferă fluxului un caracter de circulație accentuat. Fluxul către Israel, în ciuda plecării legale, nu se reduce însă la munca legală. Clandestinitatea este dată de depășirea perioadelor legale de derulare
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
de depășirea perioadelor legale de derulare a contractelor sau de abandonarea contractului legal în vederea încorporării în sectorul informal (Diminescu, Barthomiere, 2003). plecări individuale pe baza unui contract de muncă, fără o formă legală de intermediere (mediatorii pot fi clandestini sau migrantul își asigură singur plecarea în virtutea contactului pe care îl are în viitoarea țară de destinație). Plecările de acest tip au două surse importante: sunt asociate cu migrațiile existente (indiferent dacă predominant legale sau clandestine) și se bazează, în multe dintre
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
fără a fi vorba despre studii sistematice (Lăzăroiu, 2003) sugerează că mai degrabă aceasta este tendința în spațiul românesc. Pe de altă parte, între tipurile de migrație care afectează forța de muncă din România, o proporție însemnată o reprezintă, probabil, migranții circulatori (cei care alternează stagii de muncă în străinătate cu perioade în România). Segmentul circulator are, teoretic, avantajul că poate fi reorientat către țara de origine (un astfel de migrant are mult mai multe șanse să fie „convins” să rămână
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
și în acest caz, migrația are tendința de a atrage în special tineri. Prin urmare, efectul de reducere a șomajului se produce în special pe seama populației tinere, cu o evidentă consecință de îmbătrânire a forței de muncă. Tabelul 1. Situația migranților legali în Spania la 30 septembrie 2005 Total 0-15 ani 16-64 ani peste 64 ani Media de vârstă 174 590 10 871 163 459 260 31 Sursa: Ministerio de trabajo y Asutos Sociales Dacă privim migrația din perspectiva factorilor de
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
de deplasări delimitează migrația de tip brain drain. „Migrația creierelor” este mai degrabă o migrație difuză, cu un număr mare de destinații, bazată pe necesitățile crescute și capacitatea de a atrage specialiști a economiilor dezvoltate. Resursele individuale (capitalul uman) ale migranților joacă un rol fundamental, iar indivizii beneficiază de regulă, de sprijin în inserția lor în societatea de primire. Din punctul de vedere al țărilor de origine, plecările de acest tip sunt, fără discuție, o pierdere. Integrarea pe o piață de
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
de evidențe empirice. Bunurile de folosință îndelungată (aparatură electrocasnică, automobile), investiția în îmbunătățirea locuințelor sau construcția unora noi, inclusiv în forme ostentative pentru anumite arii (Diminescu, 1996), sunt, se pare, principalele direcții de investiție a banilor trimiși sau aduși de migranții externi. Orientarea resurselor financiare furnizate de migrație către activități generatoare de venit pare a fi mai degrabă rezultatul unei a doua „etape” în investiție (după achiziționarea bunurilor din categoria menționată anterior), neinvestigată sistematic, dar semnalată sporadic pentru unele zone (spre
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
și în condițiile orientării către consum, se manifestă un efect de multiplicare, indus tocmai de circulația banilor în economia respectivă (Durand et al., 1996). Este adevărat, în această situație adevărații beneficiari ai banilor trimiși din străinătate nu vor fi direct migranții, ci, indirect, cei ce furnizează/produc bunuri și servicii pe care migranții le cumpără. Problema esențială, după părerea noastră, atunci când discutăm despre efectele migrației manifestate prin trimiterea banilor din străinătate este de a conștientiza că nu orice tip de migrație
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
indus tocmai de circulația banilor în economia respectivă (Durand et al., 1996). Este adevărat, în această situație adevărații beneficiari ai banilor trimiși din străinătate nu vor fi direct migranții, ci, indirect, cei ce furnizează/produc bunuri și servicii pe care migranții le cumpără. Problema esențială, după părerea noastră, atunci când discutăm despre efectele migrației manifestate prin trimiterea banilor din străinătate este de a conștientiza că nu orice tip de migrație este asociat cu un asemenea comportament și că există variații importante asociate
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
e clandestină) nu implică indivizi cu niveluri ridicate de școlarizare (chiar dacă ei au tendința de a fi mai educați, în medie, decât cei care rămân) și nu are cum să fie asociată cu acumularea unor sume foarte mari de bani (migranții lucrează în slujbe prost plătite, nesigure, statutul clandestin presupune suportarea costurilor perioadelor de șomaj din propriile resurse etc.). Trecerea la un statut legal în țara de destinație, asociat cu o poziție mai sigură și venituri mai mari, angajează, de regulă
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
statut legal în țara de destinație, asociat cu o poziție mai sigură și venituri mai mari, angajează, de regulă, migrația familiei și, implicit, diminuarea comportamentului de economisire. Este cumva paradoxal, dacă ne gândim la cine sunt și ce resurse acumulează migranții, să ne așteptăm să se descurce într-un mediu de reguli și regulamente și să investească banii pe care îi câștigă în urma unui sejur de muncă extenuantă și economii drastice în altceva decât bunuri asociate cu un nivel ridicat de
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
altă capacitate de a influența un anumit tip de efect. Migrația pentru studii nu are un efect imediat asupra forței de muncă, dar are un efect „de perspectivă”; ea nu contribuie fundamental la reducerea șomajului, dar, datorită selecției ridicate a migranților, are un efect mult mai profund asupra calității forței de muncă în raport cu migrația clandestină. Din aceeași perspectivă, în mod evident, fiecărui tip de migrație îi este asociat un flux de bani către țară. Migrația către statele tradițional de emigrație și
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
mai degrabă ca unul dintre factorii care pot contribui la dezvoltare, iar intervenția statului să se bazeze pe cunoașterea fenomenului și a dinamicii sale specifice. Bibliografie Anghel, Remus, 2005, „Milano Centrale. Status ilegal, piețe de muncă și practicI transnaționale la migranții români din Milano”, Sociologie Românească, vol. III, nr. 2. Diminescu, Dana, 1996, „Deplasările oșenilor în străinătate, un nou model de migrație”, Revista de cercetări sociale, nr. 2, București. Diminescu, Dana, 2003, „Introduction”, în Dana Diminescu (coord.), Visible mais peu nombreux
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]