2,151 matches
-
Iliescu-Măgureanu; când noua Putere a avut cadavre oficiale la dispoziție, ea a manipulat opinia publică anunțând că este vorba despre „teroriști”, drept care cadavrele respective au fost lăsate la îndemâna populației și profanate. În acest sens, emblematic pentru Vălenaș este și cazul milițienilor de la Sibiu, care sunt luați prizonieri în decembrie 1989, fiind ținuți într-un bazin de înot dezafectat timp de aproape o lună de zile, batjocoriți și maltratați pe considerentul că ar fi „teroriști”. Adept al teoriei că, în decembrie 1989
[Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
asupra manifestanților „prin foc executat pe ascuns dintre blocuri, de pe acoperișuri și de la ferestre, precum și din flancurile dispozitivului militar, folosindu-se de fondul sonor produs de salvele de avertisment executate în sus de ostași. Existența dispozitivelor comune, alcătuite din scutieri, milițieni, cadre MI în uniformă și în civil (care acționau individual), trupe de securitate, cărora le-au fost alăturate și trupe MApN, a creat condițiile ca responsabilitățile să nu poată fi bine delimitate, iar Armata să fie incriminată pentru fapte reprobabile
[Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
cu vești de tipul unei virtuale invadări a Ardealului de către spioni meniți să destabilizeze; drept care, primind, în acest context, ordin să tragă în manifestanți, militarii s-au conformat, încercând pe cât posibil să evite victimele - secondați, de altfel, de trupe de milițieni și de securitate, militarii au deschis focul considerându-se „a fi în misiune”! Cocan nu evită să recunoască faptul că Armata, Securitatea și Miliția (cel puțin la Cluj, în 21 decembrie 1989) au acționat ca forțe de represiune (p. 43
[Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
a nervilor. O disperare fără întoarcere: „Dimineața, la orele cinci, scularea. Hai! Bruftuluiește-ți trupul. Dă-te jos din pat, obligă-l să lase căldura adunată... Scoate-ți cămașa... Încălzește-te cu lovituri de pumni și palme. Tratând cu dispreț milițianul care, adesea, își ține ochiul lipit de vizetă...” Infern dantesc, străfulgerat de lumini țâșnite din totuși preaplinul unei trăiri interioare profund umane. Este o carte a cărei densitate invită la refacerea scării de valori a literaturii de sertar de după decembrie
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286364_a_287693]
-
tov. sublocotenent - (arătându-l pe dl. slt. Sucegan)”1. Primele încercări de torturare a deținuților au fost oprite de gestul lui Petre Năstase, care a simulat nebunia pentru a scăpa de bătăi. Acesta a aruncat cu gamela cu mâncare în milițianul Mihai Lazăr, iar Sucegan a luat imediat măsuri de izolare a celor veniți din Pitești. Până la 1 august au fost sistate vizitele între deținuți, cu excepția celor din „comitet”, care au continuat să dea informații, după cum îi sfătuise Alexandru Matei 2
[Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
ani, pentru infracțiuni politice (majoritatea încadrați în celebrul articol 209 din Codul Penal, referitor la uneltire contra orânduirii sociale). Munca era împărțită pe sectoare alocate brigăzilor, constituite din aproximativ 50 de deținuți și escortate de câte 8-10 soldați și un milițian. La Poarta Albă se muncea cu roaba, deținuții având de îndeplinit o normă de 3 m3 de pământ excavat, apoi transportul cu roaba la 100-150 de metri, încărcări și descărcări de vagoane, construirea, întreținerea și modificarea de căi ferate, construirea
[Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
deceniu" (cum o făcuseră oportuniștii avizați în primii ani ai regimului "socialismului național"): editorii (aveam s-o aflu de la un prozator, îl voi numi Theobald von Schokaritsch, pentru că la ora asta-mi sună bine numele germanice) le susurau pretendenților că milițienii din anii respectivi trebuiau mângâiați pe ceafă dacă nu erau alogeni, că lucrătorii armatei de intimidare vinovați de "abuzuri"ppppnu erau români curați (avuseseră fie ceva slav, fie ceva iudaic în filogeneza lor, dacă nu cumva filogeneza lor, dacă nu
[Corola-publishinghouse/Science/1502_a_2800]
-
clopotele la sărbători sau ce înseamnă Crezul rostit la liturghie. Zilele de Paști, trăite la țară, trezesc în amintire razele unui soare egal și petalele fulguite ale florilor de cireș. Trăiam în „casa robiei” (Exodul 20, 2). Frica populară față de milițieni inocula în mai toată lumea reflexele duplicității. Oamenii dialogau arareori - se suspectau cel mai adesea de „turnătorie”. Călătorind spre satul bunicilor din Oltenia, pe distanța a 400 de kilometri între Timișoara și Craiova, abia auzeam călătorii dintr-un compartiment înghețat îndrăznind
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
C.D.E., care sunt priviți ca dușmani”1. La o demonstrație pro-aliya din xe "Iași"Iași, În martie 1953, poate una dintre formele cele mai viguroase de protest ale acelor ani În lumea evreiască din România, participanții au afirmat că „unii milițieni spun că nu Miliția, ci C.D.E. oprește plecările”2. Deci ideea culpabilizării C.D.E. era cultivată de Putere, căci este imposibil ca zvonul să fi fost o inițiativă a unor oameni din serviciile de ordine. Acest zvon prindea, cu atât mai
[Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294]
-
ale Ministerului Afacerilor Interne, la o școală de ofițeri. Bănuim că acești oameni aveau șase sau șapte clase, de vreme ce tov-ii Marinaru Ion și Samson Carp, cu studii mai mici, probabil, fuseseră trimiși să se „specializeze” în mânuirea tovărășescului bulan de milițian „popular”, numai la o școală de subofițeri MAI. Despre tov. Zosim Șloim, semnatarii tabelului din care cităm(Ion V. Iacob - secretar și Jan Daiciu - responsabil evidență) scriseseră următoarele: „...a dat examen la școala de cavalerie M.A.N. Sibiu. În
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
prin ordinul nr. 10052 emis de secretariatul Ministerului Afacerilor Interne pe care-l păstorea, a transformat jandarmeria rurală în miliție populară, iar centrele de instrucție și restul jandarmilor, le-a transformat în trupe de securitate. După cum se va vedea, atribuțiunile milițienilor, nu se deosebeau prea mult de cele ale jandarmilor și, măcar la început, metoda notelor informative care priveau starea de spirit a populației rurale, a funcționat fără greș. Cu această ocazie, Teohari Georgescu a trimis tuturor Comitetelor Provizorii a. „Circulă
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
din populația comunei eleni Județene (organisme politice care asigurau tranziția până la constituirea Sfaturilor Populare Raionale sau Regionale) o adresă strict-secretă, în care se specificau noile sarcini ale nou-înființate Miliții. Din acest stufos material, am extras ceea ce NU trebuia să execute milițienii, pentru a face, oarecum, diferența cu vechea jandarmerie „burghezo moșierească”. Astfel: „... Miliția nu scoate oamenii la muncile agricole, nu se îngrijește de strângerea căruțelor pentru transportul materialelor de construcție a unei clădiri de interes public, nu cântărește cerealele destinate colectării
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
de construcție a unei clădiri de interes public, nu cântărește cerealele destinate colectării, nu se ocupă de dezinfectarea caselor în cazul epidemiilor etc., intervenind numai în caz de rezistență fizică și morală (sic!, n.n.)”. Întrebarea este: cât și-au respectat milițienii propriul statut „plămădit” în anul 1948 în laboratoarele cinicului MAI cu „sprijinul” direct al consilierilor sovietici? În cele ce urmează, vom transcrie (cu unele comentarii, poate subiective, ale autorului), câteva „note informative” care priveau aproape în întregime lumea satelor vasluiene
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
care nu au predat cota la Stat și discută că ei au fost deștepți că nu au predat, deoarece în prezent s’au ridicat aceste blocări de vinuri. Susnumiții speculează aceste vinuri pentru bani sau zile de muncă”. Printre preocupările milițienilor stăteau la loc de cinste și cancan-urile, obișnuite în lumea satelor. Una din bârfe (ajunsă pe masa prefectului!) suna așa: „Suntem informați că învățătorul Vasile B. de la școala primară Pungești-Vaslui, ciclul 2, a avut relații de dragoste cu elevele
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
frământa lumea satelor, era discriminarea fățișă pe care o promova puterea comunistă. Dacă muncitorii beneficiau de un salariu, de o indemnizație de scumpete și de cartele, țăranii nu aveau nimic din aceste avantaje. De aici, nemulțumirile. Pe 19 decembrie 1949, milițianul șef al Vasluiului, nota următoarele: „...suntem informați că, din cauza lipsei de lemne, populația din comuna Rediu-Vaslui nu mai ține seama de paza pădurarilor. Intră în pădure și iau cu spinarea lemne. Se discută că Statul a avut grijă numai de
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
stat la un rând uriaș, ca acum, să-l văd pe Lenin. La mausoleul ăla, cum îi spune ? și am simțit ceea ce simt și acum, când ne apropiem de racle : emoție, bucurie, nerăbdare. Tot la fel ca și aici, erau milițieni cu bastoane. Domnule, cum e posibilă această asemănare, cum să simți la fel, că doar acolo era Lenin, iar aici Sfântul Dimitrie ? De ce simțim emoție în fața raclei Sfântului, dar și a sarco fagului de sticlă cu mumia lui Lenin ? Ce
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
sine prin căutarea umanității și credinței celorlalți, depășindu-și cele mai multe îndoieli și frământări prin imersiunea uimitor cameleonică într-o lume a contrastelor, forțând limitele de plasticitate ale propriei persoane, fiind pelerin (mai exact : pelerini) - adică orășean fițos, țărancă profund credincioasă, milițian, interlop țigan, milițian, bucătar, preot (pelerin sau gazdă), reporter, antropolog, student, străin, „căpșunar”, teolog, chelner improvizat (dar el a făcut asta ca un adevărat profesionist la Geneva, pentru a se întreține în perioada studiilor doctorale), vânzător ambulant, șofer etc. Până la
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
umanității și credinței celorlalți, depășindu-și cele mai multe îndoieli și frământări prin imersiunea uimitor cameleonică într-o lume a contrastelor, forțând limitele de plasticitate ale propriei persoane, fiind pelerin (mai exact : pelerini) - adică orășean fițos, țărancă profund credincioasă, milițian, interlop țigan, milițian, bucătar, preot (pelerin sau gazdă), reporter, antropolog, student, străin, „căpșunar”, teolog, chelner improvizat (dar el a făcut asta ca un adevărat profesionist la Geneva, pentru a se întreține în perioada studiilor doctorale), vânzător ambulant, șofer etc. Până la miracolul divin, miracolul
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
În multe dintre scrisorile ascultătorilor se exprimă convingerea că aproape toți românii ascultă Europa Liberă. Numai două exemple, printre altele: Datorită postului de radio Europa Liberă, [pe] care îl ascultă cu multă plăcere și interes aproape toți cetățenii și chiar milițienii, securiștii și membrii de partid, suntem ținuți la curent cu evenimentele din lumea întreagă. De asemenea, multe știri din propria țară nu le-am cunoaște dacă nu le-ar difuza postul de radio Europa Liberă. (Un grup de 16 muncitori
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
lăsați în pace și să ne vedem de datoria noastră, iar cei care ne filează la serviciu să se ducă la funcțiile lor din MAI. De asemeni, primăvara, când se deschide litoralul Mării Negre, primii care sunt detașați sunt securiștii și milițienii, în număr de 7.000 de persoane. Aceștia au casă, masă gratuit și salarii mari. Aceștia cad pe capul nostru. În plin sezon își aduc și familiile la plajă și vin pe capul nostru să le dăm de mâncare din
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
prea mult. Pentru că orice alternativă are un rezultat nefavorabil și dezastruos în țara noastră, când îndrăznești să ceri drepturile omului. În paranteză fie spus, aș fi cerut și drepturile câinelui, dar îmi era frică ca nu cumva să mă facă milițian, și vă închipuiți marea mea dezamăgire. Cred că nu trecea săptămână să nu fiu chemat, chiar de două ori, să-mi retrag cererea de plecare și să renunț la nebunia mea de a-mi părăsi neamul și țara. Alte torturi
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
urcat cu toții în tren. Soțul meu ne-a condus la gară și a rămas cu noi până la plecarea trenului. Dar, stupoare! Nici nu ne-am așezat bine pe locurile noastre, când au venit câțiva domni de la Securitatea din Timișoara, împreună cu milițianul din gară, care ne-au cerut biletele și buletinele la toți, inclusiv soțului meu, după care am fost invitați să coborâm și să-i urmăm la postul de miliție din gară. Am protestat cu toții împotriva acestui act ilegal, am întrebat
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
un accelerat care mergea la București. După câte îmi aduc aminte, represaliile au durat cinci ani, până în 1975. Între timp s-a schimbat și procurorul militar de la Constanța. Noul procuror îi eliberează o ordonanță lui Chiriță Marin, spunând că faptele milițienilor au fost iertate în baza unui decret dat de domnul Ceaușescu, potrivit căruia cei în uniforme albastre nu mai pot fi judecați. Noul procuror i-a recomandat fratelui meu să se adreseze Judecătoriei Constanța pentru despăgubiri civile. Dar și aici
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
pripășite, fără scrupule, lovește, zbiară, te insultă, căci nu există o lege de protecție a cetățeanului. Ei au legea lor care i-a educat. Nu s-au educat singuri în brutalitate; sunt școli unde se învață arta și meseria de milițian socialist. Aceste două armate Securitatea și miliția formează aparatul de opresiune internă a PCR, ele sunt forța de stăpânire. A treia armată a țării este aceea îmbrăcată în haine kaki pe care le poartă. Ea formează forța de apărare a
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
și cine este mai mare și mai tare. Șefii inspectoratelor de miliție sunt aleși dintre oamenii duri, nemiloși, au în general vederi înguste, care îi ajută să aplice opresiunea beciului, a interogării prin intimidare și fățărnicie. Ei poartă haina de milițieni doar în anumite cazuri, căci nu sunt decât jumătate militari, cealaltă jumătate stă la partid. Ei văd în fiecare om de pe stradă un bandit posibil. Banditule este cuvântul lor cel mai întrebuințat față de cei arestații pe drept sau pe nedrept
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]