5,914 matches
-
este cazul stibinei de la Baia Sprie ; d)habitus fibros -când cristalele subțiri și foarte alungite nu mai au rigiditatea celor aciculare, seamănă cu niște fire textile , cum este cazul asbestului din care se fac țesături termoizolante . În acest context, unele minerale pot prezenta habitusuri diferite. Astfel feldspatul potasic se prezintă în trei variante cu habitusuri diferite: - varietatea adular , cu habitus izometric, (fig 35a), care se formează din soluții hidrotermale ; - varietatea ortoză comună, cu habitus prismatic , cu alungire după axa Y, (fig35b
TRANZIŢII DE FAZĂ by Liliana Tatiana Nicolae () [Corola-publishinghouse/Science/91669_a_93218]
-
muchiile lor analoge sunt paralele. Prin muchiile și fețele nealipite și prin vârfurile de concurență a unor muchii oblice față de direcțiile de alipire, cristalele asociate își păstrează însă individualitatea proprie. Asemenea a concreșteri paralele de cristale sunt foarte răspândite la mineralele cu habitus prismatic , columnar, etc, cum se întâlnesc la cuarț sau la sarea gemă. Tot concreșteri paralele pot fi recunoscute și la unele cristale scheletice arborescente sau dendritice, cum se întâlnesc adesea la aur și la alte metale native . c
TRANZIŢII DE FAZĂ by Liliana Tatiana Nicolae () [Corola-publishinghouse/Science/91669_a_93218]
-
I. Idriceanu - Cristalografie (Curs litografiată, Editura Universității “Alexandru Ioan Cuza " Iași,1974 8. R. Apostolescu -Cristalografie. Mineralogie, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1982 9. I. Mareș, Petrologia rocilor magmatice și metamorfice, 1989 10. L. Matei , Metode fizice de analiză a mineralelor și rocilor, 1986 11. http://ro. Wikipidia .org/wiki/Mineral # Sistematica mineralelor 12.http://ro. Wikipidia .org/wiki/Roci magmatice 13.http://ro. Wikipidia .org/wiki/Roci sedimentare 14. http://ro. Wikipidia .org/wiki/Roci metamorfice 15. http://www. edu.ro 16
TRANZIŢII DE FAZĂ by Liliana Tatiana Nicolae () [Corola-publishinghouse/Science/91669_a_93218]
-
Iași,1974 8. R. Apostolescu -Cristalografie. Mineralogie, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1982 9. I. Mareș, Petrologia rocilor magmatice și metamorfice, 1989 10. L. Matei , Metode fizice de analiză a mineralelor și rocilor, 1986 11. http://ro. Wikipidia .org/wiki/Mineral # Sistematica mineralelor 12.http://ro. Wikipidia .org/wiki/Roci magmatice 13.http://ro. Wikipidia .org/wiki/Roci sedimentare 14. http://ro. Wikipidia .org/wiki/Roci metamorfice 15. http://www. edu.ro 16. http://www.geo.edu.ro . </reflist>
TRANZIŢII DE FAZĂ by Liliana Tatiana Nicolae () [Corola-publishinghouse/Science/91669_a_93218]
-
8. R. Apostolescu -Cristalografie. Mineralogie, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1982 9. I. Mareș, Petrologia rocilor magmatice și metamorfice, 1989 10. L. Matei , Metode fizice de analiză a mineralelor și rocilor, 1986 11. http://ro. Wikipidia .org/wiki/Mineral # Sistematica mineralelor 12.http://ro. Wikipidia .org/wiki/Roci magmatice 13.http://ro. Wikipidia .org/wiki/Roci sedimentare 14. http://ro. Wikipidia .org/wiki/Roci metamorfice 15. http://www. edu.ro 16. http://www.geo.edu.ro . </reflist>
TRANZIŢII DE FAZĂ by Liliana Tatiana Nicolae () [Corola-publishinghouse/Science/91669_a_93218]
-
din capitolul I de noțiuni generale. Lucrarea, prin conținutul științific și metodic, abordează cele două “punți” între științe și discipline (interdisciplinaritatea și transdisciplinaritatea) în domeniile geologiei și fizicii. Ea își propune să aprofundeze studiul structurii scoarței terestre, a componentelor acesteia: minerale, roci, agregate cristaline, minereuri, studiu bazat pe transformările suferite de acestea, atât în procesele de geneză cât și în decursul evoluției Pământului. Lucrarea se ocupă de definirea, exemplificarea, clasificarea și analiza tranzițiilor de fază, apoi de prezentarea celor două noi
TRANZIŢII DE FAZĂ by Liliana Tatiana Nicolae () [Corola-publishinghouse/Science/91669_a_93217]
-
al compoziției lor mineralogice și chimice, al formării lor, al transformărilor pe care le suferă, al răspândirii lor în scoarță etc. - Din fr. pétrographie. - MINERALOGÍE - Disciplină geologică fundamentală care se ocupă cu studierea structurii, caracterelor morfologice, fizice și chimice ale mineralelor, precum și cu modul de formare a acestora și a asociațiilor lor naturale. - Din germ. Mineralogie, rus. mineraloghiĩa, fr. minéralogie. - CRISTALOGRAFÍE f. Știință care se ocupă cu studiul cristalelor. /<fr. cristallo-graphie. Același DEX explică că : - rocile sunt agregate minerale naturale care
TRANZIŢII DE FAZĂ by Liliana Tatiana Nicolae () [Corola-publishinghouse/Science/91669_a_93217]
-
chimice ale mineralelor, precum și cu modul de formare a acestora și a asociațiilor lor naturale. - Din germ. Mineralogie, rus. mineraloghiĩa, fr. minéralogie. - CRISTALOGRAFÍE f. Știință care se ocupă cu studiul cristalelor. /<fr. cristallo-graphie. Același DEX explică că : - rocile sunt agregate minerale naturale care constituie scoarța terestră și care se prezintă sub formă aproape uniformă. - mineralele sunt corpuri solide, cu o anumită compoziție chimică care se găsesc în natură în stare cristalină sau amorfă în componența rocilor și a minereurilor. - cristalele sunt
TRANZIŢII DE FAZĂ by Liliana Tatiana Nicolae () [Corola-publishinghouse/Science/91669_a_93217]
-
naturale. - Din germ. Mineralogie, rus. mineraloghiĩa, fr. minéralogie. - CRISTALOGRAFÍE f. Știință care se ocupă cu studiul cristalelor. /<fr. cristallo-graphie. Același DEX explică că : - rocile sunt agregate minerale naturale care constituie scoarța terestră și care se prezintă sub formă aproape uniformă. - mineralele sunt corpuri solide, cu o anumită compoziție chimică care se găsesc în natură în stare cristalină sau amorfă în componența rocilor și a minereurilor. - cristalele sunt substanțe minerale solide, omogene, cu structură internă regulată care se prezintă sub forma unor
TRANZIŢII DE FAZĂ by Liliana Tatiana Nicolae () [Corola-publishinghouse/Science/91669_a_93217]
-
dintre două motive vecine fundamentale se consideră doar 3 șiruri, cu densitate reticulară maximă , corespunzătoare celor 3 direcții x, y, z. Cea mai mică celulă posibilă care redă caracteristica întregii rețele se numește celulă elementară. Deși sunt câteva mii de minerale , nu există decât 7 sisteme cristalografice: cubic, pătratic, rombic, monoclinic, triclinic, hexagonal și romboedric Într-o rețea cristalină legăturile chimice dintre motive pot fi de mai multe tipuri și atunci rețelele devin: I . rețele homodesmice (cu un singur tip de
TRANZIŢII DE FAZĂ by Liliana Tatiana Nicolae () [Corola-publishinghouse/Science/91669_a_93217]
-
planul reticular xy și legături Van der Waals pe direcția y . Apoi, rețelele cristaline mai pot fi: I.izomorfe, adică au același model spațial și cu motive foarte asemănătoare în ceea ce privește dimensiunea și sarcina electrică și parametrii asemănători , dând naștere la minerale izomorfe. II.mixte, care dau naștere la minerale mixte cu doi sau mai mulți componențicare au capacitatea de a se amesteca între ei . Exemple:feldspații placioaclazi, olivinele, piroxenii, unele mice, unle sulfuri. II 2. Mineralogie. Mineralele -”cărămizi” ale rocilor din
TRANZIŢII DE FAZĂ by Liliana Tatiana Nicolae () [Corola-publishinghouse/Science/91669_a_93217]
-
pe direcția y . Apoi, rețelele cristaline mai pot fi: I.izomorfe, adică au același model spațial și cu motive foarte asemănătoare în ceea ce privește dimensiunea și sarcina electrică și parametrii asemănători , dând naștere la minerale izomorfe. II.mixte, care dau naștere la minerale mixte cu doi sau mai mulți componențicare au capacitatea de a se amesteca între ei . Exemple:feldspații placioaclazi, olivinele, piroxenii, unele mice, unle sulfuri. II 2. Mineralogie. Mineralele -”cărămizi” ale rocilor din scoarța terestră După Rodica Apostolescu, mineralul este considerat
TRANZIŢII DE FAZĂ by Liliana Tatiana Nicolae () [Corola-publishinghouse/Science/91669_a_93217]
-
asemănători , dând naștere la minerale izomorfe. II.mixte, care dau naștere la minerale mixte cu doi sau mai mulți componențicare au capacitatea de a se amesteca între ei . Exemple:feldspații placioaclazi, olivinele, piroxenii, unele mice, unle sulfuri. II 2. Mineralogie. Mineralele -”cărămizi” ale rocilor din scoarța terestră După Rodica Apostolescu, mineralul este considerat „ orice element sau sunbstanță naturală ( ce se formează în scoarța globului și face parte integrantă din ea), anorganică, cu compoziție chimică definită, statistic omogenă din punct de vedere
TRANZIŢII DE FAZĂ by Liliana Tatiana Nicolae () [Corola-publishinghouse/Science/91669_a_93217]
-
naștere la minerale mixte cu doi sau mai mulți componențicare au capacitatea de a se amesteca între ei . Exemple:feldspații placioaclazi, olivinele, piroxenii, unele mice, unle sulfuri. II 2. Mineralogie. Mineralele -”cărămizi” ale rocilor din scoarța terestră După Rodica Apostolescu, mineralul este considerat „ orice element sau sunbstanță naturală ( ce se formează în scoarța globului și face parte integrantă din ea), anorganică, cu compoziție chimică definită, statistic omogenă din punct de vedere fizico-chimi , solidă ( uneori lichidă), cristalizată și cu structură omogenă. Astfel
TRANZIŢII DE FAZĂ by Liliana Tatiana Nicolae () [Corola-publishinghouse/Science/91669_a_93217]
-
naturală ( ce se formează în scoarța globului și face parte integrantă din ea), anorganică, cu compoziție chimică definită, statistic omogenă din punct de vedere fizico-chimi , solidă ( uneori lichidă), cristalizată și cu structură omogenă. Astfel , astăzi se cunosc peste 2500 de minerale , dintre care 100 apar cel mai frecvent , ele constituind litosfera 1 . În concepția actuală structura internă a Pământului cuprinde (fig.6): - litosfera ;astenosfera;mantaua; - nucleul extern ; - nucleul intern. 1 Litosfera (din grecescul lithos=piatră și sferă) este partea solidă de la
TRANZIŢII DE FAZĂ by Liliana Tatiana Nicolae () [Corola-publishinghouse/Science/91669_a_93217]
-
proprie mai adânc (Izostazie o teorie în geologie de compensare a greutățiiă. O studiere detaliată arată că scoarța continentală poate fi subîmpărțită într-o scoarță rigidă de suprafață și o scoarță profundă ductilă, straturi care sunt separate prin formarea de minerale numită zona de discontinuitate Conrad. Pe baza compoziției chimice, structura Pământului este considerată a fi formată din următoarele straturi: 1. sial ( siliciu și aluminiu) strat de roci sedimentare și granitice 2. sialma (siliciu, aluminiu și magneziu)strat intermediar. 3. sima
TRANZIŢII DE FAZĂ by Liliana Tatiana Nicolae () [Corola-publishinghouse/Science/91669_a_93217]
-
magneziu)strat intermediar. 3. sima (siliciu și magneziu) care cuprinde partea inferioară a scoarței și o parte din manta. 4. mafe (magneziu și fier) situat în întregime în manta 5. nife ( nichel și fier), ce reprezintă nucleul În scoarța terestră, mineralele se concentrează în volume mai mult sau mai puțin importante, localizate în zăcăminte ce pot exploatate economic . Minereurile sunt mase de substanțe minerale din care se pot extrage , prin metode industriale, metale. Mineralele au multiple întrebuințări în toate domeniile de
TRANZIŢII DE FAZĂ by Liliana Tatiana Nicolae () [Corola-publishinghouse/Science/91669_a_93217]
-
fier), ce reprezintă nucleul În scoarța terestră, mineralele se concentrează în volume mai mult sau mai puțin importante, localizate în zăcăminte ce pot exploatate economic . Minereurile sunt mase de substanțe minerale din care se pot extrage , prin metode industriale, metale. Mineralele au multiple întrebuințări în toate domeniile de activitate ale umanității. Unele pot fi folosite direct, ca sarea gemă, cuarțul, alte săruri; altele suferă doar un simplu proces de preparare cum sunt: fluorina, azbestul, talcul, etc. Însă, cele mai multe trec printr-un
TRANZIŢII DE FAZĂ by Liliana Tatiana Nicolae () [Corola-publishinghouse/Science/91669_a_93217]
-
Yn ,Ga, Nb , Bi , Pb , N apar în cantități de 0,1 - 0,01 % din greutatea scoarței . Unele elemente , cu toate că apar în cantități infime în scoarță , pot constitui totuși acumulări , în zăcăminte , ca de exemplu Pb , Cu , Zn . În mineralogie mineralele constituie speciile minerale 2 . Speciile de minerale cunoscute sunt în număr de peste 3000 la care se adaugă numeroase varietăți . În raport de clasele de minerale , repartiția proporțională în ordine cantitativă este dată de tabelul de mai jos: 2 speciile mineralesunt
TRANZIŢII DE FAZĂ by Liliana Tatiana Nicolae () [Corola-publishinghouse/Science/91669_a_93217]
-
în cantități de 0,1 - 0,01 % din greutatea scoarței . Unele elemente , cu toate că apar în cantități infime în scoarță , pot constitui totuși acumulări , în zăcăminte , ca de exemplu Pb , Cu , Zn . În mineralogie mineralele constituie speciile minerale 2 . Speciile de minerale cunoscute sunt în număr de peste 3000 la care se adaugă numeroase varietăți . În raport de clasele de minerale , repartiția proporțională în ordine cantitativă este dată de tabelul de mai jos: 2 speciile mineralesunt substanțele formate pe cale naturală care au o
TRANZIŢII DE FAZĂ by Liliana Tatiana Nicolae () [Corola-publishinghouse/Science/91669_a_93217]
-
scoarță , pot constitui totuși acumulări , în zăcăminte , ca de exemplu Pb , Cu , Zn . În mineralogie mineralele constituie speciile minerale 2 . Speciile de minerale cunoscute sunt în număr de peste 3000 la care se adaugă numeroase varietăți . În raport de clasele de minerale , repartiția proporțională în ordine cantitativă este dată de tabelul de mai jos: 2 speciile mineralesunt substanțele formate pe cale naturală care au o compoziție chimică specifică , formă și proprietăți specifice . Din punctul de vedere al gradului de participare la constituția litosferei
TRANZIŢII DE FAZĂ by Liliana Tatiana Nicolae () [Corola-publishinghouse/Science/91669_a_93217]
-
tabelul de mai jos: 2 speciile mineralesunt substanțele formate pe cale naturală care au o compoziție chimică specifică , formă și proprietăți specifice . Din punctul de vedere al gradului de participare la constituția litosferei, repartiția pe clase este următoarea : În sistematica modernă mineralele au fost reclasificate, luându-se în considerare structura lor chimică și cristalografică: 1.Elemente native, sunt elemente chimice care se găsesc în natură în forme pure necombinate; se cunosc 23 asemenea elemente (18 metale și 5 nemetale), formele lor modificate
TRANZIŢII DE FAZĂ by Liliana Tatiana Nicolae () [Corola-publishinghouse/Science/91669_a_93217]
-
Exemple: cupru, argint, aur, fier, sulf, grafit, diamant, hapkeit (Fe2S), moissanit(SiC), schareibersit((Fe,Ni)3P) 2.Sulfiți și săruri de sulf, sunt combinații dintre sulf și seleniu, telur,karsen, antimon și bismut. În această categorie intră cca. 600 de minerale. Exemple: galena (PbS), pirita (FeS2), blenda (ZnSĂ, cinabru (HgS) 3.Halogenați cca. 140 de halogenide constau dintr-o legătură a halogenilor (fluor, clor, brom , iod) cu cationii desodiu, potasiu și calciu. exemple: fluorit (Ca Fe2) halit (sare gemă, NaCl), clorura
TRANZIŢII DE FAZĂ by Liliana Tatiana Nicolae () [Corola-publishinghouse/Science/91669_a_93217]
-
CaMg(CO3)2), calcit (CaCO3), malachit (Cu2CO3(OH)2), borax (Na2B4O5(OH)4 · 8 H2OĂ, sassolit (H3BO3) 6.Sulfați, selenați, telurați, cromați, molibdenați, wolframați: aici intră săruri ale acidului sulfuric, cromic, molibdenic și wolframic. Această grupă cuprinde cca. 700 de minerale. Exempleanhidrit (CaSO4Ă, gips (CaSO4 · H2OĂ, apatit (Ca5(PO4)3(F,Cl,OH)turcoaz (CuAl6(PO4)4(OH)8 · 5H2OĂ, carnotit (K2(UO2Ă2(VO4Ă2 · 3H2·Ă, legrandit (Zn2(AsO4)(OH)·H2O),wulfenit (PbMoO 4),wolframit ((Fe,Mn)WO4) 7.Fosfați, arsenați
TRANZIŢII DE FAZĂ by Liliana Tatiana Nicolae () [Corola-publishinghouse/Science/91669_a_93217]
-
Fe,Mn)WO4) 7.Fosfați, arsenați, vanadați: aici intră săruri ale acizilor cu formula generală H3XO4 unde X poate fi înlocuit cu elementele fosfor, vanadiu, arsen. Exemple: adamin, berlinit, descloizit, fluorapatit, mottramit, piromorfit. 8.Silicați (și germanați) : această grupă de minerale este cea mai numeroasă, gruparea tetraedrică [ SiO4]4 stând la baza structurii mineralelor. Exemple: almandin (Fe3Al2(Si3O12)), zircon (ZrSiO 4), andaluzit (Al2SiO5), topaz (Al2SiO4(OH,F)2beril (Be3Al2Si6O18), cordierit (Mg2Al4Si5O18),epidot (Ca2(Al,Fe III ,Mg)3(SiO4)3OH), zoisit
TRANZIŢII DE FAZĂ by Liliana Tatiana Nicolae () [Corola-publishinghouse/Science/91669_a_93217]