KorAP: Find »[drukola/base=minier & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...47 48 49 ...759 >

18,953 matches

Corola-blog/BlogPost/360141_a_361470

spațiu - bogăția lui (rentabilitate) - adâncimea și întinderea lui. Toate aceste informații determină mai târziu metoda de exploatare. • Exploatarea sau extragerea minereului se poate face prin: - exploatare la suprafață (cariere, când zăcământul este aproape de suprafața pământului) - sau exploatare subterană (mină). Exploatarea minieră constă din: - lucrări miniere de deschidere - de pregătire - exploatare propriu zisă. Lucrările miniere după orientarea lor în spațiu sunt: 1. Orizontale: galeria, abatajul; 2. Înclinate: planul înclinat, rostogolul; 3. Verticale: puțul, suitorul. Pentru a reface rănile pricinuite de Primul Război

MARELE CUTREMUR VA LOVI FOARTE CURÂND ! ( AGONIA ŞI DECESUL UNUI ORAŞ ) ( PARTEA A PATRA ) de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1794 din 29 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/360141_a_361470]
adâncimea și întinderea lui. Toate aceste informații determină mai târziu metoda de exploatare. • Exploatarea sau extragerea minereului se poate face prin: - exploatare la suprafață (cariere, când zăcământul este aproape de suprafața pământului) - sau exploatare subterană (mină). Exploatarea minieră constă din: - lucrări miniere de deschidere - de pregătire - exploatare propriu zisă. Lucrările miniere după orientarea lor în spațiu sunt: 1. Orizontale: galeria, abatajul; 2. Înclinate: planul înclinat, rostogolul; 3. Verticale: puțul, suitorul. Pentru a reface rănile pricinuite de Primul Război Mondial, transportul feroviar, naval

MARELE CUTREMUR VA LOVI FOARTE CURÂND ! ( AGONIA ŞI DECESUL UNUI ORAŞ ) ( PARTEA A PATRA ) de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1794 din 29 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/360141_a_361470]
târziu metoda de exploatare. • Exploatarea sau extragerea minereului se poate face prin: - exploatare la suprafață (cariere, când zăcământul este aproape de suprafața pământului) - sau exploatare subterană (mină). Exploatarea minieră constă din: - lucrări miniere de deschidere - de pregătire - exploatare propriu zisă. Lucrările miniere după orientarea lor în spațiu sunt: 1. Orizontale: galeria, abatajul; 2. Înclinate: planul înclinat, rostogolul; 3. Verticale: puțul, suitorul. Pentru a reface rănile pricinuite de Primul Război Mondial, transportul feroviar, naval, industria siderurgică aveau nevoie de tot mai mult cărbune

MARELE CUTREMUR VA LOVI FOARTE CURÂND ! ( AGONIA ŞI DECESUL UNUI ORAŞ ) ( PARTEA A PATRA ) de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1794 din 29 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/360141_a_361470]
Liberal și ai Partidului Național Român s-au pronunțat după îndelungate dezbateri pentru crearea cadrului juridic care să consfințească prin lege înfăptuirea actului de „naționalizare” a bunurilor și a bogățiilor naturale ale subsolului, aflate în prezent în patrimoniul marilor societăți miniere finanțate de capitalul străin și transformarea acestora în Societăți anonime Române, cu capital și conducere majoritar românească. La 7 decembrie 1918, prin J.C.M. nr. 1064 se dispune trecerea minelor de cărbune din Valea Jiului în administrarea statului român. Ca urmare, singura

MARELE CUTREMUR VA LOVI FOARTE CURÂND ! ( AGONIA ŞI DECESUL UNUI ORAŞ ) ( PARTEA A PATRA ) de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1794 din 29 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/360141_a_361470]
descoperitor, autorizații de concesionare și de exploatare a cărbunelui, prevăzută la art. 2 din „Legea Minelor”, iar Decretul lege nr. 4241 din 7 octombrie 1919 interzice până la 6 luni după încheierea păcii generale orice tranzacții și cesiuni referitoare la bunuri miniere și industriale pe întreg teritoriul țării. În aceste condiții, Consiliul Dirigent Cluj, pe motiv că statul român nu dispune în prezent de banii necesari, amână negocierile la o dată potrivită. La 20 aprilie 1920 negocierile sunt reluate, partea română, formată dintr-

MARELE CUTREMUR VA LOVI FOARTE CURÂND ! ( AGONIA ŞI DECESUL UNUI ORAŞ ) ( PARTEA A PATRA ) de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1794 din 29 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/360141_a_361470]
București; - Banca Națiunii din București; - Banca Românească din București; - Banca Țărănească din București; - Banca de Scont a României din București; - Banca Viticolă a României din București; - L. Berkovitz Banquer din București; - Creditul Extern din București; - Creditul Tehnic din București; - Creditul Minier din București; - Creditul Tehnic Transilvănean din București; - Industria Ardealului din Brașov. În baza Decretului Lege nr. 2447/1920 și al J.C.M. nr. 3943/1920, Guvernul Român a emis la 12 ianuarie Autorizația de Funcționare a noii societăți miniere „SOCIETATEA ANONIMĂ

MARELE CUTREMUR VA LOVI FOARTE CURÂND ! ( AGONIA ŞI DECESUL UNUI ORAŞ ) ( PARTEA A PATRA ) de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1794 din 29 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/360141_a_361470]
București; - Creditul Minier din București; - Creditul Tehnic Transilvănean din București; - Industria Ardealului din Brașov. În baza Decretului Lege nr. 2447/1920 și al J.C.M. nr. 3943/1920, Guvernul Român a emis la 12 ianuarie Autorizația de Funcționare a noii societăți miniere „SOCIETATEA ANONIMĂ ROMÂNĂ PETROȘANI”, cu sediul la București, str. Aurel Vlaicu nr. 22. După primirea Autorizației de Funcționare au început la Petroșani activitățile de preluare și lichidare a fostei societăți Salgotarjan. În ședința de constituire a noii societăți acționarii prezenți

MARELE CUTREMUR VA LOVI FOARTE CURÂND ! ( AGONIA ŞI DECESUL UNUI ORAŞ ) ( PARTEA A PATRA ) de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1794 din 29 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/360141_a_361470]
Francois Chorin senior Președintele Uniunii Industriașilor din Ungaria George Mârzescu, fost ministru; ADMINISTRATORI DELEGAȚI: Tancred Constantinescu Inginer, Inspector general; Francois Chorin junior Director general societatea Salgotarjan; ADMINISTRATORI: Al. G. Alexandridi Fost Secretar General în Ministerul de Finanțe; Virgil Alimănișteanu Inginer minier, administrator delegat al Creditului Minier; Andrei Bârzeșanu Președintele Consiliului de Administrație al Creditului Tehnic Transilvănean; Tiberiu Eremia Inginer, Administrator al societății Creditul Tehnic; Henry Fellner Industriaș; Gustav Gratz Fost Ministru de Stat în Ungaria; Victor Miclescu Administrator al Băncii Agricole

MARELE CUTREMUR VA LOVI FOARTE CURÂND ! ( AGONIA ŞI DECESUL UNUI ORAŞ ) ( PARTEA A PATRA ) de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1794 din 29 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/360141_a_361470]
Industriașilor din Ungaria George Mârzescu, fost ministru; ADMINISTRATORI DELEGAȚI: Tancred Constantinescu Inginer, Inspector general; Francois Chorin junior Director general societatea Salgotarjan; ADMINISTRATORI: Al. G. Alexandridi Fost Secretar General în Ministerul de Finanțe; Virgil Alimănișteanu Inginer minier, administrator delegat al Creditului Minier; Andrei Bârzeșanu Președintele Consiliului de Administrație al Creditului Tehnic Transilvănean; Tiberiu Eremia Inginer, Administrator al societății Creditul Tehnic; Henry Fellner Industriaș; Gustav Gratz Fost Ministru de Stat în Ungaria; Victor Miclescu Administrator al Băncii Agricole, avocat, fost deputat; C. P.

MARELE CUTREMUR VA LOVI FOARTE CURÂND ! ( AGONIA ŞI DECESUL UNUI ORAŞ ) ( PARTEA A PATRA ) de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1794 din 29 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/360141_a_361470]
să alimenteze mașina de război a monarhiei austro-ungare, lipsa de personal calificat au condus la o exploatare haotică a zăcământului de cărbune. În subteran au fost neglijate lucrările de deschidere și de pregătire a noilor capacități de producție, întreținerea lucrărilor miniere aflate în exploatare, galeriile de transport erau presionate și parțial prăbușite, apa neevacuată din subteran a inundat galeriile, iar în abatajele rămase în paragină, în special stratele aflate în exploatare, nr. 3 și nr, 5, și-au făcut apariția focurile

MARELE CUTREMUR VA LOVI FOARTE CURÂND ! ( AGONIA ŞI DECESUL UNUI ORAŞ ) ( PARTEA A PATRA ) de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1794 din 29 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/360141_a_361470]
vizau refacerea totală a minei afectată de urmările războiului, creșterea constantă a producției de cărbune în condițiile reducerii costurilor de producție, creșterea productivității muncii, încadrarea în indicatorii de calitate, funcție de cererea beneficiarilor, precum și modernizarea și mecanizarea principalelor activități, transportul, aerajul minier, îmbunătățirea și extinderea rambleiajului hidraulic prin construirea de noi instalații în limita de est și de vest a câmpului minier. Aplicarea acestor măsuri a permis obținerea în scurt timp a unor rezultate notabile, asupra cărora merită ca, în măsura posibilităților

MARELE CUTREMUR VA LOVI FOARTE CURÂND ! ( AGONIA ŞI DECESUL UNUI ORAŞ ) ( PARTEA A PATRA ) de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1794 din 29 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/360141_a_361470]
producție, creșterea productivității muncii, încadrarea în indicatorii de calitate, funcție de cererea beneficiarilor, precum și modernizarea și mecanizarea principalelor activități, transportul, aerajul minier, îmbunătățirea și extinderea rambleiajului hidraulic prin construirea de noi instalații în limita de est și de vest a câmpului minier. Aplicarea acestor măsuri a permis obținerea în scurt timp a unor rezultate notabile, asupra cărora merită ca, în măsura posibilităților, să facem o succintă prezentare. În anul 1922 la mina Petrila lucrările de exploatare a cărbunelui se desfășurau între orizonturile

MARELE CUTREMUR VA LOVI FOARTE CURÂND ! ( AGONIA ŞI DECESUL UNUI ORAŞ ) ( PARTEA A PATRA ) de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1794 din 29 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/360141_a_361470]
0 - 10 mm, rezultat de la separatorul Petroșani est, iar după construirea preparatorului Petrila, șlamul flotat (0 - 0,5 mm). Aburii produși erau folosiți ca sursă de energie pentru alimentarea mașinii de extracție, a compresoarelor pentru producerea aerului comprimat, a băii miniere, iar mai târziu, după construirea preparatorului, și la fabricarea brichetelor. Sala compresoarelor - cele două compresoare de tipul Ingersoll, fiecare cu capacitatea de 10 mc, produceau aer comprimat la presiunea de 6 atmosfere și erau acționate de o mașină cu aburi

MARELE CUTREMUR VA LOVI FOARTE CURÂND ! ( AGONIA ŞI DECESUL UNUI ORAŞ ) ( PARTEA A PATRA ) de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1794 din 29 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/360141_a_361470]
din anul 1900, când a fost instalată prima stație mobilă cu capacitatea de 33 mc/oră. În anii următori metoda rambleiajului hidraulic a fost extinsă, prin construirea a încă două stații, situate la limita de est și vest a câmpului minier. Rețeaua de transport a materialului concasat se extinde pe o lungime de 4322 m, acoperind nevoile de rambleiaj ale tuturor lucrărilor miniere. În vederea asigurării apei necesare, stația de pompare a apelor a fost completată cu încă trei pompe centrifuge cu

MARELE CUTREMUR VA LOVI FOARTE CURÂND ! ( AGONIA ŞI DECESUL UNUI ORAŞ ) ( PARTEA A PATRA ) de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1794 din 29 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/360141_a_361470]
a fost extinsă, prin construirea a încă două stații, situate la limita de est și vest a câmpului minier. Rețeaua de transport a materialului concasat se extinde pe o lungime de 4322 m, acoperind nevoile de rambleiaj ale tuturor lucrărilor miniere. În vederea asigurării apei necesare, stația de pompare a apelor a fost completată cu încă trei pompe centrifuge cu capacitatea de 3000 l/minut fiecare. Bilanțul economic pe anul 1923 prezentat de către Consiliul de Administrație al societății, în cuvântul introductiv, arăta

MARELE CUTREMUR VA LOVI FOARTE CURÂND ! ( AGONIA ŞI DECESUL UNUI ORAŞ ) ( PARTEA A PATRA ) de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1794 din 29 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/360141_a_361470]
război”. În scopul bunei funcționări, creșterii cantitative și calitative a producției, reducerea costurilor de producție, creșterea productivității muncii, precum și îmbunătățirea măsurilor de siguranță a muncii, conducerea minei Petrila a acționat cu hotărâre pentru menținerea în stare de siguranță a lucrărilor miniere precum și dotarea tehnică a acestora, în care scop a urmărit înfăptuirea a trei priorități: „Tăierea”, „susținerea” și „transportul” cărbunelui. În scopul înfăptuirii acestor obiective, ing. August Buttu a întocmit un studiu tehnic și organizatoric care, dezvoltat în 12 puncte, viza

MARELE CUTREMUR VA LOVI FOARTE CURÂND ! ( AGONIA ŞI DECESUL UNUI ORAŞ ) ( PARTEA A PATRA ) de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1794 din 29 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/360141_a_361470]
măsuri tehnico-organizatorice trebuie considerate de întregul personal tehnic ca o „directivă” obligatorie care trebuie pusă neapărat în aplicare până la 1 septembrie 1929, întrucât în perioada premergătoare anului 1929 prevestea accentuarea tot mai puternică a crizei economice ce se apropia. Impozitul minier s-a triplat, prețul cărbunelui livrat către căile ferate s-a redus cu până la 8%, apare concurența altor surse energetice, creșterea salariilor, greutăți în plasamentul cărbunelui din cauza slabei activități economice la nivel național, recolta slabă din cauza secetei ș.a. au obligat

MARELE CUTREMUR VA LOVI FOARTE CURÂND ! ( AGONIA ŞI DECESUL UNUI ORAŞ ) ( PARTEA A PATRA ) de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1794 din 29 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/360141_a_361470]
separa în plus dimensiunile 20 - 30, 30 - 50, 50 - 80 mm. Efectivul necesar pentru deservirea instalațiilor era estimat la 32 de lucrători, iar cheltuielile de exploatare la 19,44 lei/tonă. La 15 noiembrie 1929 direcțiunea Societății solicita Inspectoratului IV Minier Petroșani aprobarea pentru executarea întregului program de raționalizare, în care se cuprindea și construcția separației și spălătoriei de cărbune sistem Rheo - Laveur, iar la 12 august 1931, aceeași instituție era informată, cerându-se autorizația pentru punerea în funcțiune, pentru că lucrările

MARELE CUTREMUR VA LOVI FOARTE CURÂND ! ( AGONIA ŞI DECESUL UNUI ORAŞ ) ( PARTEA A PATRA ) de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1794 din 29 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/360141_a_361470]
Corola-blog/BlogPost/359868_a_361197

2012 Toate Articolele Autorului 1987 CARIERA DE BANATITE VALEA MARE SUVAROV O carieră pentru extragerea minereului are reguli destul de riguroase. Deschiderea carierei pentru exploatarea banatitelor la Moldova Nouă a fost o premieră pentru toate cadrele tehnice din conducerea noii întreprinderii miniere din localitate. Zăcământul de minereuri complexe plasat în marele câmp minier din munții Locvei, sud-vestul Banatului era predestinat să fie exploatat și de la suprafață. Investiția statului român era enormă. Trebuiau aduse utilaje noi din import și multe pregătiri care implicau

1987 CARIERA DE BANATITE VALEA MARE SUVAROV de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 648 din 09 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359868_a_361197]
O carieră pentru extragerea minereului are reguli destul de riguroase. Deschiderea carierei pentru exploatarea banatitelor la Moldova Nouă a fost o premieră pentru toate cadrele tehnice din conducerea noii întreprinderii miniere din localitate. Zăcământul de minereuri complexe plasat în marele câmp minier din munții Locvei, sud-vestul Banatului era predestinat să fie exploatat și de la suprafață. Investiția statului român era enormă. Trebuiau aduse utilaje noi din import și multe pregătiri care implicau costuri destul de mari. Fiind unul din cei care lucram în subteran

1987 CARIERA DE BANATITE VALEA MARE SUVAROV de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 648 din 09 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359868_a_361197]
noul obiectiv; cariera de banatite. Aveam să fiu și eu implicat în acest obiectiv în anul 1987 când am fost detașat din subteran în carieră. Eram cumva dezorientat, fiindcă nu mă preocupasem de ceea ce era acolo. Totuși unul directorii întreprinderii miniere m-a încurajat și mi-a dat unele sfaturi utile pentru început. Șeful carierei m-a repartizat la un sector neproductiv, dar de o importanță deosebită pentru producție. Era vorba de drumurile din carieră, cele pe care circulau acele DAC

1987 CARIERA DE BANATITE VALEA MARE SUVAROV de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 648 din 09 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359868_a_361197]
trebuit să învăț multe reguli noi față de ceea ce știam eu din subteran. Normele de lucru erau în mare parte diferite de cele din subteran. Șeful carierei era inginerul Alexandru RETEZAN localnic din Moldova Nouă, ajutat fiind de alți colegi ingineri minieri precum; Ioan Nicolae CĂRĂCĂLEAN, Dan GRECU, însă primeam ordine și de la șeful mecanicilor, subinginerul Gicu FLOCA, căci aveam în dotare multe utilaje. Subalternii mei erau detașați din subteran dar și angajați ai carierei. Echipele pe care trebuia să le conduc

1987 CARIERA DE BANATITE VALEA MARE SUVAROV de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 648 din 09 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359868_a_361197]
Corola-blog/BlogPost/359973_a_361302

Atras de bogatele zăcăminte de cărbune descoperit încă din anii 1835 pe văile proprietății sale din estul bazinului, baronul Victor Maderspach, în anul 1840 apelează la frații Karol și Rafael Hoffman, proprietari de mine la Rusca Montană, specialiști în domeniul minier, invitându-i în Valea Jiului pentru a cerceta și stabili din punct de vedere geologic existența, cantitatea și calitatea zăcământului de cărbune din estul bazinului. În urma înțelegerii încheiate între Victor Maderspach și frații Hoffman, aceștia, în cursul deceniului IV al secolului

DATA DIN CALENDAR CARE A ÎNDOLIAT VALEA JIULUI (PARTEA ÎNTÂI) de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1772 din 07 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/359973_a_361302]
studiate de Rafael Hoffman, care arată că situația periferică a bazinului carbonifer al Văii Jiului, izolat între munți, unde căruța cu roțile ferecate încă nu era cunoscută, lipsa aproape totală a drumurilor de acces, dotarea tehnică scăzută față de alte zone miniere din țară a făcut inoportună și nerentabilă începerea lucrării de exploatare. La 23 februarie 1855, în Buletinul gubernial al Transilvaniei se publică „LEGEA MINIERĂ GENERALĂ” austriacă, care impune printre altele, înființarea următoarelor autorități miniere: 1. Căpitănia minieră Zlatna - ajutată de

DATA DIN CALENDAR CARE A ÎNDOLIAT VALEA JIULUI (PARTEA ÎNTÂI) de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1772 din 07 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/359973_a_361302]
nu era cunoscută, lipsa aproape totală a drumurilor de acces, dotarea tehnică scăzută față de alte zone miniere din țară a făcut inoportună și nerentabilă începerea lucrării de exploatare. La 23 februarie 1855, în Buletinul gubernial al Transilvaniei se publică „LEGEA MINIERĂ GENERALĂ” austriacă, care impune printre altele, înființarea următoarelor autorități miniere: 1. Căpitănia minieră Zlatna - ajutată de : Comisariatul minier Petroșani, pentru Valea Jiului, Munții Apuseni și Abrud; 2. Căpitănia minieră Oravița pentru Banat; 3. Căpitănia minieră Baia Mare. În baza legii amintite, Ministerul

DATA DIN CALENDAR CARE A ÎNDOLIAT VALEA JIULUI (PARTEA ÎNTÂI) de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1772 din 07 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/359973_a_361302]