1,659 matches
-
i s-a cuvenit lui Lipan, om „lumit” și în deplină putere. Din păcate, nu s-a bucurat nici de moarte vitejească de baladă, pe care ar fi întîmpinat-o fără discuție, după datele pe care le deținem, nici de moarte mioritică, asemenea păstorului prevenit despre uneltirile răufăcătorilor. „Condiția morții mioritice” este ca ea să fie anunțată de către o ființă atoateștiutoare, ca eroul să „știe” pe ce cale să apuce și cum să procedeze: să pună mîna pe baltag ori să se
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
în deplină putere. Din păcate, nu s-a bucurat nici de moarte vitejească de baladă, pe care ar fi întîmpinat-o fără discuție, după datele pe care le deținem, nici de moarte mioritică, asemenea păstorului prevenit despre uneltirile răufăcătorilor. „Condiția morții mioritice” este ca ea să fie anunțată de către o ființă atoateștiutoare, ca eroul să „știe” pe ce cale să apuce și cum să procedeze: să pună mîna pe baltag ori să se gîndească „împăcat și tare” (Sadoveanu) la „mireasa lumii”. Cu
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
cel cu căciula brumărie”, ar fi ascultat de povața „mioarei năzdrăvane”. Și invers: să ni-l imaginăm pe baciul moldovean în ipostaza lui Nechifor sau a lui Gheorghiță. D. Baltag pentru baltag Altfel spus, toți cei trei eroi de plai mioritic străbat, pînă la un anume punct, un scenariu comun. Se despart, în direcții diferite, după împrejurări lumești ori dictate de destin. Lectura paralelă a textelor orale și a variantei scrise de Sadoveanu dezvăluie că Lipan, Gheorghiță-fiul și Păstorul au parcurs
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
al ei, cel de inimă, nu s-a bucurat de șansa de a-i înfrunta pe vinovați vitejește, cum i-ar fi stat în putință. Așadar, baltag pentru baltag. CA O CONCLUZIE: mioritismul - o metafizică a morții În istoria exegezelor mioritice s-au produs mai multe direcții de cercetare, fiecare intenționînd să lămurească „esența” și să descopere „geneza”, adică secvența de timp și, totodată, mediul socio-profesional în care a apărut și s-a dezvoltat dramatica și enigmatica poveste a Păstorului. Cînd
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
și destin, de natură spirituală, nu economică, așa cum s-a pretins, date fiind versurile: Că-i mai ortoman Ș-are oi mai multe... Schimbarea direcției conflictuale într-o competiție de interese personale ar fi dus la denaturarea totală a fondului mioritic. Să reținem o afirmație lămuritoare a lui Eugen Lovinescu, unul dintre marii admiratori ai poemei: „Dacă ar fi pus mîna pe baltag, pe lîngă milioanele dispărute fără urmă în noaptea timpului, s-ar mai fi pierdut încă un cioban”. Miorița
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
în istorie” prin violență nu este în firea românilor; nici nu cred că trebuie găsită aici o deficiență, pentru a ne întrece în criminalitate cu „cei mari” La drept vorbind, cu ce ar trebui să începem pentru ieșirea din „visarea mioritică” și pentru a produce cutremure în istorie? Cu minoritățile de pe propriul teritoriu? Cu statele mai mici din împrejurimi, după proverbul: „peștele mare îl înghite pe cel mic”; infirmat atît de Biblie cît și de întreaga noastră gîndire tradițională, prin definiție
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
unui soclu pe care se află montată o serie de „bijuterii” poetice de o pronunțată individualitate. Oriunde, în compartimentele oralității, ne întîmpină alegoria moartea-nuntă, portretul idealizat, portretul alegorizat al unui chip uman, dipticul de metafore-catareze, recunoaștem probabila lor proveniență: cea mioritică. Pe scurt, ca să ne oprim doar la evocarea a două direcții, literar-estetică și ontologică, să constatăm că cercetarea mioritică se află într-un oarecare impas. Și, ca în orice asemenea situație cînd se vorbește în ultima vreme despre Miorița, se
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
oralității, ne întîmpină alegoria moartea-nuntă, portretul idealizat, portretul alegorizat al unui chip uman, dipticul de metafore-catareze, recunoaștem probabila lor proveniență: cea mioritică. Pe scurt, ca să ne oprim doar la evocarea a două direcții, literar-estetică și ontologică, să constatăm că cercetarea mioritică se află într-un oarecare impas. Și, ca în orice asemenea situație cînd se vorbește în ultima vreme despre Miorița, se repetă peste măsură lucruri arhicunoscute sau se lansează „opinii” cu intenții minimalizatoare, din rea-voință ori din nepricepere. Pentru depășirea
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
reperele fundamentale: integrarea în cosmicitate, iluzia întîlnirii cu ființe tutelare și divine, mîntuirea și libertatea spiritului, nu reușesc să se desprindă de materialitatea unor experiențe arhaice nemijlocite. La prima vedere, se pare că așa ar sta lucrurile și cu păstorul mioritic. El dorește să fie depus în apropierea stînii, pentru a continua și „dincolo” un mod de viață asemănător cu cel al existenței încarnate. S-a văzut aici „dragostea” omului pentru munca și uneltele sale (se riscă aici o simplificare, o
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
oi, Vița-i verde iedera! Sau: Ia sculați, sculați, Voi boieri bogați, De mi vă uitați, Pe-o gură de vale, Vouă vi se pare Tot soare răsare. Ci vouă vă vine Tot cirezi de vaci... Exemplele dezvăluie un imaginar mioritic: cearcănul lunii, gura de vale, plaiul sunt unite și sacralizate prin aceeași viziune sofianică. În această curgere misterică de lume și de lumi infinite, nimic nu se pierde, totul e în devenire, în rotire. Orice accident, de tipul asasinatului mioritic
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
mioritic: cearcănul lunii, gura de vale, plaiul sunt unite și sacralizate prin aceeași viziune sofianică. În această curgere misterică de lume și de lumi infinite, nimic nu se pierde, totul e în devenire, în rotire. Orice accident, de tipul asasinatului mioritic, să spunem, angajează totalul, impune presant valorizarea și revalorizarea existentului. Ceea ce i se întîmplă unuia îi angajează pe toți în marea mișcare cosmică. Dacă are loc un sacrificiu sîngeros, o ruptură, ordinea trebuie restabilită în ritmul îndătinat al misterelor. Moartea
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
forme de trai cotidian de înaltă civilizație. Nu trebuie să fim mîhniți, să ne umilim, cum ar dori aculturnicii, să ne credem neputincioși, ci să ne bucurăm, pe cît e omenește posibil, de izbînzile altora. Îndemnul decurge chiar din „testamentul” mioritic. Fiecare cu zestrea lui. Noi, românii, am depus (și continuăm s-o facem) o probă de comportament existențial în cel mai sensibil moment ontologic, de ființare a ființei, moartea; ar spune Martin Heidegger: în inima Dasein-ului. Multă vreme va trece
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
și de niciunde, nu pune în ecuație problematica morții cu aceeași ardoare, cutremurare și interes pentru a reține în imagine înseninată, prea adesea tulburată, chipul omului ajuns la mare cumpănă. Fapt demn de reținut și semnificativ, totodată, este că cercetarea mioritică mai nouă se bucură de sprijinul specialiștilor de primă competență, aceiași care au observat fenomenele la fața locului și au încercat, fără prejudecată, să le situeze în generalitatea umanului. În această direcție se înscrie cu fermitate Miorița la dacoromâni și
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
locului și au încercat, fără prejudecată, să le situeze în generalitatea umanului. În această direcție se înscrie cu fermitate Miorița la dacoromâni și aromâni, lucrare asumată de Nicolae Saramandu și Emilia Șt. Milicescu („Minerva”, București, 1992), care dovedește extinderea „spațiului mioritic”, acoperind toate granițele naturale ale limbii române; sau Miorița și alte studii și note de folclor românesc (Al. I. Amzulescu, București, Centrul Național de Conservare și Valorificare, 2001), unde atenția se abate spre riturile profesionale dezvăluite de colinda transilvană; ceea ce
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
și să le delimiteze cu precizie în sfera lor de cuprindere, formală ori semantică. Este un prim și obligatoriu demers hermeneutic. Punînd în mișcare instrumentalul analitic al lui Martin Heidegger din Sein und Zeit, autoarea dovedește perfectă aplicare pe teren mioritic în ce privește constituirea și fenomenologia Dasein ului. Se constată că nu numai despre un Păstor pierdut în pustietate geografică este vorba în Miorița, în primul rînd, ci despre Ființă ca prototip al umanității, care știe să-și chivernisească actele sub presiunea
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
de întrebarea „ce-o fi dincolo”, ci și ca mod de întărire a umanității în om. Ceea ce i-a asigurat Ștefaniei Mincu succes evident pe parcursul întregii cărți este lectura proprie, fără prejudecată. Este singura cale adevărată, de altfel, cu privire la textele mioritice, dată fiind tipologia complexă, resfirată pe mari întinderi spațio-temporale. Apare limpede diferența față de tradiția folcloristică, orientată secvențial, pe grupuri de texte. Se pleda pentru eliminări arbitrare. În asemenea condiții, hermeneutica nu-și găsește suport sigur, nici în privința materialului faptic, nici
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
o cîntare suprafirească. Sub aceste orizonturi de gîndire, mereu în mișcare concordantă, Ștefania Mincu își dezvoltă, cu bună dispoziție intelectuală, temele favorite, începînd cu teoria omorului simulat și transpus în schemă ritualică, trecînd la analiza, cu acuratețe, a paradigmelor timpului mioritic („Dac-o fi să mor”, „Frate, cum îți vrei moartea?”), continuînd cu „testamentele”, „metaforele”, „cîntarea orfică” din unele Miorițe (ca post-scriptum al „blîndei liniști”), restaurarea conceptului blagian de „spațiu mioritic” (pe motiv că poema nu este doar un singur text
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
schemă ritualică, trecînd la analiza, cu acuratețe, a paradigmelor timpului mioritic („Dac-o fi să mor”, „Frate, cum îți vrei moartea?”), continuînd cu „testamentele”, „metaforele”, „cîntarea orfică” din unele Miorițe (ca post-scriptum al „blîndei liniști”), restaurarea conceptului blagian de „spațiu mioritic” (pe motiv că poema nu este doar un singur text în variante, ci o pluralitate larg diseminată și intens trăită). Multe alte aspecte sunt de reținut, de pildă, redescoperirea mitului zalmoxian, tipologiile feminine, ideea că Miorița, ca Text, reprezintă o
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
convinge. Emoția religioasă se află în inițiala oricărei culturi de mare tradiție. Apoi, sunt prea multe ipoteze, repetări, poetizări. Eliminarea lor ar duce la o carte mult mai consistentă. Nicolae Branda mi se pare prea minimalizat. O propoziție ca: „Omorul mioritic devine o pură practică semantică” (p. 436) merită admirată pentru jocul sofistic. La fel: „... avem mai degrabă vocea sensului și nu sensul” (p. 470). O propoziție finală din Miorița - o hermeneutică ontologică trebuie să de serios de gîndit cercetătorilor în
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
două sute de ani, dacă luăm ca punct de referință varianta colind culeasă de Ioan Șincai (1794) din zona Năsăudului. Un amplu aparat bibliografic selectiv și un studiu introductiv de mare întindere și temeinicie confirmă ideea privind consistența și actualitatea cercetărilor mioritice (ulterior, palmaresul științific al lui Ion Filipciuc s-a îmbogățit cu multe alte studii, printre care o teză de doctorat consacrată celebrei poeme „păstorești”. Autorul ia în dezbatere, printre altele, orientările mai vechi și mai noi, de la Al. Odobescu la
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
Cei din exil, la fel de năpăstuiți, se adunau în cercuri restrînse, făureau proiecte, publicau cărți de valoare, ceea ce nu era permis în țară; cu alte cuvinte, trăiau iluzia „rezistenței prin cultură”, o actualizare a teoriei despre „boicotul istoriei”, tot de inspirație mioritică. Din acest complex psihologic și existențial, stresant și nevrozant, s-au născut studiile lui Eliade despre „cele două mari capodopere ale românilor”: Miorița și Meșterul Manole. Așadar, fiecare generație își extrage înțelesurile după propria experiență de viață și de moarte
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
de întărire sufletească. Dar nouă ni se impune să ne distrugem monumentele. Conducătorii „noștri” de „istorie recentă” îndeplinesc rolul ucigaș al complotiștilor din baladă. Revenind la „zidul plîngerii”, Ion Filipciuc pledează în studiul introductiv pentru intensificarea comparatismului în abordarea textelor mioritice. Pe această cale se deschid mari perspective, depășindu-se cadrul strîmt al autohtonismului. De regulă, valoarea textului se pune pe seama unui motiv decupat din ansamblul compozițional, cum ar fi „testamentul ciobanului” sau frica de strigoi sau unde și cînd se
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
al unei educații seculare și de fapt cheia de boltă a oricărui demers educațional, ceea ce lipsește astăzi nu doar învățămăntului, ci tuturor instanțelor implicate întrun așa-zis efort de creare și re creare a persoanei morale. Fenomen endemic al plaiurilor mioritice! Nu întămplător Imm. Kant distinge între o rațiune pură, teoretică și una practică, orientată nu spre formularea legilor naturale, științifice, ci către cele morale, omul fiind propriul său legislator, în acest domeniu al moralei. Dispare astfel orice undă de fatalism
Per aspera ad astra. In: Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Gabriel Galtoi () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2269]
-
destinul. Stăteam împietrită lậngă trupul livid al celui trecut dincolo de fruntariile vieții și încercam neputincioasă să-i caut sufletul printre păduri și dealuri, printre livezi și dumbrăvi. Cea dintậi reprezentare a morții a fost pentru mine întocmai precum a ciobanului mioritic. Mi se părea atật de firesc să găsesc trupul tractoristului pe undeva, pe acolo, prin Frența, încật am zăbovit ore în șir la capul mortului, încercậnd să dezleg misterul prin care firicelul acela de sậnge care i se prelungea din
Yon by Luminita Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91711_a_92875]
-
citit în ultima vreme, pe ziduri foarte largi, cât și în cămăruțe înguste cu sclipitoare instalații sanitare, cele mai delicioase inscripții, semn că în penibila noastră epocă mediatică scripturalul nu moare, ci se transformă. Ca și scriptele sonore ale rapperilor mioritici de la B.U.G., La Familia sau RACLA, basoreliefurile scrijelite cu cheia sau altoreliefurile sprayate de prin stațiile de metrou sânt cu cât mai puțin citabile sau recomandabile, cu atât mai înveselitoare pentru ochi. în noianul de politica! correctness ele
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]