1,938 matches
-
nu este destul, mai ales atunci când se are în vedere elementul numeric, îndeosebi, care nu-i avantajează pe românii americani. Emigrația română de după 1989 a fost una determinată de circumstanțe excepționale. în țară, „democrația originală” nu anunța nimic bun, iar „mirajul american” părea a fi devenit dintr-o dată accesibil oricui. Dar, la început, nu s-au înghesuit să emigreze elitele, atâtea câte mai erau, ci aventurierii, visătorii, cei dornici de îmbogățire imediată și, nu în ultimul rând, cei care se simțeau
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
unui individ nu aduce nici beneficii, dar nici prejudicii nimănui, decât lui Însuși. E contrar naturii religiei să fie impusă cu forța”. În anul 313 Însă Constantin recunoaște existența legală a creștinilor, iar un secol mai târziu, Biserica, orbită de mirajul puterii, a acceptat ca eterodocșii să fie persecutați. Împărații romani au proscris păgânismul. Atunci s-au schimbat rolurile și, la sfârșitul secolului al IV-lea, păgânii erudiți erau cei ce apărau libertatea cultului Împotriva celor care, cu un secol În
[Corola-publishinghouse/Science/2016_a_3341]
-
Credințele religioase aparțin acestei categorii. Sunt adevăruri comune asupra cărora a căzut de acord un grup, al cărui consens Întărește credința fiecăruia dintre membrii lui. Comunitatea, ca argument social, reprezintă unul dintre marile mecanisme care asigură certitudini universale, deoarece generează mirajul unui adevăr universal. Ea reprezintă, de asemenea, un mecanism eficient pentru a face inteligența socială să naufragieze. Adevăruri universale sunt acele probe evidente, suficient confirmate, teoretic la Îndemâna tuturor (certitudinile oferite de fizica cuantică, În teorie, se află la dispoziția tuturor
[Corola-publishinghouse/Science/2016_a_3341]
-
în sistemul combativ al sportivilor de performanță (personalitățile olimpice, precum Ivan Pațaichin nasc o melodie a tribunelor). Istoria sportului se apropie de fenomenul social, dramele agresivității (1972, la München, - 1985, la Heysel) sunt exemple spectaculoase ale dispozițiilor sociopolitice necesare, întrucât mirajul sportului influențează tineretul dispus pentru acțiuni agresive. Se transferă legea conflictului sportiv între indivizi spre conflictul sportiv între națiunile planetei, adică mișcarea individuală sportivă, devenită lege socială sportivă, se repetă. O marcă socială specifică relației sport, religie, putere depinde de
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]
-
și de ofertă iar instituția sportivă evoluează potrivit unei logici și dinamici economice, legătura cu muzica, arta plastică, teatrul fiind vizibilă prin efectul asupra publicului, fenomenele negative demonstrând că organizațiile sportive trebui să țină seama de circulația și controlul agresivității. Mirajul componenței politice e mai puțin vizibil la spectatorii de astăzi decât dezvoltarea unui avânt realizat prin pașii importanți oferiți de creșterea economică vizibilă în entuziasmul Olimpiadei din 2010. Sportul ca spectacol rămâne esența secolului al XXI-lea cu multe cauze
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]
-
de conținut, care pot fi „încărcate” de către elevi, cu conținuturi permutabile. A preda în noile condiții înseamnă a găsi și a propune structuri de cunoaștere, algoritmi, scenarii de aranjare și de interpretare a cunoașterii. Cunoașterea transmisă digital îmbie la un miraj al construcției și al invenției formale de către preopinent. Din punctul de vedere al elevilor, introducerea NTIC creează premisele pentru: învățarea personalizată și cooperativă. Elevii se raportează individual la cunoaștere, interacționează cu egalii săi și cu educatorul. Pe măsură ce structurile tehnice se
[Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
a fost „mânat în luptă” de necesitatea de a denunța inechitățile sociale, ura de rasă, „deșucherile politicii instinctive”, „nedreptățile de tot felul”, „calomnia ticăloasă”, „legalitatea concediată”, „moraliștii fără morală”, „tâlharii servind lecții de onestitate”, „prostituații care blamează prostituția”, „vidul din mirajul superstițiilor” și alte multe tare morale. Ateu, și-a făcut din scris „o mistică și unică religie”. Figură marcantă a presei românești interbelice, K. se afla „în termeni excelenți” (N. Carandino) cu oameni politici ca Al. Vaida-Voevod, C. Argetoianu, Armand
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287700_a_289029]
-
ale sublimării prin creație. Psihocritica i-a sugerat un instrument de cercetare (rețelele de imagini) care poate servi la configurarea devenirii operei, de la intuiții poetice spontane la obsedanta aspirație spre „excelsior”. Rețelele de imagini, adică disperarea și sarcasmul, postura egolatră, mirajul, lumina, cu modificările de raporturi dintre ele, „scriu” destinul unui poet ce a debutat grăbit, fără o conștiință scriitoricească sigură, dar s-a restructurat profund după drama autoexilului, detașându-se de contingent în creație și transfigurând poetic evaziunea. SCRIERI: Realismul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285713_a_287042]
-
de vraja acestei țări245. Petre Mogoșeanu alege drept centru de interes o zonă mai specială a Finlandei, Laponia. Astfel că, în Note de drum prin Laponia, aflăm că finlandezii mai denumesc această regiune și Lappi. Laponia a reprezentat dintotdeauna un miraj și o sursă de inspirație, fiind o regiune cu peisaje unice. În drumul său spre Laponia acesta s-a oprit în orașul Jyväskylä unde a văzut o expoziție de artă modernă, după care a urmat orașul Oulu. După o călătorie
[Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
de verdeață, în mijlocul unor câmpuri netede, uscate de un soare arzător, lasă o bună impresie. Descrierile favorabile orașului au fost scrise, evident, sub efectul acestei perspective. Din Turnul Pompierilor, dacă privirea coboară spre nord, nu mai avem în fața ochilor un miraj amăgitor, ci o realitate încântătoare frumoasa grădină Cișmigiu. Prinții Bibescu și Știrbei au scos această perlă din mlaștini insalubre odinioară, secate din ordinul lor distrugerea unui focar de infecție și transformarea lui într-un loc de agrement, nu e aceasta
by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
-ne ajunși la Focșani, la hotarele Moldovei; un pârâu, Milcov, ne desparte de Valahia, și lucrul e evident, din păcate! Adio, agreabile vâlcele, munți cocheți, desișuri răcoroase, păduri imense! Iată câmpiile fără sfârșit ce merg spre Dunăre! Iată praful și mirajul. Nu vom mai regăsi nimic din Moldova, în afară de torente. Cum Focșaniul a fost ales ca reședință a fostei comisii centrale, ni-l imaginaserăm ca pe o a treia capitală sau măcar ca pe un oraș, cât de cât, un loc
by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
dată, sufletul patriei sale îl simțea poetesa fremătând sub strunele lirei sale; luase de pe pământul natal fiorii și temerile, bucuriile, mâniile, durerile, speranțele, visele și, după ce le purtase în sine, le reda lumii cernute, irizate și înfrumusețate de prestigiul și mirajul imaginației și sensibilității sale. Din această colaborare între un neam și o femeie a ieșit această carte ardentă, luminoasă, feerică pe care toate popoarele au vrut s-o cunoască și pe care o regină a onorat-o cu interesul ei
by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
1960 și este urmată de alte trei pînă în aprilie 1961. Va trebui totuși să se aștepte mai mulți ani pînă ce arma de distrugere să fie dotată și cu material auxiliar absolut necesar utilizării sale: vreo șaizeci de avioane Miraj IV și submarinul nuclear "Redoutable" lansat la apă în 1967, urmate mai tîrziu de rachete balistice instalate pe podișul Albion și de bomba H a cărei experimentare are loc în 1968 în atolul Mururoa din Pacific. Existența acestei forțe autonome
by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
și estetician a lui P. Oricum, aceasta este bine conturată, având o solidă armătură filosofică. Obiectul asupra căruia își orientează eseistul percepția filosofic-estetică este literatura și arta, luate la un loc, cu toate că el se simte atras mai cu seamă de mirajul artelor plastice. În 1972 editează un album de artă dedicat pictorului german Mathias Grünewald. Interesul său pentru arte se vădește în eseurile din Curente estetice contemporane (1972), La Rochefoucauld. Aventura orgoliului (1973) și Vitralii (1978). Dacă în prima carte expune
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288797_a_290126]
-
am pus-o și eu. Părinții mei doreau să dau la facultate la Cluj. Diriginta mea și soțul ei, profesor de filosofie, mă povățuiau și ei să iau drumul Clujului, dar ceva mă atrăgea de Moldova. Pentru mine era un miraj cultural, un tărâm istoric: Eminescu, Creangă, Maiorescu... O influență a avut asupra mea și un unchi al fostei mele soții, e vorba despre Veniamin Ciobanu. Eram vreo 10 absolvenți ai Liceului "Farkas Bolyai", foști elevi la "Al.P. Ilarian", și
[Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
gînduri; grijă; grijuliu; hmmm...; iarbă; ideal; identitate; iluzie; imaterial; important; inconștient; influență; inițiativă; intelect; inteligență; intimitate; ironic; în; început; închipuire; închisoare; încordare; îngrijorare; înșelător; înțelegător; întotdeauna; liber; limbă; limpede; lucid; lumină; luminare; lung; maiou; fără margini; mereu; mic; mint; mintea; miraj; mîna sub barbă; moment; de mult; munte; muzică; nebunesc; nedumerire; neliniște; neliniștit; nematerializat; nemijlocire; nervos; neterminat; neuron; neuroni; nimicitor; noapte; nostalgie; obicei; ochi; ocuparea minții; om; opinie; optimist; păru; de pace; pasiune; pauză; permanent; persoană; pierdere de timp; planuri; ploaie
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
imagine (6); părere (6); apărea (5); ceva (5); cuminte (5); dispărea (5); imagina (5); închipuire (5); îndoială (5); năzări (5); nesigur (5); asemănare (4); ciudat (4); credea (4); drăguț (4); fals (4); fantomă (4); greșeală (4); idee (4); iluzii (4); miraj (4); prefăcut (4); probabil (4); umbră (4); urît (4); venea (4); ceață (3); coincidență (3); a crede (3); deștept (3); falsitate (3); gînd (3); incertitudine (3); mare (3); mic (3); nesiguranță (3); supărat (3); suspect (3); vag (3); a vedea
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
cunoștințe; da; degeaba; delicatețe; destăinuiri; duce; durere; ea; el; ele; eu; a doua familie; foarte; folositor; fotbal; gînd; greu de găsit; important; interes; Ioana; Ionela; încercare; îndrumare; înghețată; jumătate; legat; legătură; liniște; loial; melec; al meu; Mihaela; Mihai; minciună; minciunos; miraj; mîndrie; modestie; moment; mult; de nădejde; nebun; nerecunoscător; nevoie; niciodată; noroc; nu; Olea, Ana; om apropiat; om de încredere; omenie; optimism; oricînd; Paul; părinte; persoană de încredere; persoană; povară; prietenos; putere; robot; scump; senior; sfat; sincer; sociabilitate; sper; speranță; străin
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
Fulgerul scânteie, tunetul bubuie, / Calul său cade. / Demonii râseră...” În amestec cu elemente ale stilului rococo și ale cântecului lăutăresc, B. revine, în Macedone și în Florile Bosforului, la izvoarele liricii noastre de până la 1840: poezia anacreontică și idila antică. Mirajul Orientului putea avea ca punct de plecare lecturi romantice (Orientalele lui V. Hugo) și parnasiene, dar se explică și prin trăirea directă. Cu Florile Bosforului, intră în literatura noastră peisajul marin și exotic. Scurte povestiri de dragoste și de moarte
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285807_a_287136]
-
Sistemul lor e tot unul oligarhic, politicienii fiind doar niște marionete. S-au trezit după 1991 cu o plăcintă de teritoriu în brațe, cum nici n-au visat. Deși dependenți în continuare de ruși, au început să fie atrași de mirajul Occidentului. Sunt un amestec de peste 80 de etnii, devenind și mai naționaliști ca să-i poată țină în frîie. Putem da ca exemplu regiunea Cernăuți, unde românii nu mai sunt nici 20%, deși mi s-a părut că rutenii aceia au
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
amintind de Lamento-ul lui Ion Vinea: „Nu auzi? Râd pentru reprezentația de sfârșit”. „Almanahul” liric propus de Invitație la bal se deschide însă și la pagini mai solare, conturând imagini nu mai puțin tipice pentru o poezie fascinată de mirajul modernității. Acestei „poezii-ecran”, cum o numea în paginile Integralului Stephan Roll, nu-i pot rămâne străine aspectele insolite ale cotidianului citadin, în care își dau întâlnire, într-o convergență complexă, elemente ale cosmosului tradițional al poeziei, cu altele, trimițând la
[Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
Scriitorilor Români). Sub îngrijirea Constanței Constantinescu, vor fi reunite aceste volume antume, precum și numeroase texte inedite, în seria Scrieri, însumând aproape patru mii de pagini (I-VI, 1967-1972). Asemenea foarte tânărului G. Ibrăileanu (sedus de aforisme), junele C., bântuit de mirajul ideilor, era un gânditor, un reflexiv, năzuind să-și clarifice relațiile cu lumea. Cele nu mai puțin de 935 de aforisme și comentarii, reunite postum în Caleidoscop (1974), sunt, de fapt, niște meditații succinte, deschideri inteligente spre social și etic
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286378_a_287707]
-
Manolescu, „Despre Caragiale”, CNT, 1983, 13; Eugen Simion, Mophtologies, RL, 1983, 15; Val Condurache, „Despre Caragiale”, CL, 1983, 4; Ileana Berlogea, „Despre Caragiale”, „Revue roumaine d’histoire de l’art”, 1983; Mircea Ghițulescu, „Despre Caragiale”, TTR, 1985, 11-12; Ștefan Găitănaru, Mirajul teoriei, LCF, 1988, 5; Constantin Cubleșan, Textul și panorama, ST, 1988, 12; Piru, Critici, 260-263; Mircea Morariu, „Mircea Eliade. Spectacolul magic”, F, 1991, 3; Mircea Morariu, O carte și despre teatru: „Accente”, F, 1991, 10; Elisabeta Lăsconi, Accente diverse și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290618_a_291947]
-
deschiderea festivă a cursurilor Școlii de Modeling, Coregrafie, Muzică și Actorie care vor fi organizate de Fundația Județeană pentru Tineret Timiș anul acesta. Cursurile își propun formarea și promovarea tinerelor talente din partea de vest a țării care sunt fascinate de mirajul scenei, vârsta minimă a participanților fiind 5 ani. Ele se vor derula eșalonat pe grupe de vârstă și, bineînțeles, pe domenii de pregătire (acestea vor fi următoarele: mișcare și regie scenică, fotogenie, actorie și regie artistică, muzică, dans modern, dans
Agenda2006-04-06-bursa () [Corola-journal/Journalistic/284659_a_285988]
-
evident, un loc sigur al rătăcirii și al perdiției. În pofida acestui fapt, Münchenul nu este pentru Camil Ressu decît un oraș de tranzit și locul în care va descoperi, în chiar mediul academic pe care se străduiește să-l frecventeze, mirajul Parisului. O dată ajuns la Paris, se înscrie, evident, la Academia Julian și frecventează vreme de șapte ani atelierul lui Jean Paul Laurens unde îi are colegi pe J.A.Steriadi, E. Stoenescu, S. Mutzner etc. Profesor admirat și iubit de
Camil Ressu - 125 by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12095_a_13420]