4,914 matches
-
Europa. Tratatul Prelegeri de estetica Ortodoxiei (vol. I, Teologie și estetică; vol. II, Ipostazele artei) - pe care l-a publicat în anul 1996, la Editura „Porto Franco” din Galați, iar ediția a doua, în anul 2009, la Editura „Doxologia” a Mitropoliei Moldovei și Bucovinei din Iași - este o lucrare realizată pe o largă bază interdisciplinară. Prefața Terra mirabilis la albumul de artă Bisericii și mânăstiri ortodoxe. Orthodox churches and monasteries. Romania (1998) este o ilustrare a tezelor și demonstrațiilor cuprinse în
PRELEGERI DE ESTETICA ORTODOXIEI, EDIŢIA A DOUA, EDITURA „DOXOLOGIA” A MITROPOLIEI MOLDOVEI ŞI BUCOVINEI, IAŞI, 2009 ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 438 din 13 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348287_a_349616]
-
de minute fiecare. Mihail Diaconescu premiat, la sfârșitul anului 2011, de către Academia Română Domnul Prof. Univ. Dr. Mihail Diaconescu a fost distins cu premiul Academiei Române "Mircea Florian", secțiunea filosofie, pentru tratatul său "Prelegeri de estetica Ortodoxiei", publicat la Editura „Doxologia” a Mitropoliei Moldovei și Bucovinei, din municipiul Iași, în anul 2009, bucurându-se de Prefața - Studiu a Domnului Acad. Prof. Univ. Dr. Alexandru Surdu. Pe data de 15 decembrie anul 2011, într-o atmosferă de mare solemnitate, s-a desfășurat ceremonia de
PRELEGERI DE ESTETICA ORTODOXIEI, EDIŢIA A DOUA, EDITURA „DOXOLOGIA” A MITROPOLIEI MOLDOVEI ŞI BUCOVINEI, IAŞI, 2009 ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 438 din 13 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348287_a_349616]
-
lume prin operele unor mari, adânci și profunzi gânditori și autori ... Încheiere Cu alte cuvinte, Domnului Prof. Univ. Dr. Mihail Diaconescu, pe care ținem să-l felicităm pentru această lucrare „Prelegeri de estetica Ortodoxiei”, ediția a doua, Editura „Doxologia” a Mitropoliei Moldovei și Bucovinei, Iași, 2009, cu o Prefață - Studiu, semnată de Domnul Acad. Prof. Univ. Dr. Alexandru Surdu - și pe care o recomandăm tuturor cu toată căldura, îi dorim să ne mai hrănească mințile și sufletele și cu alte lucrări
PRELEGERI DE ESTETICA ORTODOXIEI, EDIŢIA A DOUA, EDITURA „DOXOLOGIA” A MITROPOLIEI MOLDOVEI ŞI BUCOVINEI, IAŞI, 2009 ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 438 din 13 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348287_a_349616]
-
de ordin cultural, spiritual și cărturăresc!... Dumnezeu să îl binecuvânteze, să îl ajute și să-i poarte de grijă! Drd. Stelian Gomboș Referință Bibliografică: Semnal editorial și publicistic: Mihail Diaconescu - Prelegeri de estetica Ortodoxiei, ediția a doua, Editura „Doxologia” a Mitropoliei Moldovei și Bucovinei, Iași, 2009 ... / Stelian Gomboș : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 438, Anul II, 13 martie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Stelian Gomboș : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu
PRELEGERI DE ESTETICA ORTODOXIEI, EDIŢIA A DOUA, EDITURA „DOXOLOGIA” A MITROPOLIEI MOLDOVEI ŞI BUCOVINEI, IAŞI, 2009 ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 438 din 13 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348287_a_349616]
-
și spiritualitatea românească rămâne Internetul, cu toate capcanele lui. Din fericire, structurile ecclesiale aparținând Bisericii Ortodoxe Române, situate în afara granițelor țării, se bucură de recunoașterea necesară, precum și de drepturile ce li se cuvin, așa cum se întâmplă, bunăoară, în Germania, unde Mitropolia Ortodoxă Română pentru Europa Centrală și de Nord a fost recunoscută recent drept corporație publică . Dacă analizăm și fenomenul migrației de la sat la oraș, va trebui să arătăm faptul că mediul rural a fost propice păstrării nealterate a sentimentului religios
BISERICA ORTODOXĂ ÎN FAŢA PROVOCĂRILOR LUMII CONTEMPORANE ŞI ROLUL EI SOCIAL – FILANTROPIC ÎN SOCIETATEA POSTMODERNĂ, SECULARIZATĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 100 din 10 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348223_a_349552]
-
iubire dintre Dumnezeu și om, dintre creație și Creatorul ei, cum și Paul Evdokimov ne relatează: ,,Pentru antropologia biblică iubirea dintre mire și mireasă își are originea în iubirea divină și se deschide către Dumnezeu”. [41] [1] Pr.Prof.Dr. Nicolae Neaga - Mitropolia Olteniei, pag.186 [2] Studiul Vechiului Testament - Manual pentru Instituțiile Teologice, E.I.B.M.B.O.R. București, 1985, Pag.324 [3] P.Join ,,Le Cantique des Cantiques,, p. 10-11 [4] Comentariu- Patriarhul Nicodim Munteanu [5] Prof. Dr. Vasile Tarnavschi, Cernăuți, 1928 [6
CANTAREA CANTARILOR – O CARTE BIBLICA SI LITERARA DE O FRUMUSETE INEGALABILA de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 7 din 07 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344878_a_346207]
-
CONFLUENȚE LITERARE ISSN 2359-7593 AFIȘARE MOBIL CATALOG DE AUTORI CĂUTARE ARTICOLE ARHIVĂ EDIȚII ARHIVĂ CLASAMENTE CLASAMENTE DE PROZĂ SELECTEAZĂ LUNAR TRIMESTRIAL SEMESTRIAL ANUAL JUBILIAR RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Cultural > Accente > CÂTEVA CONSIDERAȚII ISTORICE DESPRE MITROPOLIA ORTODOXĂ ROMÂNĂ A BASARABIEI - TRECUT, PREZENT ȘI PERSPECTIVE Autor: Stelian Gomboș Publicat în: Ediția nr. 19 din 19 ianuarie 2011 Toate Articolele Autorului 1. Scurtă retrospectivă și incursiune istorică Teritoriul din stânga râului Prut, locuit de strămoșii românilor încă din secolele
CÂTEVA CONSIDERAŢII ISTORICE DESPRE MITROPOLIA ORTODOXĂ ROMÂNĂ A BASARABIEI – TRECUT, PREZENT ŞI PERSPECTIVE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 19 din 19 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344962_a_346291]
-
locuit de strămoșii românilor încă din secolele III - IV d.Hr., a depins din punct de vedere canonic-duhovnicesc, de Patriarhia Ecumenică de Constantinopol. În anul 1401, când Patriarhia Ecumenică l-a recunoscut pe Iosif I Mușat ca Mitropolit canonic al Mitropoliei Moldovei (înființată în anul 1386), acest teritoriu făcea parte din Mitropolia Moldovei, care era păstorită de ierarhi români, cu reședința la Suceava și apoi la Iași[1]. Când Biserica Ortodoxă Rusă l-a ales, în anul 1448, pe Mitropolitul Iona
CÂTEVA CONSIDERAŢII ISTORICE DESPRE MITROPOLIA ORTODOXĂ ROMÂNĂ A BASARABIEI – TRECUT, PREZENT ŞI PERSPECTIVE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 19 din 19 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344962_a_346291]
-
a depins din punct de vedere canonic-duhovnicesc, de Patriarhia Ecumenică de Constantinopol. În anul 1401, când Patriarhia Ecumenică l-a recunoscut pe Iosif I Mușat ca Mitropolit canonic al Mitropoliei Moldovei (înființată în anul 1386), acest teritoriu făcea parte din Mitropolia Moldovei, care era păstorită de ierarhi români, cu reședința la Suceava și apoi la Iași[1]. Când Biserica Ortodoxă Rusă l-a ales, în anul 1448, pe Mitropolitul Iona (fără a avea binecuvântarea Patriarhului Ecumenic de Constantinopol), considerându-se ca
CÂTEVA CONSIDERAŢII ISTORICE DESPRE MITROPOLIA ORTODOXĂ ROMÂNĂ A BASARABIEI – TRECUT, PREZENT ŞI PERSPECTIVE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 19 din 19 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344962_a_346291]
-
în anul 1812, prin tratatul de la București, Rusia țaristă anexa teritoriul românesc dintre Prut și Nistru, care va deveni cunoscut sub numele de Basarabia. Din punctul de vedere al organizării bisericești, credincioșii ortodocși din această regiune făcuseră parte din cuprinsul Mitropoliei Moldovei și al Mitropoliei Proilaviei, aflate sub ascultarea canonică a Patriarhiei de Constantinopol. Fără a lua în seamă vechile rânduieli, autoritățile ruse au creat o nouă structură eclesiastică, Arhiepiscopia de Chișinău și Hotin, subordonată Sinodului rusesc, în fruntea eparhiei fiind
CÂTEVA CONSIDERAŢII ISTORICE DESPRE MITROPOLIA ORTODOXĂ ROMÂNĂ A BASARABIEI – TRECUT, PREZENT ŞI PERSPECTIVE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 19 din 19 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344962_a_346291]
-
tratatul de la București, Rusia țaristă anexa teritoriul românesc dintre Prut și Nistru, care va deveni cunoscut sub numele de Basarabia. Din punctul de vedere al organizării bisericești, credincioșii ortodocși din această regiune făcuseră parte din cuprinsul Mitropoliei Moldovei și al Mitropoliei Proilaviei, aflate sub ascultarea canonică a Patriarhiei de Constantinopol. Fără a lua în seamă vechile rânduieli, autoritățile ruse au creat o nouă structură eclesiastică, Arhiepiscopia de Chișinău și Hotin, subordonată Sinodului rusesc, în fruntea eparhiei fiind instalat Gavriil Bănulescu Bodoni
CÂTEVA CONSIDERAŢII ISTORICE DESPRE MITROPOLIA ORTODOXĂ ROMÂNĂ A BASARABIEI – TRECUT, PREZENT ŞI PERSPECTIVE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 19 din 19 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344962_a_346291]
-
Bisericii dintre Prut și Nistru. Se afirma deocamdată păstrarea legăturilor canonice cu Biserica Ortodoxă Rusă, însă alegerea ierarhilor basarabeni urma să fie făcută de o adunare eparhială extraordinară, compusă din reprezentanți ai clerului și mirenilor. Basarabia urma să fie o mitropolie cu mai multe episcopii sufragane, toți episcopii trebuind să fie oameni ai locului, cunoscători ai limbii "moldovenești". În toate parohiile curat "moldovenești" slujbele urmau să se facă în limba română, iar în parohiile mixte, în română și slavonă. La 24
CÂTEVA CONSIDERAŢII ISTORICE DESPRE MITROPOLIA ORTODOXĂ ROMÂNĂ A BASARABIEI – TRECUT, PREZENT ŞI PERSPECTIVE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 19 din 19 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344962_a_346291]
-
o singură Biserică Autocefală Ortodoxă". În anul 1922, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a înființat încă două eparhii în Basarabia - Episcopia Hotinului, cu reședința la Bălți și Episcopia Cetății Albe, cu reședința la Cetatea Albă. Ridicarea la rang de Mitropolie a avut loc în anul 1927, Arhiepiscopia Chișinăului fiind ridicată la rang de Mitropolie și având ca eparhii sufragane episcopiile menționate mai sus. Acestora li s-a adăugat, în anul 1941, din rațiuni pastoral-misionare (ținând seama de persecuția stalinistă împotriva
CÂTEVA CONSIDERAŢII ISTORICE DESPRE MITROPOLIA ORTODOXĂ ROMÂNĂ A BASARABIEI – TRECUT, PREZENT ŞI PERSPECTIVE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 19 din 19 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344962_a_346291]
-
a înființat încă două eparhii în Basarabia - Episcopia Hotinului, cu reședința la Bălți și Episcopia Cetății Albe, cu reședința la Cetatea Albă. Ridicarea la rang de Mitropolie a avut loc în anul 1927, Arhiepiscopia Chișinăului fiind ridicată la rang de Mitropolie și având ca eparhii sufragane episcopiile menționate mai sus. Acestora li s-a adăugat, în anul 1941, din rațiuni pastoral-misionare (ținând seama de persecuția stalinistă împotriva Bisericii Ortodoxe din zonă), Misiunea Ortodoxă Română pentru Transnistria, cu statut de eparhie. În
CÂTEVA CONSIDERAŢII ISTORICE DESPRE MITROPOLIA ORTODOXĂ ROMÂNĂ A BASARABIEI – TRECUT, PREZENT ŞI PERSPECTIVE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 19 din 19 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344962_a_346291]
-
Misiunea Ortodoxă Română pentru Transnistria, cu statut de eparhie. În iunie anul 1940, ca urmare a Pactului Hitler-Stalin ( Molotov - Ribbentrop) încheiat la 23 august anul1939, Basarabia, Bucovina de Nord și Ținutul Herța au fost invadate și anexate la Uniunea Sovietică. Mitropolia Basarabiei a fost deființată și întreg teritoriul ei a ajuns sub jurisdicția Patriarhiei Moscovei. În 1941 Basarabia revine la sânul României, Mitropolia Basarabiei cu cele patru eparhii sufragane ale sale menționate mai sus funcționând până în anul 1944, după care a
CÂTEVA CONSIDERAŢII ISTORICE DESPRE MITROPOLIA ORTODOXĂ ROMÂNĂ A BASARABIEI – TRECUT, PREZENT ŞI PERSPECTIVE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 19 din 19 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344962_a_346291]
-
23 august anul1939, Basarabia, Bucovina de Nord și Ținutul Herța au fost invadate și anexate la Uniunea Sovietică. Mitropolia Basarabiei a fost deființată și întreg teritoriul ei a ajuns sub jurisdicția Patriarhiei Moscovei. În 1941 Basarabia revine la sânul României, Mitropolia Basarabiei cu cele patru eparhii sufragane ale sale menționate mai sus funcționând până în anul 1944, după care a fost forțată de către regimul comunist sovietic să-și întrerupă activitatea. Primii mitropoliți ai Basarabiei, până la ocupațiile sovietice din anii1940 și 1944, au
CÂTEVA CONSIDERAŢII ISTORICE DESPRE MITROPOLIA ORTODOXĂ ROMÂNĂ A BASARABIEI – TRECUT, PREZENT ŞI PERSPECTIVE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 19 din 19 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344962_a_346291]
-
sus funcționând până în anul 1944, după care a fost forțată de către regimul comunist sovietic să-și întrerupă activitatea. Primii mitropoliți ai Basarabiei, până la ocupațiile sovietice din anii1940 și 1944, au fost Gurie Grosu și Efrem Enăchescu. 8. Lupta pentru recunoașterea Mitropoliei Basarabiei La 14 septembrie anul 1992, un numar însemnat de preoti si credinciosi ortodocsi, constituiti într-o Adunare eparhiala, au decis reactivarea Mitropoliei Basarabiei, drept pentru care au trimis la Bucuresti o delegatie pentru a adresa Patriarhiei Romane rugamintea de
CÂTEVA CONSIDERAŢII ISTORICE DESPRE MITROPOLIA ORTODOXĂ ROMÂNĂ A BASARABIEI – TRECUT, PREZENT ŞI PERSPECTIVE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 19 din 19 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344962_a_346291]
-
ocupațiile sovietice din anii1940 și 1944, au fost Gurie Grosu și Efrem Enăchescu. 8. Lupta pentru recunoașterea Mitropoliei Basarabiei La 14 septembrie anul 1992, un numar însemnat de preoti si credinciosi ortodocsi, constituiti într-o Adunare eparhiala, au decis reactivarea Mitropoliei Basarabiei, drept pentru care au trimis la Bucuresti o delegatie pentru a adresa Patriarhiei Romane rugamintea de a primi Mitropolia sub jurisdictia sa canonica. Existenta Mitropoliei si apartenenta ei la Biserica Ortodoxa Romana au fost recunoscute prin „Actul Patriarhal si
CÂTEVA CONSIDERAŢII ISTORICE DESPRE MITROPOLIA ORTODOXĂ ROMÂNĂ A BASARABIEI – TRECUT, PREZENT ŞI PERSPECTIVE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 19 din 19 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344962_a_346291]
-
14 septembrie anul 1992, un numar însemnat de preoti si credinciosi ortodocsi, constituiti într-o Adunare eparhiala, au decis reactivarea Mitropoliei Basarabiei, drept pentru care au trimis la Bucuresti o delegatie pentru a adresa Patriarhiei Romane rugamintea de a primi Mitropolia sub jurisdictia sa canonica. Existenta Mitropoliei si apartenenta ei la Biserica Ortodoxa Romana au fost recunoscute prin „Actul Patriarhal si Sinodal” al Sfantului Sinod al Bisericii Ortodoxe Romane de la 19 decembrie 1992[4]. De remarcat aici că Patriarhia Română este
CÂTEVA CONSIDERAŢII ISTORICE DESPRE MITROPOLIA ORTODOXĂ ROMÂNĂ A BASARABIEI – TRECUT, PREZENT ŞI PERSPECTIVE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 19 din 19 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344962_a_346291]
-
însemnat de preoti si credinciosi ortodocsi, constituiti într-o Adunare eparhiala, au decis reactivarea Mitropoliei Basarabiei, drept pentru care au trimis la Bucuresti o delegatie pentru a adresa Patriarhiei Romane rugamintea de a primi Mitropolia sub jurisdictia sa canonica. Existenta Mitropoliei si apartenenta ei la Biserica Ortodoxa Romana au fost recunoscute prin „Actul Patriarhal si Sinodal” al Sfantului Sinod al Bisericii Ortodoxe Romane de la 19 decembrie 1992[4]. De remarcat aici că Patriarhia Română este singura entitate bisericească și persoană juridică
CÂTEVA CONSIDERAŢII ISTORICE DESPRE MITROPOLIA ORTODOXĂ ROMÂNĂ A BASARABIEI – TRECUT, PREZENT ŞI PERSPECTIVE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 19 din 19 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344962_a_346291]
-
si Sinodal” al Sfantului Sinod al Bisericii Ortodoxe Romane de la 19 decembrie 1992[4]. De remarcat aici că Patriarhia Română este singura entitate bisericească și persoană juridică din lume care putea beneficia de dreptul de succesiune pe linie ascendentă în raport cu Mitropolia Basarabiei. Legea Republicii Moldova cu privire la proprietate nr. 459-XII din 22.01.1991, Articolul 30 (Proprietatea organizațiilor religioase) prevedea ca „...După încetarea activității organizației religioase chestiunea folosirii bunurilor care s-au aflat în proprietatea ei este rezolvată de către organele de conducere ale
CÂTEVA CONSIDERAŢII ISTORICE DESPRE MITROPOLIA ORTODOXĂ ROMÂNĂ A BASARABIEI – TRECUT, PREZENT ŞI PERSPECTIVE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 19 din 19 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344962_a_346291]
-
Basarabia de ce nu a putut sa o facă? Pentru că Biserica Ortodoxă Română nici nu a fost întebată, nu i s-a cerut permisiunea, orice i-a aparținut de drept fiindu-i confiscat cu arma în mână. În perioada anilor 1992-2002 Mitropolia Basarabiei a dus o luptă acerbă cu instituțiile din Republica Moldova pentru recunoașterea dreptului de succesiune[8]. La 8 octombrie anul 1992, Mitropolia Basarabiei solicita Guvernului Republicii Moldova să fie recunoscută, dar nu primește răspuns. La 16 octombrie anul 1992, Ministerul Culturii
CÂTEVA CONSIDERAŢII ISTORICE DESPRE MITROPOLIA ORTODOXĂ ROMÂNĂ A BASARABIEI – TRECUT, PREZENT ŞI PERSPECTIVE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 19 din 19 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344962_a_346291]
-
permisiunea, orice i-a aparținut de drept fiindu-i confiscat cu arma în mână. În perioada anilor 1992-2002 Mitropolia Basarabiei a dus o luptă acerbă cu instituțiile din Republica Moldova pentru recunoașterea dreptului de succesiune[8]. La 8 octombrie anul 1992, Mitropolia Basarabiei solicita Guvernului Republicii Moldova să fie recunoscută, dar nu primește răspuns. La 16 octombrie anul 1992, Ministerul Culturii și Cultelor cere Guvernului un aviz favorabil recunoașterii Mitropoliei Basarabiei. Guvernul refuză sa dea acest aviz, deși Ministerul de Finanțe (la 14
CÂTEVA CONSIDERAŢII ISTORICE DESPRE MITROPOLIA ORTODOXĂ ROMÂNĂ A BASARABIEI – TRECUT, PREZENT ŞI PERSPECTIVE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 19 din 19 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344962_a_346291]
-
din Republica Moldova pentru recunoașterea dreptului de succesiune[8]. La 8 octombrie anul 1992, Mitropolia Basarabiei solicita Guvernului Republicii Moldova să fie recunoscută, dar nu primește răspuns. La 16 octombrie anul 1992, Ministerul Culturii și Cultelor cere Guvernului un aviz favorabil recunoașterii Mitropoliei Basarabiei. Guvernul refuză sa dea acest aviz, deși Ministerul de Finanțe (la 14 noiembrie 1992), Ministerul Muncii și Protecției Sociale (la 8 februarie 1993), Ministerul Învățământului (la 8 februarie 1993) și Departamentul de Stat pentru Privatizare (la 15 februarie 1993) comunică
CÂTEVA CONSIDERAŢII ISTORICE DESPRE MITROPOLIA ORTODOXĂ ROMÂNĂ A BASARABIEI – TRECUT, PREZENT ŞI PERSPECTIVE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 19 din 19 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344962_a_346291]
-
Finanțe (la 14 noiembrie 1992), Ministerul Muncii și Protecției Sociale (la 8 februarie 1993), Ministerul Învățământului (la 8 februarie 1993) și Departamentul de Stat pentru Privatizare (la 15 februarie 1993) comunică Guvernului și Președintelui Republicii Moldova că nu au obiecții în legătură cu recunoașterea Mitropoliei Basarabiei. Chiar și Comisia pentru Cultură și Culte a Parlamentului Republicii Moldova face cunoscut la 11 martie anul 1993 (în urma unei scrisori a Episcopului de Bălți Petru Păduraru) că statutul și activitatea Mitropoliei Basarabiei sunt în conformitate cu legislația statului și cere Guvernului
CÂTEVA CONSIDERAŢII ISTORICE DESPRE MITROPOLIA ORTODOXĂ ROMÂNĂ A BASARABIEI – TRECUT, PREZENT ŞI PERSPECTIVE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 19 din 19 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344962_a_346291]