6,081 matches
-
politic, Șerban Foarță construiește, începând cu această Carte a psalmilor, înapoi și-nainte, o spectaculoasă mare epopee personală. În care își încheagă sensul toate volumele sale, de la Texte pentru Phoenix (1976) până la fragedul și intens informatizatul Mr. Clippit & Comp (2007). Miza intimă și miza literară fac schimb de posturi, dramatismul rugii celuilalt vine să ia în primire jocurile lăsate parcă fără stăpân. Cum era și firesc, dintr-o lectură ca aceasta, ieșim împliniți. Sufletește, intelectual și - nu în ultimul rând - detectivistic
Șerban al Arabiei by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9418_a_10743]
-
construiește, începând cu această Carte a psalmilor, înapoi și-nainte, o spectaculoasă mare epopee personală. În care își încheagă sensul toate volumele sale, de la Texte pentru Phoenix (1976) până la fragedul și intens informatizatul Mr. Clippit & Comp (2007). Miza intimă și miza literară fac schimb de posturi, dramatismul rugii celuilalt vine să ia în primire jocurile lăsate parcă fără stăpân. Cum era și firesc, dintr-o lectură ca aceasta, ieșim împliniți. Sufletește, intelectual și - nu în ultimul rând - detectivistic. După treizeci de
Șerban al Arabiei by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9418_a_10743]
-
aproape imposibil ca, trecând dintr-o limbă în alta, să se păstreze și semnificația, și metrica, și sonoritatea unui poem. În traducere îți poți face idee despre univeresul liric al unui poet (poți înțelege mai mult în cazul în care miza respectivului cade pe epic sau pe filosofic), dar este aproape imposibil să deduci toate nuanțele (în care, în multe situații, se ascunde chiar valoarea) autorului respectiv. În volumul Irinei Mavrodin versiunea franceză respectă, cu strictețe, versiunea românească. Ceea ce pare să
Scrisul ca rugăciune by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9442_a_10767]
-
și câteva explicații pentru această cvasi-similitudine: versiunea franceză îi aparține chiar Irinei Mavrodin, care știe mai bine decât oricine care este sensul exact al versurilor sale în limba română și echivalentul lor stilistic în limba franceză. Apoi, așa cum spuneam înainte, miza poeziei Irinei Mavrodin nu cade pe metrică sau pe diverse jocuri de cuvinte și soluții stilistice sofisticate, ci pe idei, expuse cel mai adesea într-un limbaj simplu, direct, aproape apoftegmatic. De aceea, citind echivalentul francez, impresia lectorului este exact
Scrisul ca rugăciune by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9442_a_10767]
-
cea de fluture. Volumul întâi, care a conturat Aripa stângă (1996) și volumul al doilea, Corpul (2002), au desfășurat o mulțime de fire, au pus în mișcare o mulțime de roți și articulații literare, multe derutante. Volumul al treilea, cu miza cea mai mare, așadar cel mai dificil, Aripa dreaptă (2007), urma să probeze că firele, roțile și articulațiile trilogiei sunt coerent prinse unele de altele și că vietatea sau mașinăria poate să zboare. După primele două volume, cititorii lui Cărtărescu
Zborul cărților by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/9463_a_10788]
-
cărți care au atras, mereu, alt public, a trecut din secolul XX în secolul XXI, cu toate zguduirile lui, și a ajuns la altă perspectivă asupra istoriei mari și mici. Scrisul lui a avut mereu de câștigat din toate astea: mizele au crescut, s-au adâncit bucuria și suferința trăite. Cea din urmă și la nivelul propriei ființe, și la nivelul umanului: un laitmotiv al volumului este versul rimbaldian "O, inimă, ce-nseamnă mări de sânge..." (care, în original, continuă "Et
Zborul cărților by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/9463_a_10788]
-
în proză. Registrele stilistice se succed și aici (de la basm la roman SF sau la stilul triumfalist din reportajul anilor staliniști, de la roman de spionaj la amintiri din copilărie, de la trivial la solemnitatea scrierilor sacre din mai multe religii), dar miza e mai gravă chiar decât libertatea și poezia. E înțelegerea "minunii de a trăi" și a ciudățeniei de a nu mai fi pe lume, ceea ce face ca fiecare moarte să aducă, într-un fel, apocalipsa, distrugerea universului, și e punerea
Zborul cărților by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/9463_a_10788]
-
fără a avea nevoie de cauze care să-i întrețină existența. Este autarhică și crescîndă, avînd drept efect dorința de a distruge doar de dragul distrugerii. Nu e vorba așadar de a învinge sau de a convinge, ci de a distruge. Miza urii este distrugerea ca scop în sine. Cînd totuși distrugerea nu are loc, atunci fanaticul urîtor se mulțumește cu intimidarea celorlalți prin teroarea pe care amenințarea lui le-o inspiră. Nici măcar nu mai trebuie să facă crime pentru a răspîndi
Ura planetară by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9476_a_10801]
-
iar hățișul de fapte apare ca necesar pentru desenul traiectoriei eroului. Romanul lui Octavian Paler răstoarnă perspectiva, construind și analizând cu atenție două personaje, ca să poată privi, prin ele, lumea. Eventualele obiecții legate de nerealismul romanului ar cădea, astfel, alături de miza prozatorului și de formula cărții sale. O putem citi cu un ochi "rău", detectând, prin simple și prozaice întrebări, verigi slabe în logica realistă. Cum supraviețuiesc cei doi pe acest peron al unei gări părăsite? De unde își iau mâncarea și
Gară pentru doi by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9492_a_10817]
-
personală (Mite și familia lui, tovarășii de muncă, prietenii de pahar, eterna dragoste, Colivăreasa, și noua descoperire erotică, Norica); și modulația interioară a protagonistului, adâncit înlăuntru și analizându-se cu o crescândă disperare. Accentul psihologic și cel moral devin predominante. Miza romanului nu mai este evenimențială. Nota de spectaculos a episoadelor de până acum se va șterge cu totul, înecată fiind într-o senzație de năclăire, înnămolire fără scăpare. Scenele se lungesc și "băltesc", iar personajele nu se mai încaieră. Sunt
Viață de câine (II) by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9518_a_10843]
-
acum articolele lui Nicolae Manolescu despre Pământul deocamdată, un volum cu poezii foarte bine angajate, fabricat de Adrian Păunescu (articolul se chema " Poetul deocamdată" și asta spune tot), sau despre plagiatul lui Eugen Barbu. Sigur, acum e greu să înțelegi miza din spatele acestor polemici (vorba vine polemici, revista era atacată de Săptămâna, brațul scriitoricesc al Securității), dar atunci însemna enorm că, măcar în privința literaturii, poți spune adevărul. Apoi, România literară e revista la care am debutat cu o povestire, în februarie
Vlad Zografi: "Nu mă interesează módele, nu mă conformez lor" by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/9498_a_10823]
-
unul teoretic, cu deosebirea că, în ecuația elementară a legăturii dintre viață și literatură, scriitorul a pus acum accentul pe primul termen. Pariul simplu cu sine însuși a fost să realizeze un personaj feminin de anvergură. Complicațiile vin pe urmă. Miza e mai mare. Gheorghe Crăciun și-a propus să descopere cum este alcătuită o femeie, intrigat că acest subiect, atât de la îndemână în aparență, s-ar putea crede că îi e indiferent sau inaccesibil sau prea puțin cunoscut. Premisa, convingerea
Savoarea impudorii by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9543_a_10868]
-
a literaturii pentru copii și a literaturii comerciale. Cazuri - între care Don Quijote, adus în discuție de Marc Charron, Georges Simenon, la care se oprește Simona Aida Manolache, sau Irina Mavrodin, comentată, ca traducătoare, de Camelia Capverde - și generalizări, dezbateri cu miză mai largă, se succed în mai bine de trei sute de pagini de dezbateri la distanță, avizate, dense, dar nu mai puțin plăcute. Atelier de traduction - ale cărei teme viitoare, anunțate, nu sînt mai puțin ispititoare (Autotraduction, Traduire la littérature de
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/9575_a_10900]
-
Gilbert Durand, "cenzura scientistă și demistificatoare se confruntă cu o invazie mitologică", istoria dovedindu-și calitatea de vehicul al unei trame transcendente. Importanța acordată miturilor în abordarea critică a literaturii și necesitatea întoarcerii la experimentele pre-științifice sau para-științifice reprezintă și miza studiilor, articolelor și eseurilor de exil semnate și publicate de Ioan Petru Culianu între anii 1967 și 1989 în diverse reviste din străinătate, texte traduse în românește de Corina Popescu și Dan Petrescu și reunite în volumul Studii românești. Fantasmele
Fantasmele textului literar by Dana Pîrvan-Jenaru () [Corola-journal/Journalistic/9583_a_10908]
-
epice, devenite marca înregistrată a scrisului Norăi Iuga. Față de cei mai mulți dintre autorii optzeciști (firește, biologic scriitoarea nu aparține acestei generații, dar scrisul său are elemente care se înscriu în trendul epocii) produce o spectaculoasă și, pentru mulți, deconcertantă mutație a mizei prozei. (Încă) Fidelă textualismului (fapt evident, cel puțin la nivelul acestui roman) ea mută accentul dinspre exterior - descrierea nudă, cinematografică, uneori ironică până la limita cinismului, a ceea ce se întâmplă în imediata noastă apropiere - spre interior - relatarea prin procedeul dicteului automat
Cealaltă față a vieții by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9578_a_10903]
-
relației cu acele persoane nu se păstrase în memorie ca legat de acele ipostaze. Același lucru se petrece și la nivelul literaturii. Fiecare carte este prezentă în mintea ei printr-un element definitoriu, care nu este, de cele mai multe ori, purtătorul mizei narative a respectivului roman. Prima uimită de aceste capricii ale memoriei este chiar Nora Iuga: " De ce tocmai săpunul lui Leopold Bloom! Și din Durell, de ce tocmai fetițele prostituate, și din Orbirea lui Canetti de ce Fischer șahistul, și din Malcolm Lowry
Cealaltă față a vieții by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9578_a_10903]
-
zor precum confrații lor sîrbi, bosnieci, musulmani sau creștini, pe care americanii o părăsesc pentru o scenă ceva mai mare, aureolați de lumina focurilor de artificii, ca niște învingători. Comunicarea reprezintă una dintre temele importante ale filmului și poate chiar miza lui secretă, pentru că mai toate personajele sunt lost in translation. Fiul liderului sindical, Andrei (Alex Mărgineanu) joacă rolul de translator în love story-ul provincial dintre sergentul David McLaren (Jamie Elman) și intraductibila fiică a primarului, Monica (Maria Dinulescu), care se
Balcania Dream: Un certain regard by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/9594_a_10919]
-
resimte, cu voie sau fără voie, "mâna" scriitorului Sebastian și în articolul gazetarului de opinie, în afara oricărei "stilizări"; faptul divers, cu banalitatea lui consubstanțială, dobândește noimă și proiecție mai lesnicioasă pentru receptare. Totdeauna o informație de "petite histoire" are o miză superioară. Înzestrat cu spiritul viu al actualității, publicistul deține și abilitatea comunicării, prin alertețe, complicitate colocvială, claritate și concizie. Și, încă, firea retractilă și introvertită nu se vede sub fraza mai totdeauna combativă și cu simțul unei moralități indiscutabile și
Mihail Sebastian în realitatea imediată by Constantin Trandafir () [Corola-journal/Journalistic/9590_a_10915]
-
surprinsă în momentul trecerii de la politeismul antic la monoteismul creștin. Surprinzător e să descoperim că lumea dacică, trăind în cultul zeului unic, Zamolxe, era mai pregătită pentru această transformare decât Roma politeistă. Se vede că e un roman cu o miză copleșitor de mare (nașterea creștinismului și răspândirea lui în Dacia), obligându-l pe autor la explicații didactice (rezumatul evangheliilor despre viața și misiunea lui Isus) și chiar la rezolvări schematice. Jurnalul lui Ovidiu e un seismograf prea fin și prea
Dumnezeul exilului by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9609_a_10934]
-
o asemenea amplitudine și deschidere (nașterea unei lumi noi, cu valori radical schimbate) ar fi fost nevoie de o desfășurare epică, psihologică, socială și spirituală de dimensiuni mai mari. Romanul lui Vintilă Horia mi se pare prea mic pentru o miză atât de mare. Nu e de ajuns că în exil, Ovidiu, venit din Roma politeistă, se întâlnește cu religia dacică a lui Zamolxe și devine receptiv la ea. Pe filiera zeului unic merge mai departe, chiar prea departe față de mentalitatea
Dumnezeul exilului by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9609_a_10934]
-
Mircea Mihăieș Care-a fost, de fapt, miza și care sunt învățămintele evenimentelor prin care-a trecut recent România? N-am să cad în patetisme și nici n-am să dau în damblaua chițibuțărismelor privind explicația prezenței la urne și a distribuirii total asimetrice a voturilor. N-am
Retorica Îmbufnării by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/9624_a_10949]
-
calendarul lui Gelu Ionescu ar avea file lipsă ori amestecate cu foi disparate aduse din alte părți. Nesistematizat, ba chiar neorganizat, Covorul cu scorpioni e totuși un volum notabil, pe alocuri remarcabil. Omul cu vocația prieteniei are, ca memorialist, o miză a exactității, urmărită cu orice risc. În condițiile în care, după decembrie 1989, am înregistrat atâtea vocalize și tirade ale curajoșilor post-festum, este de admirat onestitatea critică a lui Gelu Ionescu. La retrospectivă, la bilanț, el scrie în mai multe
Sfârșit de partidă by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8029_a_9354]
-
realismul cotidian se topește în vis sau alune-că în metafizic, unghiurile din care este "filmată" acțiunea variază de la un capitol la altul, același eveniment este văzut din mai multe perspective, prin reveniri succesive și schimbare a naratorului. Dincolo de toate este miza pe poveste, intenția autorului de a-și seduce potențialii cititori prin relatarea unor istorii memorabile, care pot fi oricând (re)povestite. Într-un fragment cu valențe eseistice, autorul face un elogiu poveștii care, după spusele unora, trebuie să fie componenta
Destine în derivă by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/8032_a_9357]
-
sepia, de fumul țigărilor de foi și al chioșcului magic ca centru al scenei și al poveștilor, de atmosfera de căutare a identităților, a iubirilor înecate în ape și suspinuri, a fabulosului de anvergură, spectacolul a avut și o altă miză. Pe care am înțeles-o mai tîrziu. Redeșteptarea urbei. A fost un clopot care a trezit conștințe și gusturi adormite. Interesant este că pe urmă, acolo au poposit, cu noroc, artiști la începutul drumului pentru care acest teatru le-a
înapoi, la literatură! by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/8037_a_9362]
-
-l fi scris. Ezitările, răsucirile, întreruperile, reluările rup, aparent, structura poeziei, reconfigurând-o însă într-un plan de autenticitate superior. Puterea sentimentelor "diurne" și forța pulsiunilor obscure se sprijină pe o scriitură dezasamblată. Pe scurt, poetul "optzecist" nu scrie frumos. Miza lui nu e retorica, dar intensitatea lirică. Și el știe, în acest univers enorm adus în contextul poeziilor din Craterul Platon, să evite glisarea curentă a altor autori fanteziști, de la cosmic la comic. La câțiva centimetri numai de ridicolul figurativ
Fiți pe aproape by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/7704_a_9029]