15,766 matches
-
și un foc, fusese altfel decât în celelalte zile. Se speriaseră rău, însă atunci când povestea moș Zgârci uitai repede și de mistreți, și de spaimă, și de seara care se apropia pe aripi de lilieci. Când plecaseră spre casele lor, moș Zgârci le făcuse cu mâna, de lângă mistrețul cu ochi lipsiți de viață. Se spuneau multe prin sat despre fostul pădurar. Că era zgârcit din naștere și de-aia îi ziseseră oamenii Zgârci. Că-i plăcuseră femeile și odată trăsese cu
Frig by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1176_a_1898]
-
unul care-i făcea curte aceleiași codane cu pieptul plin și ochi adânci ca iazul din marginea satului. Nu-l nimerise, nici ăla nu depusese vreo plângere, muierea zburdalnică se măritase cu un șef de la fermă și lumea uitase întâmplarea. Moș Zgârci fusese chemat la post și dăduse o declarație din care reieșea că s-a descărcat arma accidental, cum se mai întâmplă uneori. Sătenii murmuraseră pe la colțuri sau pe lângă o cinzeacă, mai ales că Moș Zgârci și celălalt bărbat nu
Frig by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1176_a_1898]
-
fermă și lumea uitase întâmplarea. Moș Zgârci fusese chemat la post și dăduse o declarație din care reieșea că s-a descărcat arma accidental, cum se mai întâmplă uneori. Sătenii murmuraseră pe la colțuri sau pe lângă o cinzeacă, mai ales că Moș Zgârci și celălalt bărbat nu-și mai dăduseră binețe niciodată și se ocoleau atunci când li se intersectau pașii. Dar timpul care trece astupă toate găurile și de fiecare dată apar alte evenimente pentru a capta atenția tuturor, chiar și într-
Frig by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1176_a_1898]
-
atunci când li se intersectau pașii. Dar timpul care trece astupă toate găurile și de fiecare dată apar alte evenimente pentru a capta atenția tuturor, chiar și într-o comunitate rurală cu doar câteva sute de suflete. Se mai povestea că Moș Zgârci ar fi putut să ajungă om cu stare, numai că îi cam plăcuse să bea și să tragă tutun în piept. Se însurase târziu, cu o vădană care îi făcuse un copil și pe urmă se grăbise să moară
Frig by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1176_a_1898]
-
vădană care îi făcuse un copil și pe urmă se grăbise să moară de plămâni. La un an jumate după ce jucaseră la nuntă - venise satul pentru a-l vedea pe pădurar la casa lui, iar unele muieri oftaseră pe ascuns -, moș Zgârci o dusese cu căruța la cimitir, urmat de câțiva săteni și de popă. Nu vrusese să lase groparii să sape. Săpase el groapa aia în care o așezase pe nevastă-sa, înfipsese lopata cu ură în pământul tare ca
Frig by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1176_a_1898]
-
Nu vrusese să lase groparii să sape. Săpase el groapa aia în care o așezase pe nevastă-sa, înfipsese lopata cu ură în pământul tare ca piatra și, după slujba de înmormântare, trăsese cu pușca înspre cer. Pentru asta plătise moș Zgârci și o amendă, dar nu mai contase. Unii ziseseră că se ceartă cu Dumnezeu. Popa nu-l afurisise, doar bătuse trei cruci mari și clătinase din cap. Nici Dumnezeu nu dăduse vreun semn, prilej pentru muieri să spună că
Frig by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1176_a_1898]
-
cruci mari și clătinase din cap. Nici Dumnezeu nu dăduse vreun semn, prilej pentru muieri să spună că nu e păcat să tragi cu pușca dacă ți-a murit femeia și trebuie să crești singur un copil. Zamfir, copilul lui moș Zgârci, se dovedise a fi soi rău. Semeni cu tac-tu, Zamfire, striga câte unul atunci când îl vedea umblând hai-hui pe uliță. Ceea ce era, totuși, o exagerare, fiindcă moș Zgârci fusese mulți ani pădurar și, dacă eliminăm băutura și țigările
Frig by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1176_a_1898]
-
femeia și trebuie să crești singur un copil. Zamfir, copilul lui moș Zgârci, se dovedise a fi soi rău. Semeni cu tac-tu, Zamfire, striga câte unul atunci când îl vedea umblând hai-hui pe uliță. Ceea ce era, totuși, o exagerare, fiindcă moș Zgârci fusese mulți ani pădurar și, dacă eliminăm băutura și țigările, trebuie să spunem că își văzuse de meseria lui. Că era taciturn, da. Că avea momente în care se enerva prea repede și atunci nu te mai înțelegeai cu
Frig by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1176_a_1898]
-
nu te mai înțelegeai cu el, da. Cine nu trece și prin astfel de stări? Dar că fusese soi rău, nimeni nu putea să spună și să bage și mâna în foc. Unde mai pui că uitaseră mulți cum sărise moș Zgârci atunci când luase foc casa unui consătean și cum ținuse toată familia aceluia la el până ridicaseră împreună altă construcție. Nu ceruse bani, nu acceptase nici măcar să ia vreuna din găinile care scăpaseră de incendiu. Zisese Te-am ajutat fiindcă
Frig by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1176_a_1898]
-
sârmă. Auziseră că Zamfir se luase la bătaie, în celulă, și înfipsese un cuțit în burta unuia. Și că avea să stea acolo, după gratii, mult și bine. Poștașul se exprimase chiar așa, mult și bine, după ce-i dusese lui moș Zamfir o hârtie. Mult mai era cum era, dar de ce și bine nu prea înțelesese nimeni, însă nici nu întrebaseră. Moș Zgârci stătea în curte, cioplea un lemn și pufăia din lulea. Ținea pușca lângă el, sprijinită de-o buturugă
Frig by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1176_a_1898]
-
stea acolo, după gratii, mult și bine. Poștașul se exprimase chiar așa, mult și bine, după ce-i dusese lui moș Zamfir o hârtie. Mult mai era cum era, dar de ce și bine nu prea înțelesese nimeni, însă nici nu întrebaseră. Moș Zgârci stătea în curte, cioplea un lemn și pufăia din lulea. Ținea pușca lângă el, sprijinită de-o buturugă, o privea din când în când și ofta neauzit. Luase hârtia, o citise și o pusese în buzunarul de la pantaloni. Cioplise
Frig by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1176_a_1898]
-
numai de el știut, în timp de rotocoalele de fum îl învăluiau și mai abitir. Într-o noapte, să fi fost către patru dimineața, sătenii auziseră mai multe împușcături. Ajunseseră la poartă, ridicaseră sârma și năvăliseră în curte, crezând că moș Zgârci își făcuse de petrecanie. Îl găsiseră în grădină, cu pușca îndreptată către cer. Șeful de post i-a confiscat arma chiar în noaptea aia, pentru a evita vreo nenorocire anticipată de toți, iar după aceea, aplecat de umeri ca și cum
Frig by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1176_a_1898]
-
grădină, cu pușca îndreptată către cer. Șeful de post i-a confiscat arma chiar în noaptea aia, pentru a evita vreo nenorocire anticipată de toți, iar după aceea, aplecat de umeri ca și cum ar fi cărat o greutate mare în spate, moș Zgârci ieșea din când la poartă și se făcea că trage în trecători cu o pușcă invizibilă... Am auzit că a murit fără să-și mai vadă feciorul. Lau descoperit niște copii în pădure, chircit lângă un copac lovit de
Frig by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1176_a_1898]
-
cu o pușcă invizibilă... Am auzit că a murit fără să-și mai vadă feciorul. Lau descoperit niște copii în pădure, chircit lângă un copac lovit de trăznet. O babă a zis că ăla a fost semnul lui Dumnezeu pentru moș Zgârci, dar n-a luat-o nimeni în seamă... Turistul Galopul năucitor al norilor negri se desfășura netulburat pe deasupra crestelor agățate de cerul contorsionat. Tunetele se împlântau fără milă în versanții năpârliți, iar fulgere cu zeci de gheare ascuțite torturau
Frig by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1176_a_1898]
-
marcat de dorința de-a locui într-un mediu curat, care preia tot ceea ce este plăcut de la natură, renunțând însă la "murdăriile" sale. ٭ Motivația Unirii Principatelor (1859) este, asemenea celei a creării Uniunii Europene, una economică; boierul îi arată lui moș Ion Roată cum, prin unire, pot face ceva mai bine din punct de vedere practic, respectiv ridicarea bolovanului. Impersonalul se are și dimensiuni pozitive: spre exemplu, el face posibilă morala, poate chiar societatea, constituind unul din lianții ei. Poate că
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
mândră de penele ei albe.Se Îndreptă spre gospodăria unui țăran bătrân care avea spatele Încovoiat și palmele crăpate de la munca câmpului.Văzuse și auzise multe la viața lui, dar o pasăre așa obraznică ca cioara, nu mai văzuse.Așa că, moșul Își puse În cap să o lecuiască pe cioară de trufia ei.Nu vroia s-o omoare, căci era creștin, vroia doar săi dea o lecție. Cioara veni, ca și-n alte seri și se opri pe ogorul bătrânului țăran
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
de post făcu un semn din cap dulăului, iar acesta Începu să sape și să scormonească, scoțând din groapă pâinea furată. Și uite așa hoțul a fost dat În vileag, pentru că, Întradevăr, nici o faptă rea nu rămâne ascunsă. POVESTEA LUI MOȘ CRĂCIUN Se povestește că la Începutul Începuturilor, Moș Crăciun era un bărbat tânăr, În putere și tare arătos.Și tot pe atât de hain.El avea o nevastă tânără și frumoasă, harnică și vrednică, veselă și iubitoare.Însă orice făcea
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
iar acesta Începu să sape și să scormonească, scoțând din groapă pâinea furată. Și uite așa hoțul a fost dat În vileag, pentru că, Întradevăr, nici o faptă rea nu rămâne ascunsă. POVESTEA LUI MOȘ CRĂCIUN Se povestește că la Începutul Începuturilor, Moș Crăciun era un bărbat tânăr, În putere și tare arătos.Și tot pe atât de hain.El avea o nevastă tânără și frumoasă, harnică și vrednică, veselă și iubitoare.Însă orice făcea nevasta, defel nu-l mulțumea pe bărbatul ei
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
să trăiască, trebuie să facă ceva. Și câinii s-au pus pe vânătoare.Azi așa, mâine așa, câinii s-au sălbăticit, vânau tot ce le ieșea În cale.Și oamenii le au zis lupi. PRIMA ZĂPADĂ (altă variantă) Nevasta lui moș Nicolae era una dintre cele mai meștere neveste de prin partea locului, ea făcând lucruri nemaiauzite. Și ea știa lucruri minunate pe care alte femei nu le știau face. Dar ce spun eu: nici nu auziseră de ele.Era meșteră
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
veneau de-și luau firimiturile din palma ei, iar florile din grădina se legănau ușor când o vedeau dimineața și o Îmbălsămau cu parfumul lor când și le punea pe fruntea-i brăzdată de ani. Cel mai mult se mira moș Nicolae de câte făcea nevasta lui și se străduia, de cincizeci de ani de când erau Împreună, să fie la Înălțimea ei.În casa lor (am uitat să vă spun că Își aveau casa deasupra norilor) dăinuia liniștea, răbdarea și buna
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
ideea să trimită oamenilor, de care auziseră că sunt buni, harnici și frumoși, prima zăpadă. Zis și facut.Ea Își suflecă mânecile, luă o sită din cămară (și deasupra norilor există cămări) și se puse pe cernut, măi frate. Și moș Niculae ce făcea? Iaca, Își scutura barba lungă-lungă și albă albă. Baba cernea de zor, moșul Își scutura barba și din cer coborau lin, fulgi albi și pufoși și steluțe moi și strălucitoare.Și fulgii și steluțele se așezau unu
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
și facut.Ea Își suflecă mânecile, luă o sită din cămară (și deasupra norilor există cămări) și se puse pe cernut, măi frate. Și moș Niculae ce făcea? Iaca, Își scutura barba lungă-lungă și albă albă. Baba cernea de zor, moșul Își scutura barba și din cer coborau lin, fulgi albi și pufoși și steluțe moi și strălucitoare.Și fulgii și steluțele se așezau unu lângă alții acoperind pământul cu zăpadă. Se bucura baba și mos Nicolae de isprava lor, dar
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
cum copiii merg pe deal cu schiurile ori săniuțele.Se miră ei că și oamenii știu să inventeze lucruri.Femeia cea bună și bătrâna Își freaca mâinele de mulțumire văzând că a adus pe pământ atâta bucurie și veselie, iar moș Nicolae râde ținânduse cu mâinile de burtă, când vreun copil ia vreo trântă sau când Îi vede cu nasul Înghețat. MOȘ NICOARĂ Mai demult, mos Nicolae era o iscoadă a lui Dumnezeu.El umbla prin lume călare pe un cal
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
bună și bătrâna Își freaca mâinele de mulțumire văzând că a adus pe pământ atâta bucurie și veselie, iar moș Nicolae râde ținânduse cu mâinile de burtă, când vreun copil ia vreo trântă sau când Îi vede cu nasul Înghețat. MOȘ NICOARĂ Mai demult, mos Nicolae era o iscoadă a lui Dumnezeu.El umbla prin lume călare pe un cal alb, vedea bune și rele, rele și bune, mergea la Dumnezeu și-i spunea mai mult din cele bune ce se
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
un cal alb, vedea bune și rele, rele și bune, mergea la Dumnezeu și-i spunea mai mult din cele bune ce se fac pe pământ. Ca oamenii să nu banuiască cine era de fapt, el spunea tuturor că este moș Nicoară.Și moș Nicoară fiind un om iubitor, răbdător și blajin, Îi ajuta pe oameni ori de câte ori se ivea prilejul.Asculta păsul tuturor, ca un Înțelept ce era, făcând fapte bune una după alta.Ajuta văduvele dându-le câte un bănuț
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]