11,461 matches
-
țărani fără pământ sau cu pământ puțin, alte categorii. În comuna Filipeni au fost supuse exproprierii „moșiile” Sofiei Rosetti și a lui Vasilică Rosetti, dar și ce mai rămăsese din fosta moșie a Virginiei Rosetti, unde, după dăruire, vânzarecumpărare, la moșie era administrator Spiridon Manolache. Legislatorul, în ideea mult trâmbițată, că realizează o reformă democratică, prin participarea directă a celor îndreptățiți la împărțirea pământului, a promisă că pământul dat țăranilor va fi fără plată, fără despăgubire. Este adevărat că pământul n-
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
a-și îngriji partea din vie care i-a revenit. Cele 33 ha unde a fost via a vrut să le cumpere Bănuț Dumitru (Mitruț), să le unească cu pământul cumpărat de la urmașii Rusetteștilor, dar, după cum mi-a spusă administratorul „moșiei” - „Societatea Aeroteh” - Gabriel Vraciu - nu s-a putut trata cu fiecare proprietar în parte. Care au fost urmările, pe plan social, ale „colhozului” din Fruntești? Nivelarea țărănimii și omogenizarea de care se vorbea în toate materialele PCR și în cuvântările
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
luat ființă comuna Mărăști. Această comună a fost unificată cu Filipeni între anii 1907-1925 (18 ani!); 19401944 (4 ani) și din 1968 până în prezent. c) Localul Primăriei din comuna Filipeni (satul Lunca) a fost construit între anii 1886-1889 de către proprietarii moșiei Dobreana - frații Gheorghe și Petru Sterian. Localul este funcțional și acum, până la construirea noului local început. A fost și localul jandarmeriei, poliției și miliției; un timp a fost folosit și pentru oficiul PTTR, era loc de adunare, și club, și
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
face focul, iar banii primiți se adună pentru o călătorie la Bârlad și examenul de admitere la Școala Normală de acolo. Reușește ca bursier la Școala Normală, iar vara, în vacanțe, lucra (tot Postoiu îi făcuse înlesnirea) ca socotitor la moșia Virginiei Lambrino. Banii erau folosiți pentru cărți și haine. Elev silitor și disciplinat, a învățat bine și în 1909 este absolvent - învățător. Dumitru Iacobeanu nu a făcut politică, dar naționaliștii îl roagă să țin cuvântări la întrunirile lor politice și
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Pintilescu - inginer agronom, Săucești;Dumitru Munteanu - colonel, căsătorit cu Lucica Curteanu, colegul meu din ciclul II (clasele VVII), decedat. Ultima dată l-am văzut prin 1970-1980. - Mihai Bădăluță - colonel, amintit de Toader Boca în legătură cu Planul geodezică și de parcelare a moșiei Dobreana, copiat pe calcă și heliografiat în cinci exemplare după 1970, prin grija colonelului Bădăluță. Economiști din familia Bădălu Gheorghe Bădăluță (1921-1982) A văzut lumina zilei la 11 noiembrie 1921 în satul Lunca, unde a urmat, cu învățătorul Gheorghe Postoi
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
lui. Pentru acest pământ, țăranul plătea cu muncă în zile de prășit, de secerat, de cărat (se prindea pogon, feciorii boierești veneau la poarta țăranului și-l anunțau când trebuia să se înceapă muncile). Oamenii au cumpărat pământ și din moșia lui Sterian și din moșia lui Mihai Rosetti (sub margine). Răscoala țărănească din anul 1907 nu a avut ecou în sat. Niculae Boca - satură potrivită, plin, fără a fi gras. Purta plete, avea părul negru, ochii căprui, pielea feții albă
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
plătea cu muncă în zile de prășit, de secerat, de cărat (se prindea pogon, feciorii boierești veneau la poarta țăranului și-l anunțau când trebuia să se înceapă muncile). Oamenii au cumpărat pământ și din moșia lui Sterian și din moșia lui Mihai Rosetti (sub margine). Răscoala țărănească din anul 1907 nu a avut ecou în sat. Niculae Boca - satură potrivită, plin, fără a fi gras. Purta plete, avea părul negru, ochii căprui, pielea feții albă. Era om vesel, de viață
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
înainte de a-mi spune povestea aia a Tinei, mergeți și vă machiați, doamnă, vă rog eu, îmi face mie mai bine. Că așa am văzut eu că trebuie. E ca o pecete și o iscălitură pusă pe lume și pe moșie... — Mă machiez, Frumoasă Neli, cum să nu mă machiez eu pentru poveștile astea?, dacă ți-am promis cuvântul de poveste, ți-am promis, am uitat de machiaj, o rochie super mi-am pus, dar cu machiajul... și actrița se ridică
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
-
apoi, credeți că ăla de spune povestea nu pățește nimic?, eu cred că și pe el îl vede Dumnezeu, nu se poate să nu pățească și el ceva, e ca și cum ați aduce pe pământ, în fața mea, o altă țară, o moșie uitată de ceilalți și prin care m-ați plimba, am umbla în cruciș și-n curmeziș într-o altă lume. Asta cere efort, n-o să vă fie ușor... Sau ar fi ca și cum mi-ați arăta o femeie dezgolită sau ca și cum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
-
pe care nu trece nimeni. E liniște. Rămasă în grădină, sub măr, pe fotoliul de nuiele împletite, Frumoasa Neli, obosită și ea, întinde o mână și mângâie cepele coapte din funia agățată în măr: ce lume, ce ocină și ce moșie mi-a arătat stăpâna mea, ce vorbe mânuiește, cât am umblat în cruciș și-n curmeziș, câte mi-a arătat, Doamne, am uitat cu totul de mine, aș fi vrut să nu se mai termine poveștile astea!!! Probabil, n-o să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
-
jumătate ascunsă sub părul mătăsos carei atârna fără viață, mereu preocupat să „aibă grijă” de nevastă-sa, Încontinuu chinuit de ideea că n-o Înțelegea și n-o putea Înțelege. Dar Beatrice Blaine! Asta da femeie! Fotografiile timpurii, făcute pe moșia tatălui ei din Lake Geneva, Wisconsin, sau la Roma, la mănăstirea Sacro Cuore - o extravaganță pedagogică de care, În copilăria ei, beneficiau numai fiicele celor putred de bogați -, arătau delicatețea splendidă a trăsăturilor fetei, arta desăvârșită și simplitatea veșmintelor ei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
cu modul în care îmi spunea „sărutări de mâini la cocoană”, nevestele erau pentru el cocoane, era un fel de boier de modă veche și-i plăcea să privească, să se întâlnească și să stea de vorbă cu pălmașii de pe moșia lui. Era un boier luminat. PAGINĂ NOUĂ PROFESORII MEI Ei nu au fost doar întâlniri, ei m-au pregătit pentru toate întâlnirile, au făcut tot ceea ce au putut ca să nu le ratez și, se pare, au izbutit câte ceva. Clasa mea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2164_a_3489]
-
Tescuită-n teasc de genii Din a sângelui cerneală... Limba noastră cea de rugă Are gustul de mustoasă, De vin vechi de buturugă Și de lacrimă sfioasă. Limba noastră nepereche Are gustul de băbească Cea mai nobilă și veche Pe moșia strămoșească. Limba noastră-i încântare, Are gust de viță vie Și de România Mare În podgorii pe vecie. Limba noastră de dulci muguri Are gust de busuioacă Distilată din vechi struguri Copți pe glia traco-dacă. Limba noastră-i seva noastră
LIMBA NOASTRĂ de ROMEO TARHON în ediţia nr. 965 din 22 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364334_a_365663]
-
se zică) încă din 31 august, 1989. Poemul „Limba noastră” de Alexe Mateevici (27 martie 1888-24 august, 1917) a devenit Imn Național încă din anul 1994; “Limba noastră-i o comoară/ Din adâncuri înfundata/ Un șirag de piatră rară/Pe moșie revărsata ... Ce frumos poem a creat tânărul poet Alexe Mateevici, care a trăit numai 29 de ani! Așa este - limba este o „comoara” - cel mai important element al existenței unei națiuni. „Mult e dulce și frumoasă/ Limba ce-o vorbim
LIMBA NOASTRĂ CEA ROMÂNĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 971 din 28 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364352_a_365681]
-
nu este prea bine!... La fântâna Roșului - Calul pădurarului!... * * * Pădurarul mi-i pândește, Pune pușca și ochește... Și cu ură îi vorbește: - Hoț de inimi, nu îmi scapi! Dă-mi fata, ce vrei să faci? Să-mi iei fata și moșia!?... Două gloanțe ți-s simbria! ...Și un tunet prelungit În ținut s-a auzit; Calu-n picioare-a sărit, De alice-a fost rănit. * * * - Stăpâne, ține-te drept! Rana este-adâncă-n piept; Nu te teme, -am să te duc, Sus, în
CALUL HAIDUCULUI (BALADA) de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 340 din 06 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364556_a_365885]
-
aia argintie are genunchii perforați de alicele vânătorului- eu cu rotula ciuruită mă agăț neputincios de cârja clipei să scap din cătarea puștii... cineva se va îndura să nu fiu un ditamai trofeu fără trebuință- doar un umil gonac pe moșia unui vis cu urși împăiați... Referință Bibliografică: Victimă colaterală / George Nicolae Podișor : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 242, Anul I, 30 august 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 George Nicolae Podișor : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a
VICTIMĂ COLATERALĂ de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 242 din 30 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/361412_a_362741]
-
Acasa > Poeme > Constiinta > EMINESCU, POEZIE DE ION I. PĂRĂIANU Autor: Al Florin Țene Publicat în: Ediția nr. 1107 din 11 ianuarie 2014 Toate Articolele Autorului Poezie de Ion I. Părăianu EMINESCU De-aș avea ... moșia De la Nistru pân' la Tisa, Dulcea Românie, Țara mea de dor, Aș fi-mpăcat cu sufletul Și nu aș regret de mor. De-ar fi, (de s-ar putea mai bine ... Să nu uităm ce știm De neclintitul zid Și ... cum
EMINESCU, POEZIE DE ION I. PĂRĂIANU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1107 din 11 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363804_a_365133]
-
administra. A fost prins când căra putinile cu brânză și mieii gospodăriei la București unor fiice de boier, la care a fost argat. Dacă acestea nu veneau să viziteze ceapeul pe care fostul argat îl prezenta ca pe propria sa moșie, poate dacă nu s-ar fi fălit că dintr-un argat cu patru clase primare a ajuns președinte de ceapeu, nu se afla despre isprăvile sale. Actualul președinte s-a preocupat îndeaproape de organizarea banchetului de absolvire a tuturor participanților
CAT DE MULT TE IUBESC..., ROMAN; CAP. II BANCHETUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1127 din 31 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363747_a_365076]
-
-și petreceau orânda Dată nouă pe pământ. Și cu toții, mic și mare, Tânăr sau bătrân de tot Făceau rugă și-nchinare Către Domnul Savaot. Tot pe-atuncea, ne zic bunii, Într-un loc îndepărtat, Lâng’ o margine de codru Își avea moșie-un sat, Plin de oameni fel și chipu, Răi și batjocoritori Și pizmași în toate cele Și de-arginți mari iubitori. Tot acolo, zice basna, Într-un bordeiaș făcut Din te miri ce crengi și paie Cu ai săi pereți
SÂNZIANA de LEONID IACOB în ediţia nr. 905 din 23 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363868_a_365197]
-
în 1877, se desprinde de satul său natal și urmează școala la Suceava. La început intră cu bruma sa de cunoștințe în slujba unor proprietari din Țara de Sus și se deprinde a fi ,,vechil”, un fel de administrator de moșie. Un spirit cult, plin de vervă, vorbește nemțește, rutenește, românește și idiș. Stă mai mult ca vechil în slujba boierului Balș, ale cărui moșii erau întinse în Dumbrăveni. Socotindu-se un bun administrator, îi cere boierului să-și cumpere toate
FAMILIA EMINOVICILOR de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1092 din 27 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363863_a_365192]
-
proprietari din Țara de Sus și se deprinde a fi ,,vechil”, un fel de administrator de moșie. Un spirit cult, plin de vervă, vorbește nemțește, rutenește, românește și idiș. Stă mai mult ca vechil în slujba boierului Balș, ale cărui moșii erau întinse în Dumbrăveni. Socotindu-se un bun administrator, îi cere boierului să-și cumpere toate titlurile de boierie de la sulger la căminar.El reușește să fie în rând cu lumea prin anul 1840, la 28 de ani, căsătorindu-se
FAMILIA EMINOVICILOR de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1092 din 27 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363863_a_365192]
-
ramura dominantă a economiei, iar evoluția acesteia era fundamental determinată de regimul proprietății asupra pământului, era firesc ca problema schimbării acestui regim (moștenit, doar cu unele mici modificări, de secole) să provoace reacții puternice și diversificate în rândul deținătorilor de moșii, ca și al țăranilor, care erau primii beneficiari ai aplicării reformelor 20/. De fapt, pozițiile diferite față de problema proprietății funciare se manifestă încă din perioada anterioară Uniri 21, însă de abia acum acestea devin tranșante, deoarece era clar că problema
DR. MITE MĂNEANU, BOIERII ŞIREFORMELE DE MODERNIZARESTATULUI NAŢIONAL DIN TIMPUL DOMNIEI LUI ALEXANDRU IOAN CUZA(1) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 917 din 05 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363929_a_365258]
-
măsuri pentru îmbunătățirea soartei țăranilor, paralel cu clarificarea problemei proprietății după modelul codurilor civile europene (francez sau italian). În aceste condiții, și în rândul boierimii oltene se cristalizează două poziții față de reforma proprietății și a stării social-economice a țărănimii de pe moșiile boierești. O primă categorie, formată din foștii boieri mari și mijlocii, grupată în jurul familiilor Bibescu și Știrbei, avea ca purtător de cuvânt pe marele avocat cu studii strălucite la Paris, Constantin Brăiloiu. Această grupare, destul de numeroasă (căci în jurul ei gravitau
DR. MITE MĂNEANU, BOIERII ŞIREFORMELE DE MODERNIZARESTATULUI NAŢIONAL DIN TIMPUL DOMNIEI LUI ALEXANDRU IOAN CUZA(1) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 917 din 05 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363929_a_365258]
-
din foștii boieri mari și mijlocii, grupată în jurul familiilor Bibescu și Știrbei, avea ca purtător de cuvânt pe marele avocat cu studii strălucite la Paris, Constantin Brăiloiu. Această grupare, destul de numeroasă (căci în jurul ei gravitau numeroși proprietari sau arendași de moșii), nu se opunea reformei proprietății și măsurilor de îmbunătățire, dar cerea recunoașterea dreptului de proprietate deplină asupra întregii 19 I. Pătroiu, op.cit., p.77-80. 20 Ibidem, p.18-25 21 Ibidem, p.78-89 34 moșii (după sistemul Codului civil francez) și
DR. MITE MĂNEANU, BOIERII ŞIREFORMELE DE MODERNIZARESTATULUI NAŢIONAL DIN TIMPUL DOMNIEI LUI ALEXANDRU IOAN CUZA(1) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 917 din 05 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363929_a_365258]
-
gravitau numeroși proprietari sau arendași de moșii), nu se opunea reformei proprietății și măsurilor de îmbunătățire, dar cerea recunoașterea dreptului de proprietate deplină asupra întregii 19 I. Pătroiu, op.cit., p.77-80. 20 Ibidem, p.18-25 21 Ibidem, p.78-89 34 moșii (după sistemul Codului civil francez) și eliberarea țăranilor de servitutea clăcii sau “boierescului” 22.Tot ei erau de acord să se recunoască țăranilor (foști clăcași) drept de proprietate deplină asupra locurilor de casă, iar unii chiar asupra sădirilor (vii, livezi
DR. MITE MĂNEANU, BOIERII ŞIREFORMELE DE MODERNIZARESTATULUI NAŢIONAL DIN TIMPUL DOMNIEI LUI ALEXANDRU IOAN CUZA(1) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 917 din 05 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363929_a_365258]