1,257 matches
-
pe pârcălab, e vai de moș?! întreabă sever. Spus! Și? Moșu', șovăie câteva clipe Tăutu, a spus că "singur își pune capu' pe butuc, da'... da' nu se teme de săcurea nepotului ce s-o știrbi în pecetea bunicului". Nerușinat moșneag! Aista pune la îndoială "dreapta judecată a Domniei mele?!" Auzi, "săcurea nepotului"... Sunt dați dracului răzășii aiștea ai Moldovei! izbucnește Ștefan în hohote de râs. Pentru dreptul lor se iau de piept și cu Dumnezeu. Nu-l văd bine nici
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
se înclină. Câți dintre cei ce împart dreptatea nu se mânjesc, rezistă la strălucirea aurului? Unii se ung cu fasole și strigă: "Eu sunt sărac și curat!!". Și sub el colcăie viermii. Cu rogojina, zici?... De trei zile?... Vezi de moșneag, o fi lihnit. S-o găsi câte ceva pe la cuhne... Altă pricină? schimbă el repede vorba. Alta. Auzi, "săcurea nepotului"! râde Ștefan din nou. Al naibii broscar!... Altă pricină! Altă pricină! se răstește el. Un mârșav a necinstit două fecioare, două
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
pierit, spune el și îi întoarce ploscuța. Să ne întoarcem cu sănătate! Din bojdeuca alăturată, iese o bătrânică cu un maldăr de țoale pe care le aruncă într-o cărucioară pe două roți. Să trăiești, Savastiță! se dă la ea moșneagul cu plosca. Să trăim, să trăim! îi răspunde acru, în răspăr, bătrâna, văzându-și de treabă. Pe după bojdeucă, se furișează tiptil un moșneag înarmat până-n dinți, cu un coif mâncat de rugină, cu arc și tolbă la spinare, toporișcă la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
pe care le aruncă într-o cărucioară pe două roți. Să trăiești, Savastiță! se dă la ea moșneagul cu plosca. Să trăim, să trăim! îi răspunde acru, în răspăr, bătrâna, văzându-și de treabă. Pe după bojdeucă, se furișează tiptil un moșneag înarmat până-n dinți, cu un coif mâncat de rugină, cu arc și tolbă la spinare, toporișcă la brâu, ghioagă ghintuită pe care mai mult o târăște prin pulbere. Dumnezeule!!! țipă Savastița. Iar?!... Nu te vezi?! Hodorogule!! Bătrânul se înfoaie și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
se află poroambe, gheorghine, măcieși și rugi de mure. Pământul de sub vegetația luxuriantă, mai produce și ciuperci albe, foarte gustoase, pe care le adună cu plăcere copiii și tineretul, dar printre culegătorii de ciuperci se află adesea și babe și moșnegi dar și oameni în puterea vârstei. În primăverile ploioase, pădurea mai oferă, ca hrană și melci mari. Un musafir mai morocănos și chiar răutăcios , cu țepi mai ascuțiți decât ai trandafirului, este tufa de dracilă, cu fructe galbene, amărui, pe
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
ne-a întors la Brăila cu vaporul. Vremea era frumoasă și noi ne-am bucurat de excursia făcută. Acasă unchiul mi-a cerut să scriu din memorie tot ce am scris la concurs. Mi-a zis: „ai scris ca un moșneag, nu ca un copil”. După un timp, cred că prin luna iunie, într-o dimineață, unchiul m-a trezit forțat din somn, și fără să cobor din pat, mi-a pus în față un ziar și mi-a cerut să
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
a fost, nici când a intrat și nici când a plecat. Am plecat din biserică spunându-mi: „Dumnezeu e bun, le va duce pe toate la sfârșitul lor după voia Sa cea sfântă”. După amiază a venit la mine un moșneag sfătos. Cine ar bănui măcar, că sub masca nenorocită a mizeriei viază un suflet atât de nobil ?. Cine ar bănui că sub pălăria ruptă și zoioasă, că sub părul alb și dezordonat se află o inteligență sclipitoare? Cine ar crede
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
ar bănui măcar, că sub masca nenorocită a mizeriei viază un suflet atât de nobil ?. Cine ar bănui că sub pălăria ruptă și zoioasă, că sub părul alb și dezordonat se află o inteligență sclipitoare? Cine ar crede că acest moșneag desculț, cu bondița peticită, cu palmele bătucite de muncă, cu degetele stricate de gloanțe pe front, să se afle omul care vorbește cursiv șase limbi străine, (?), că a fost cândva falnic sergent dragon în slujba împăratului de la Wiena? Moșul a
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
4 dimineața. Este, după cât mă ajută memoria, singura noapte din viața mea în care n-am simțit nevoia să dorm. Și pe front, în linia I-a tot am ațipit. Pe un coridor, în incinta gării, cânta la fluier un moșneag, cu părul și barba complet albe. Un artist neștiut, ne luat în seamă. Sunetul fluierașului lui era mai cristalin decât al ciocârliei, când urcă din slavă în slavă, slăvind pe Dumnezeu. Am vorbit cu acest moșneag. Era îmbrăcat în zdrențe
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
cânta la fluier un moșneag, cu părul și barba complet albe. Un artist neștiut, ne luat în seamă. Sunetul fluierașului lui era mai cristalin decât al ciocârliei, când urcă din slavă în slavă, slăvind pe Dumnezeu. Am vorbit cu acest moșneag. Era îmbrăcat în zdrențe. Purta pe obraz și pe frunte urmele învechitei mizerii. Era totuși vesel. L-am întrebat de sănătate. Deodată glasul lui s-a înduioșat, a făcut o cruce mare și mi-a răspuns: „Mulțumesc lui Dumnezeu, am
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
cuvânt de prisos, nici o slăbiciune În legătura argumentelor, decurgeau toate unele din altele ca Într-un aparat de precizie. O minune de construcție logică, un model de raționament omenesc, totul era spus cu mândria siguranței și emoția patimii. Nu Îngăduia moșneagul să se fi putut Înșela o viață Întreagă și acum, la pragul mormântului, convins de infailibilitatea sa, depunea pe altarul patriei roadele jumătății de veac de gândire și de credință”. Fiind sensibil la situația românilor din Transilvania, și nefiind Împotriva
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
etc., etc. Dar a venit "preotul credincios", chemat de mama copilei și, împreună cu întreg salonul (care constituie, în aceste cazuri, mai ales la femei, o familie spontan organizată), un preot bătrân, modest și simplu, un om oarecare, un fel de moșneag de țară travestit în popă, s-a închinat, împreună cu femeile participante și a binecuvântat-o cu tămâie pe fata bolnavă. (Am văzut scena întâmplător, întredeschizând, din greșeală, ușa salonului.) De a doua zi fata s-a schimbat; ca și cum ar fi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
la un atelier. "N-a avut noroc, sărăcuța. Și ce frumoasă era, pe vremea când erați prieteni, la Gura Raiului... dacă nu am avut mijloace s-o dau la carte, mai departe. Și m-au dat afară... Cică beam, molfăia moșneagul. Fiecare cu soarta lui... dumneata, te văz, te știe lumea, domnule încoace, domnule încolo." * Mă gândesc și-acum, deseori, la Severina. Da, da... fiecare cu soarta lui... Și ce nume frumos, Severina... Nici măcar nu am visat-o niciodată... "Domnule aici
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
de prin Humulești. În Povestea porcului străjerii împărătești vorbesc ca niște pândari de vie și împăratul se mânie ca cel mai de uliță dintre oameni. Tabloul etnografic corespunzător ar rezulta și mai bine dacă am compara Fata babei și fata moșneagului cu Cendrillon de Ch. Perrault. În locul mediului luxos din basmul francez, aci mecanica vieții unui sat de munte. Fata babei e "slută", "țîfnoasă" și s-alintă "ca cioara-n laț". Ea e "sora cea de scoarță". Fata moșului muncește de
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
în care lumea de la bătrân până la ultimul câine participă cu melancolie zâmbitoare la evenimentele capitale: nuntă, înmormîntare, festivități. În poezia lui Iosif, lipsită de "nervi", toată lumea e fericită de a fi nostalgică. Bătrânii vorbesc nepoților despre vremurile trecute, bunica toarce, moșnegii se uită cu gânduri de moarte după autumnalii cocori, câinele Grivei se ține după copil, poetul satului contemplă într-o dulce mâhnire nucul casei paterne: De mult s-au risipit și-acei Bătrâni ce-n umbră ți-au stătut La
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
modelul. 51.Leagă perechi de cuvinte care au același înțeles: 52.Scrie textul corect: „A fost o dată un brăduț. El să străduit s-a iasă din noaptea pădurii și s-a urce până l-a stele. Într-o zi, un moșneag să îndurat și la duș l-a căsuța s-a. La privit încă odată și la înpodobit. ” 53.Grupează cuvintele cu sens opus: scade, proaspete, bătrân, crește, luminate, tânăr, vechi, întunecate, s-a oprit, bucuros, vin, trist, plec, a pornit
ABC-ul lucrului in Microsoft Word by Aurora Adam () [Corola-publishinghouse/Science/84036_a_85361]
-
Aici vă cunosc acum și sauromații și geții, iar cetele de barbari laudă un astfel de curaj. Cînd acum de curînd am adus vorba despre cinstea noastră(căci am învățat să vorbesc în limba geților și a sarmaților) un oarecare moșneag ce se găsea din întîmplare în acea mulțime, la vorbele mele a răspuns următoarele: Și noi, străine, pe care recele Istru ne ține departe de voi, știm bine ce înseamnă nu-mele de prieten. Există un loc în Sciția, cei bătrîni
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
se află poroambe, gheorghine, măcieși și rugi de mure. Pământul de sub vegetația luxuriantă, mai produce și ciuperci albe, foarte gustoase, pe care le adună cu plăcere copiii și tineretul, dar printre culegătorii de ciuperci se află adesea și babe și moșnegi dar și oameni în puterea vârstei. În primăverile ploioase, pădurea mai oferă, ca hrană și melci mari. Un musafir mai morocănos și chiar răutăcios , cu țepi mai ascuțiți decât ai trandafirului, este tufa de dracilă, cu fructe galbene, amărui, pe
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
ne-a întors la Brăila cu vaporul. Vremea era frumoasă și noi ne-am bucurat de excursia făcută. Acasă unchiul mi-a cerut să scriu din memorie tot ce am scris la concurs. Mi-a zis: „ai scris ca un moșneag, nu ca un copil”. După un timp, cred că prin luna iunie, într-o dimineață, unchiul m-a trezit forțat din somn, și fără să cobor din pat, mi-a pus în față un ziar și mi-a cerut să
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
a fost, nici când a intrat și nici când a plecat. Am plecat din biserică spunându-mi: Dumnezeu e bun, le va duce pe toate la sfârșitul lor după voia Sa cea sfântă. După amiază a venit la mine un moșneag sfătos. Cine ar bănui măcar, că sub masca nenorocită a mizeriei viază un suflet atât de nobil ?. Cine ar bănui că sub pălăria ruptă și zoioasă, că sub părul alb și dezordonat se află o inteligență sclipitoare? Cine ar crede
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
ar bănui măcar, că sub masca nenorocită a mizeriei viază un suflet atât de nobil ?. Cine ar bănui că sub pălăria ruptă și zoioasă, că sub părul alb și dezordonat se află o inteligență sclipitoare? Cine ar crede că acest moșneag desculț, cu bondița peticită, cu palmele bătucite de muncă, cu degetele stricate de gloanțe pe front, să se afle omul care vorbește cursiv șase limbi străine, (că a fost cândva falnic sergent dragon în slujba împăratului de la Wiena)? Moșul a
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
4 dimineața. Este, după cât mă ajută memoria, singura noapte din viața mea în care n-am simțit nevoia să dorm. Și pe front, în linia I-a tot am ațipit. Pe un coridor, în incinta gării, cânta la fluier un moșneag, cu părul și barba complet albe. Un artist neștiut, ne luat în seamă. Sunetul fluierașului lui era mai cristalin decât al ciocârliei, când urcă din slavă în slavă, slăvind pe Dumnezeu. Am vorbit cu acest moșneag. Era îmbrăcat în zdrențe
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
cânta la fluier un moșneag, cu părul și barba complet albe. Un artist neștiut, ne luat în seamă. Sunetul fluierașului lui era mai cristalin decât al ciocârliei, când urcă din slavă în slavă, slăvind pe Dumnezeu. Am vorbit cu acest moșneag. Era îmbrăcat în zdrențe. Purta pe obraz și pe frunte urmele învechitei mizerii. Era totuși vesel. L-am întrebat de sănătate. Deodată glasul lui s-a înduioșat, a făcut o cruce mare și mi-a răspuns: Mulțumesc lui Dumnezeu, am
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
Personalitate plurivalentă, Victor Ion Popa al cărui nume este strâns legat de meleagurile bârlădene, a lăsat o moștenire cultural-artistică interesantă, caracterizată prin amploare, varietate și consistență. Poet, autor al unor volume de schițe și nuvele (“Povestiri cu prunci și moșnegi”, “Ghicește-mi în cafea”, “Bătaia”), romancier de talent (Velerin și Veler Doamne, Sfîrlează cu fofează), dramaturg cu o marcă originală (Ciuta, Mușcata din fereastră, Tache, Ianche și Cadîr, la care se adaugă lucrări inedite ca “Dudul lui Traian”, “Cătușa”, “Veverița
Victor Ion Popa și comuna Dodești by MIHAI APOSTU () [Corola-publishinghouse/Science/91678_a_93469]
-
Cerbului numai în cazuri izolate. O formă derivată a Caprei de la Anul Nou este jocul, cu același nume, ce se practică la priveghi cu scopul de a crea o atmosferă de bună dispoziție în serile premergătoare despărțirii de cel răposat. Moșnegii (Unchiașii, Urâții) sunt jocuri cu măști antropomorfe ce provin din riturile arhaice de cinstire a morților. În jocurile de priveghi din sudul Moldovei (Vrancea), dar și în acelea din Oltenia sau Maramureș, măștile Unchiașilor îi reprezintă pe bătrânii înțelepți ai
TEATRU POPULAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290104_a_291433]