2,071 matches
-
Buricul unui copil se păstrează pînă se face el mare; atunci se moaie în apă și i-l dă să se uite prin el, ca să se facă îndemînatec și să poată face ce va vedea. Mama care păstrează buricul și moțul copilului său să i-l dea cînd se va face el mare să și-l rupă singur în bucă țele și să-l arunce peste ogoare primăvara, căci va fi foarte deștept acel copil și ce va vedea cu ochii
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
cadă trei picături de sînge sub leagănul copilului zicînd: „Ia și ne apără pe noi toți de foc și de apă, de fier și de piatră, de boală și de blînzie*.“ Cînd copilul se tunde, adică i se ia din moț de nașul său, trebuie să fie în ani nesoț: trei, cinciă Copiii care au bube-dulci buni oameni or mai fi în zilele lor. Ca să nu mai leșine copilul cînd e mic, e bine a-l pune să stea puțin în locul
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
atunci să toarne apă pe piciorul drept de la gleznă în sus, ca să nu-i pieie laptele din țîță. Femeia care moare din facere o iartă Dumnezeu de toate păcatele. Nașterea de monștri vestește nenorocire. (Gh.F.C.) Nașul nu trebuie să taie moțul la doi băieți deodată. (Gh.F.C.) După ce se naște copilul, moașa are un vis din care îi poate cunoaște soarta. (Gh.F.C.) Femeia care naște greu să fie unsă cu grăsime de iepure, ca să iasă din ea copilul cum fuge iepurele. (Gh.F.C.
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
daruri În bani și lucruri de Îmbrăcăminte, plini de voie bună pentru darurile ce și ei le primesc de la părinții pruncului, Își iau rămas bun și merg spre casele lor. La anul, finul este adus la naș, spre ai tunde moțul, cînd iarși se fac cinstiri. De data aceasta petrecerea are loc la naș. Drept recunoștință, din partea finului pentru naș și moș, se merge cu plocon, de obicei de Anul Nou. Legătura Între naș și fin durează toată viața. În trecut
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
Lovinescu, E., Critice, Editura Aurora, București, 1992 ; Manolescu, N., Lecturi infidele, E.P.L., București, 1966; Manolescu, N., Teme, IV, Editura Cartea Românească, București, 1983; Manolescu, N., Despre poezie, Editura Cartea Românească, București, 1987; Manolescu, N., Metamorfozele poeziei, Editura Timpul, Reșița, 1996; Moț, Mircea, Despre Bacovia, Editura Orator, București, 2002; Negoițescu, I., Scriitori moderni, E.P.L., București, 1996; Pop, I., Jocul poeziei, Editura Cartea Românească, București, 1985; Pop, I., Recapitulări, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1995; Streinu, Vl., Pagini de critică literară, Fundația Regală
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
este foarte sensibil și de aceea trebuie atins foarte fin; în schimb, rădăcina lui cere o strângere mai puternică. Desfă prezervativul din ambalaj, dar nu cu dinții, că se poate rupe. Verifică în ce parte se derulează, apucă-l de „moț“ cu două degete, aplică-l pe vârful sexului și de rulează-l pe tot până la bază. Dacă ai încercat să-l pui pe dos, ar fi bine să iei alt prezervativ, căci fața care a fost aplicată pe sex ar
Lecții particulare : cum sã iei în serios viața sexuală by dr. Cristian Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1331_a_2697]
-
de infectare, de iritare locală, cum ar fi cea datorată părului pubian al partenerei, și vă liniștește pe amândoi în privința unei sarcini nedorite. Este făcut din cel mai bun cauciuc, dar se poate rupe dacă nu are aerul scos din „moț“, dacă-l bagi pe unde nu trebuie, de exemplu pe lângă lenjerie, într-un vagin contractat sau în gură, și, de asemenea, dacă-l ungi cu tot felul de alifii cu excepția celor pe bază de... apă. Prezervativ de femeie Peste tot
Lecții particulare : cum sã iei în serios viața sexuală by dr. Cristian Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1331_a_2697]
-
cinéma."5 D'ailleurs Robert Bresson a préféré utiliser le terme de "cinématographe " qu'il définissait ainsi: "Le cinématographe est une écriture avec des images en mouvement et des sons"6. Îl opposait ce concept à celui désigné par le moț "cinéma" qu'il tenait pour du "théâtre photographié" qui " veut qu'un metteur en scène ou director fasse jouer la comédie à des acteurs et photographie ces acteurs jouant la comédie; ensuite qu'il aligne des images. Théâtre batard auquel
[Corola-publishinghouse/Science/1489_a_2787]
-
pièces présente des personnages et des thèmes qui rejoignent ceux du Cimetière. [...] Mis à part le fait de fragmenter Le Cimetière des Voitures en plusieurs séquences pour y introduire leș trois autres pièces, Garcia n'a pas changé un seul moț au texte et n'a pas pratiqué une seule coupure." (Odette Aslan, Le cimetière des voitures de Fernando Arrabal, în Jean Jacquot (réunies et présentées par), Leș Voies de la création théâtrale (1), Editions du Centre Național de la Recherche Scientifique, Paris
[Corola-publishinghouse/Science/1489_a_2787]
-
articol din 2000, eseistul și romancierul Norman Manea dezvoltă concluziile lui Călinescu, susținând că naratorul „stabil-, „seninși „solaral Amintirilor din copilărie „nici nu există decât în descoperirea acestui concret mirific, tradițional, riguros-. Referindu-se la un text al criticului Mircea Moț, care opina că Amintiri din copilărie este „una din cele mai triste cărți ale literaturii române-, cronicarul și eseistul Gheorghe Grigurcu considera că ea prezintă „o tensiune între individ ca reprezentant holografic al structurii căreia îi aparține și universul scris
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
ouă vei face, cum ți-oi cere". Cine te crezi să-mi ceri așa ceva?" "Io sono quel che sono, n-am a-ți da socoteală, dar tu cu al tău pui n-ai făcut treabă bună... abia i-a crescut moțul și a-ncercat să sară gardul Avicolinei cu puicuța lui139". L-a tras de moț spre gard și mângâindu-l tandru cu aripa pe gât i-a spus că nu va fi găină ca oricare, ca picherele culegătoare de grăunțe
[Corola-publishinghouse/Science/1502_a_2800]
-
sono quel che sono, n-am a-ți da socoteală, dar tu cu al tău pui n-ai făcut treabă bună... abia i-a crescut moțul și a-ncercat să sară gardul Avicolinei cu puicuța lui139". L-a tras de moț spre gard și mângâindu-l tandru cu aripa pe gât i-a spus că nu va fi găină ca oricare, ca picherele culegătoare de grăunțe de sub ciocul altora și nici călcată nu va fi prea des. Inseminarea se va face
[Corola-publishinghouse/Science/1502_a_2800]
-
trottin, "orizontale" ou "cerveline", la Parisienne, non contente de hanter l'imaginaire masculin, occupe le devant de la scène sociale. Grace aux lois sur l'enseignement et le divorce, elle s'émancipe et, tandis que se développent leș revendications féministes (le moț vient de naître), penseuses, amazones, journalistes et bas-bleus envahissent le champ littéraire" [Leroy, Bertrand-Sabiani, p.264]. Subiectele ce țin de femeile pariziene sunt înserate mai ales in rubricile "Monden", care au un profil apropiat de tiparele actuale ale jurnalismului de
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
plus distinguées șont des Russes. Une Anglaise ne deviendra jamais Parisienne, une Allemande non plus; une Espagnole pourra le devenir à la troisième génération. (...) Leș Italiennes șont Parisiennes de droit après trois mois de séjour, le temps d'oublier le moț signor!" [Bauer, p.5]. Profilul Parizienei apare mai reliefat dacă se compară cu provinciala: "c'est une Parisienne. Ce moț dit tout. Pour en comprendre la portée, îl faut avoir connu la décence roide et la pudeur guindée de certaines
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
à la troisième génération. (...) Leș Italiennes șont Parisiennes de droit après trois mois de séjour, le temps d'oublier le moț signor!" [Bauer, p.5]. Profilul Parizienei apare mai reliefat dacă se compară cu provinciala: "c'est une Parisienne. Ce moț dit tout. Pour en comprendre la portée, îl faut avoir connu la décence roide et la pudeur guindée de certaines provinciales" [Delord, p.4]. Portretul provincialei este într-un registru desconsiderator 87. Personajele provinciale, măi naive și mai generoase, se
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
Apartenența la mediul parizian determina formarea unei identități socio-culturale specifice, având un anumit itinerar social, exercitând un anumit rol și un anumit tip de relații cu persoanele de alt sex. Parizianismul poate fi considerat expresia unei anume structuri psihologice. "Le moț (Parisien) désigne une qualité, une façon d'être, une couleur. (...) Îl a une souplesse, une aisance, un entregent remarquables (...) une extraordinaire assurance. (...) Cependant, le trăit le plus caractéristique de l'homme parisien est une manière d'être difficilement définissable, une
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
ele se deosebesc prin farmecul lor "le charme accueillant" [Uzanne, 1910, p.21]. Astfel, S.de Gramont caracterizează Pariziana că pe o femeie care are, în plus față de altele, "un charme, une grace, une légèreté, un etrain et, disons le moț, une coquetterie qui ne șont que de Paris" [p.84]. Analizând portretele Parizienelor celebre prin frumusețea lor, L.Chevalier [p.387] se arătă surprins de absență urmelor concrete ale acestei frumuseți, în afară de provocarea ochilor. Privirea Parizienei poate sugera poezia pasiunilor
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
transmit și îmbogățesc acest limbaj 359. Limbajul parizian s-a impus totuși mai ales prin politețe, care este cartea să de vizită. Maximă universală a comunicării, politețea prescrie o atitudine respectuoasa față de om, bazată pe recunoașterea demnității umane: "Avec un moț aimable, elle lui fit signe de s'asseoir (...) Mme Dambreuse leș recevait tous avec grace" [Flaubert, L'Éducation sentimentale, p.160]. Codul de politețe parizian se bazează, din punct de vedere lingvistic, pe utilizarea prenumelor, a enunțurilor impersonale 360 (pentru
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
pariziene are, la rândul lui, anumite particularități. În primul rând, Parizienele nu vorbesc prea mult. Revista La Parisienne constată finețea limbajului feminin, bogat în subînțelesuri: "On connaît des femmes dont la voix est și douce que, prononcé par elles, le moț adieu nous dit ne partez pas" [15.XI.1869, p.2]. Discursul, ca și personalitatea să, sunt greu clasabile. Ezitarea și imprecizia în exprimare sunt, de fapt, semnul unei emancipări în devenire. Limbajul enigmatic, caracterizeazt printr-o doză de confuzie
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
a provoca și menține misterul ține de nevoia de a stârni curiozitatea și dorință: "En deux jours, elle vendit ce qu'elle puț sortir, des bibelots, des bijoux, et elle dispărut avec une dizaine de mille francs, sans dire un moț à la concierge; un plongeon, une fugue, pas une trace" [Zola, Nana, p.237]. 40 Existența familiei Balbi este învăluita în mister și ritmata de apariții și dispariții enigmatice: "La vérité était qu'il se produisait parfois des trous brusques
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
Hasenclever: "Leș peuples passeront et leș guerres seront perdues, mais ces femmes șont immortelles [...] Elles se donnent uniquement pour nous faire sentir que nous ne leș posséderons jamais. Ce parfum venu des sphères, ce timbre de voix, ce sourire, un moț à demi prononcé, une danse endiablée șont autant de choses insaisissables" [Hasenclever, p.130]. 68 Un mit relevant încă în secolul al XIX-lea este cel al actriței Sarah Bernhard (1844-1923). Niciodată nu s-a știut adevărul despre această femeie
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
et vous verrez que toutes ces femmes charmantes dont vous avez entrevu le peignoir flottant șont nées en province, qu'elles ont vécu en province, et vous ne leș trouverez pas plus maussades pour cela" [Delord, p.2]. 84 "Le moț Parisienne n'est point une désignation de pays; c'est un grade honorifique, un titre de noblesse qui ne se gagne qu'à Paris (...) Îl y a des femmes jeunes, belles, riches, qui habitent Paris depuis longtemps, et qui n
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
la lista suplimentară de trăsături pe care o are femeia pariziana, prezentată de P. Gaultier: "elle ajoute, seulement, à șes qualités de ménagère, qu'elle s'applique à dissimuler, un charme, une grace, une légèreté, un entrain et, disons le moț, une coquetterie qui ne șont que de Paris" [p.124]. E.Marc Lipiansky [p.100] adaugă că Pariziana mai poate, daca circumstanțele o cer, dă dovadă de abnegație, mărturisind profunde calități de energie, decizie și curaj. 98 Restif de la Bretonne
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
sous le signe de l'art et de la vitesse. Elle se change trois fois par jour, mais rêve à six toilettes différentes dans la journée" [La Vie parisienne, 1885-1890, apud Tetart-Vittu, p.94-95]. "Leș mondaines, dans le mauvais sens du moț, sacrifient leș plus solides qualités à la coquetterie, aux "frivolités", comme on disait jadis, et au désir de plaire. (...) Mondaine, la Parisienne l'est assurément, mais, sauf dans un petit clan, elle n'est pas que cela, loin de là
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
îl dut obéir" [Zola, Au Bonheur des Dames, p.334, 347]. 183 "Voyons, voyons, travaillons... Vous ne mettez pas assez de finesse dans cette phrase. (...) Répétez cela. (...) Vous n'êtes pas assez émue, déclarait Juliette. Mettez plus d'intention, chaque moț doit porter. "Nous allons donc, mă chère petite bourse, vous faire votre dernière toilette..." Recommencez." [Zola, Une page d'amour, p.264, 265]. Rolurile sunt repartizate mondenelor: "Mme Berthier, une blonde délicate, disait son monologue, en levant leș yeux au
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]