KorAP: Find »[drukola/base=moașă & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...47 48 49 ...476 >

11,876 matches

Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789

de psihoze și alte sindroame tipice vraciul, care avea experiența bolnavilor, distingea cu un ochi mai sigur patologicul de simularea lui. Uneori se recurgea chiar la doi experți, cum era cazul proceselor cu sodomlenii (psihopați sexuali), al doilea expert fiind moașa. În cazuri speciale, se vor chema vracii cei mai buni, iar în cazuri de opinii diferite "vom crede pe cei mai mulți, sau pri cei mai buni, sau pri cei distoinci, iară nu pri alții". Am menționat că era considerat nebun cine

[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
seoți "se va bănui de dracul și se va îndrăcii". Judecătorul se poate pronunța și singur dacă poate cunoaște pe nebun punându-i întrebări meșteșugite ("în multe feluri și cu multe meșteșuguri"), dar, deseori, chiar recurgând la vraci și la moașă, poate avea îndoieli datorate simulării ("de se va supăra nestinse de hierea neagră, cum s-ar părea că se îndrăcește, iar de va fi adevărat îndrăcindu-se", după cum și: "cine de voia sa se va îndrăci, acela să cază subt

[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328

informând, empatizând, retezând, râzând și așa mai departe. Fiind co-prezent cu pacientul suntem acolo cu el pe măsură ce se angajează în procesul de renaștere autonomă, care este definită în termeni de funcționare potențială a individului. Angajându-ne în rolul nostru de „moașe” satisfacem trei nevoi psihologice de bază ale tuturor ființelor umane: nevoia de a fi iubit, respectat și îngirjit ca individ unic, nevoia de înțelege ce se întâmplă în viețile noastre (incluzând funcționarea noastră fizicăă și nevoia de a fi auto-direcționat

Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins (2009) [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420

gelozie și invidie fără ca aceasta să însemne implicit că cele afirmate de el sunt adevărate... 2 Triunghiul subversiv. De aici, necesitatea de a reveni asupra regimului scrierii platoniciene a filosofiei - și a istoriei acesteia! Pentru că eu unul consider că fiul moașei, travestitul parfumat și petomanul onanist constituie trei vârfuri ascuțite desenând un veritabil triunghi subversiv. Doar că nu se zărește deloc - sau numai foarte puțin - ce figură frumoasă iese din întuneric atunci când umbra lui Platon acoperă tot ansamblul. Socrate însuși are

Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794

puritate (3); renaștere (3); speranță (3); suflet (3); șansă (3); viața (3); zi (3); a da viață (2); bine (2); botez (2); chin (2); Crăciun (2); facere (2); fată (2); fătat (2); iubire (2); împlinire (2); loc (2); maternitate (2); moașă (2); naște (2); noutate (2); perpetuare (2); prematură (2); proces (2); pui (2); sacru (2); țipăt (2); ușor (2); venire (2); zămislire (2); 9 luni; acasă; aniversare; armonie; atrăgătoare; bătrîn; belea; Biblie; burtă; Călărași; ceva nou; chinuială; civilizație; concepție; complicată

[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
fericire; dureri; dureroasă; emoționant; eu; eveniment; evoluție; face; fără minte; fătare; fiică; fiu; frumoasă; frumos; geneză; ghinion; greutate; horn; iată; idee; iese la iveală; inovație; interesantă; Iisus; izbucnire; înceată; începere; înger; însuflețire; liber; loc natal; locul nașterii; mea; mereu; moară; moașe; mort; muncă; născut; nereușită; noapte; din nou; un nou început; nou-născut; noutăți; nu; o șansă; ocitocină; pace; pagubă; pierdere și regăsire; pierdere; plîns; plod; porni; procesare; procrea; procreare; prosperitate; prunc; puilor; rai; rapidă; rădăcină; reproducere; sacrificiu; sarcină; sănătate; scîrbos; sînge

[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
costum negru; credință, biserică; curat; dăruire; deșteptăciune; discuție; divinitate; dogmatic; dreptate; duhovnicesc; duioșie; episcop; evanghelie; foaie; frică; grotă; haină; har; ho-co-co!; icoană; icoane; Iisus; inconștiență; îmbrăcăminte; împărtășanie; înspăimîntare; înșelătorie; înțelepciune; mantie neagră; mască; mătușă; Mercedes; Mihai Popa; milă; mincinos; minte; moașe; moș cu barbă; moș; nebun; necazuri; nimic; ninja; obiceiuri; om al lui Dumnezeu; Paște; păcătos; pedeapsă; peiorativ; piept; plictiseală; poker; pomană; pompă; Popa Tanda; popă; cam toți popii; poveste; predică; prefăcut; preoteasă; preotul; profit; prostul; rabă; rang; rasă; răzătoare; rea

[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
Corola-publishinghouse/Science/2060_a_3385

femeile însărcinate Masajul pe care îl prezentăm aici se înscrie într-un demers preventiv și, prin urmare, nu are în vedere decât sarcinile normale. Din acest punct de vedere, practicantul masajului tradițional chinez va avea tot interesul să comunice cu moașa care se ocupă de pregătirea pacientei. Există numeroase beneficii ale masajului femeii însărcinate: Pentru mamă: • suplețe articulară; • destindere musculară; • întreținerea pielii; • reglarea poftei de mâncare și a greutății; • diminuarea oboselii; • ameliorarea circulației energetice, sangvine și limfatice; • efect anxiolitic și sedativ

Manual de masaj tradițional chinez by Michel Deydier-Bastide (2006) [Corola-publishinghouse/Science/2060_a_3385]
Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782

și să nu te poți bucura... fără milă... fără iubire... Dumnezeule, suferința Fiului Tău a fost mai omenească... (clopote) Ei, fugarule, eu mă duc să mai moșesc un "cumințel". Octav: Cum adică să-l moșești! Groparul: Păi nu asta fac? Moașa îl scoate dintr-o groapă... și eu îl pun în alta... Cam asta-i toată viața... drumul între două gropi... Octav: (după ce groparul a plecat) "Ovidiu, așa-i că mă înclin? Așa-i că mă clatin? Crezi că n-o să

[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
spre ieșire) Mergeți la casa voastră... și împăcați-vă cu gîndul că sînt... marele vostru eșec... un regretabil faliment... (cei doi se lasă conduși... pleacă: Octav se întoarce, îl vede pe gropar, fumînd a nu se știe cîta țigară...) Tu..., moașă numărul doi..., și cînd "dormi" fumezi... Groparul:...Sau invers... Octav: Te rog să nu începi cu... Sînt obosit... Și mai am și puțină treabă... (se așează pe pămînt; lumină de noapte; din fundul scenei apare o siluetă de bărbat; e

[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828

mitice, construind pecetea umanului ca purtător de anima catholica. Interdependența om-casă însoțește întregul complex ritualic al pragurilor de trecere nașterea, nunta, înmormântarea. În Bucovina, copilul, care vine pe lume, a avut "casa" lui, astfel că, a treia zi după naștere, moașa ia casa și locul în care s-a aflat copilul, păstrate, până atunci, într-o oală sau ciob, pune trei fire de piper, trei de tămâie, trei de usturoi și se îngroapă într-o "bortiță" sub prispă și tot în

[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
de piper, trei de tămâie, trei de usturoi și se îngroapă într-o "bortiță" sub prispă și tot în acel loc unde s-a îngropat casa se aruncă și apa în care s-a spălat prima oară copilul. 89 Majoritatea moașelor din Bucovina, imediat după ce au scăldat copilul și l-au înfășat, îl pun pe vatră. 90 Dacă femeia nu poate să nască, se crede că i-a făcut cineva "de ursită" și trebuie "descântată", atât ea, cât și "casa" pe

[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
trebuie să nască nu are voie să dea apă nimănui pentru că nu va putea naște "până ce acela căruia i-a dat apă nu-i va da apă de băut din pumni" 199. Pentru ca femeia însărcinată să fie tămăduită de "zburător", moașa sau o babă din sat aduce "apă neîncepută", o toarnă într-o căldare, pune nouă feluri de plante la fiert, apoi se spală bolnava, iar apa se aruncă la răspântii, rostind descântecul: "Avrămeasă / Cristineasă, / Leușteanu, / Și odoleanu, / Mătrăgună, / Sânge de

[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
târgul, / Cum se sparge oborul, / Așa să se spargă faptul / Și lipitura / Și zburătorul. / Cum se răspândesc răspântiile, / Așa să se risipească vrăjile / Și lipitura / Și zburătorul!" 200. În comuna Fundu Moldovei din județul Suceava, după ce s-a născut copilul, moașa îl ia și "după ce i-a tăiat și legat buricul, îl pune într-o covățică, cu apă rece, fie iarnă, fie vară, și așa îl spală", pentru ca să fie "nesimțitor și târziu la frig" 201. Scăldătoarea are loc imediat după naștere

[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
tăiat și legat buricul, îl pune într-o covățică, cu apă rece, fie iarnă, fie vară, și așa îl spală", pentru ca să fie "nesimțitor și târziu la frig" 201. Scăldătoarea are loc imediat după naștere, "gestul" prefațând "cuvântul"; în oala nouă, moașa pregătește apa călduță, nu fierbinte și clocotită pentru ca viața lui să nu fie "neliniștită ca pa când fierbe și clocotește". În apa care face posibilă trecerea în lumea pământească se pun obiecte ritualice care prezic destinul noului născut: o rămurică

[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
văpaia focului, / De supt talpa iadului / Din viță, / În viță, / Până într-a șaptea viță." 203. Când se face cumetria masa dată în cinstea nașilor, în ziua botezului femeia care a născut (numită "nepoată" în Bucovina) trebuie să spele mâinile moașei: "toarnă apă curată într-un blid și apoi, luând cu mâinile sale apă de-aceea, spală cu dânsa mâinile moașei; iar după ce i le-a spălat, îi dă o ștergură nouă, ca să se șteargă" 204 A doua zi sau a

[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
masa dată în cinstea nașilor, în ziua botezului femeia care a născut (numită "nepoată" în Bucovina) trebuie să spele mâinile moașei: "toarnă apă curată într-un blid și apoi, luând cu mâinile sale apă de-aceea, spală cu dânsa mâinile moașei; iar după ce i le-a spălat, îi dă o ștergură nouă, ca să se șteargă" 204 A doua zi sau a treia zi după botez, are loc "scăldăciunea" când copilul este scăldat de nași. Moașa este cea care pregătește "scăldătoarea", turnând

[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
de-aceea, spală cu dânsa mâinile moașei; iar după ce i le-a spălat, îi dă o ștergură nouă, ca să se șteargă" 204 A doua zi sau a treia zi după botez, are loc "scăldăciunea" când copilul este scăldat de nași. Moașa este cea care pregătește "scăldătoarea", turnând "apă curată și ne-ncepută" într-o oală nouă, adusă de nașă, pentru a avea copilul "glas ca și oala cea nouă, când se cumpără din târg", o pune pe foc în care se adaugă

[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
să învețe ușor (copilul), și tot așa să trăiască în lume." 205 După "scăldăciune", nașa cu celelalte femei, luând lumânarea de la botez într-o mână, o sticlă cu rachiu fiert cu miere și un pahar în cealaltă mână, pleacă după moașă care a luat "apa" în care a fost scăldat copilul și "prinzându-se de mână și formând un danț se duc cu toatele până la o apă mergătoare (...), jucând și cântând": "Hopa, hopa, / C-a zis popa / Să jucăm / Și să cântăm

[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
lui Dumnezeu / Neplăcut / Și urât. / Să facem numai frumos, / Să placă și lui Cristos / Să facem numai plăcut / Să placă Duhului Sfânt. / Să facem numai bine / Să placă la orișicine."206 La o săptămână după "scăldăciune", se desfășoară "scăldătoarea nepoatei", moașa scăldând-o pe femeia care a născut într-o apă în care s-au pus diferite plante mintă neagră, mărar, romaniță, gălbinele, tămâiță, zmeurică, sulfină, nalbă, poala Sântă-Măriei, calapăr, lemnul Domnului, strohuri de fân. Apoi, moașa îi toarnă în vârful

[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
se desfășoară "scăldătoarea nepoatei", moașa scăldând-o pe femeia care a născut într-o apă în care s-au pus diferite plante mintă neagră, mărar, romaniță, gălbinele, tămâiță, zmeurică, sulfină, nalbă, poala Sântă-Măriei, calapăr, lemnul Domnului, strohuri de fân. Apoi, moașa îi toarnă în vârful capului femeii apă sfințită și o spală pe tot corpul, iar "nepoata" (femeia) spală, apoi, mâinile moașei tot cu apă sfințită 207. După ce spală și cămașa femeii în aceeași apă, moașa ia "scăldătoarea" și o aruncă

[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
plante mintă neagră, mărar, romaniță, gălbinele, tămâiță, zmeurică, sulfină, nalbă, poala Sântă-Măriei, calapăr, lemnul Domnului, strohuri de fân. Apoi, moașa îi toarnă în vârful capului femeii apă sfințită și o spală pe tot corpul, iar "nepoata" (femeia) spală, apoi, mâinile moașei tot cu apă sfințită 207. După ce spală și cămașa femeii în aceeași apă, moașa ia "scăldătoarea" și o aruncă într-un loc retras, "pe unde nu umblă nici oamenii, nici vitele, anume ca să nu calce într-însa și să se

[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
Domnului, strohuri de fân. Apoi, moașa îi toarnă în vârful capului femeii apă sfințită și o spală pe tot corpul, iar "nepoata" (femeia) spală, apoi, mâinile moașei tot cu apă sfințită 207. După ce spală și cămașa femeii în aceeași apă, moașa ia "scăldătoarea" și o aruncă într-un loc retras, "pe unde nu umblă nici oamenii, nici vitele, anume ca să nu calce într-însa și să se bolnăvească" 208. Dacă se întâmplă să fi luat cineva "somnul" copilului, pentru a-l

[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
meargă norocul ca din apă" 213. La huțulii din Bucovina, se spune că, imediat după nașterea unui copil, 12 judecători (ursitori) nevăzuți, aflați lângă fereastră, "urzesc"soarta copilului, decisivă fiind predestinarea celui de-al 12 judecător. În acest timp, "baba" (moașa) scaldă copilul, zicând: "Finul / fina vei scălda / Cu aur vei stropi". Apoi, "baba" stropea copilul cu apă sfințită, dându-i și mamei să bea. Tot cu acea apă, stropea casa și odaia pentru a-l feri pe copil de șerpoaică

[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
locuri îi dau și apă (...)" 251. "Pământul" din propriul ogor sau din ținutul natal reface legăturile cu o lume pierdută, mijlocind delimitarea unui spațiu sacru. a. Nașterea Imediat după naștere, pământul îl primește pe copilul nou-născut ca pe o ofrandă, moașa așezându-l pe pământ sau sub masă, datină moștenită de la romani 252. La huțuli, după naștere, moașa ("baba") îi dă mamei "holercă" (rachiu) fiartă cu unt de oaie, apoi o așază jos, pe podea, pe fân sau pe pământ. Pentru

[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]