KorAP: Find »[drukola/base=moderator & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...47 48 49 ...97 >

2,401 matches

Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210

exprimate de unii dintre membrii grupului); - moderatorul poate cere fiecăruia dintre participanții la activitate să exprime ceea ce așteaptă de la activitatea în echipă (membrii microgrupului vor face afirmații despre lucruri și sentimente personale, și astfel se va stabili o comunicare primară); - moderatorul le va spune participanților că probabil o idee contrazisă este în fapt o altă idee și că până la sfârșitul activității se vor găsi idei care să le concilieze pe cele două etc. Astfel de activități de moderare a grupului trebuie

Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
imagine că persoanele respective sunt deschise spre rezolvarea problemei, când în fapt ele nu sunt; 4) secretizarea conflictului este o altă manieră ineficientă de rezolvare a acestuia. Este strategia „ceea ce nu se știe nu rănește”; problema este că, atunci când credibilitatea moderatorului acestui conflict va fi necesară, e posibil să găsească persoanele închise în a percepe astfel situația. Pe de altă parte, așa cum observă A. Cardon (2002), secretizarea poate avea la bază existența unui joc de manipulare; astfel, „informațiile” secrete deținute de

Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
a făcut de râs în fața colegului său, fiul, pentru că a pierdut concertul formației preferate, iar fata în cauză s-a dus cu un alt coleg la concert. Cursanții trebuie să discute cum se putea rezolva acest conflict. Scenariu: Moderatorultc "Scenariu\: Moderatorul" Dl Dumitrașcu a fost desemnat să modereze o întâlnire în care urma să se dezbată câteva dintre problemele importante ale școlii românești. Participanții erau profesori de diferite specialități, interesați în a găsi cele mai bune modalități de lucru cu elevii

Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
nervozitate în rândul participanților. ședința s-a încheiat fără nici un rezultat concret, în nemulțumirea generală, oamenii respingând orice propunere de a se mai întâlni, pe viitor, în aceeași formulă. Întrebăritc "Întrebări" 1. Ce greșeli a făcut, în calitatea sa de moderator, profesorul Dumitrașcu? 2. Cum credeți că ar fi trebuit să decurgă o moderare eficientă în cazul prezentat? Capitolul 8tc "Capitolul 8" Tactici folosite în conflict. Negocierea și medierea tc "Tactici folosite în conflict. Negocierea și medierea " 8.1. Tactici folosite

Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
dezvoltăm în echipa respectivă ar putea fi alterat. În același timp, modul în care fiecare membru al grupului își aduce contribuția la activitatea acestuia în rezolvarea sarcinii didactice este departe de a fi complet. Câteva propuneri ar viza existența unor moderatori care să utilizeze tehnici de negociere colaborative și să asigure astfel un echilibru atât în ponderea cantitativă și calitativă de contribuție la grup, cât și în modul în care anumite roluri sunt negociate și asumate de către elevi/studenți. Iată de ce

Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
un stadiu ulterior, obișnuind părțile cu ideea că pentru rezolvarea conflictului vor trebui să facă anumite concesii. Mediatorul poate crea o atmosferă pozitivă în mijlocul unei dispute: de exemplu, părțile pot fi încurajate să-l descrie într-o manieră caricaturală pe moderator (va fi o activitate care îi va uni). Apoi, între ele, fiecare va face caricatura celeilalte părți și, în acest fel, se vor elibera de unele dintre sentimentele negative și frustrări. În ultima etapă, fiecare parte va face o caricatură

Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
dar ne întrebăm dacă o atare rupere de echilibru în ponderea adresabilității din grup nu perturbă, în fapt, o activitate concentrică, progresivă a acestuia. Într-un grup alcătuit în scop didactic este, poate, utilă reponderarea acestor interacțiuni prin introducerea unui moderator care să definească problemele (la nevoie, să le redefinească), să contureze posibilele zone de conflict prin apariția „disidențelor” și să poată oferi o distribuție corespunzătoare, echilibrată și sistemică (chiar și în cazul unor incompatibilități puternice între un membru și restul

Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
la persoana ta sau la ideile tale. O astfel de posibilă regulă poate dezamorsa conflicte aflate de asemenea în potențialitate; desigur, așa cum am arătat mai sus, există norme a căror negociere este indirectă, nemanifestă, dar, în negocierea manifestă a normelor, moderatorul poate dezvolta împreună cu grupul formulări adecvate și suple, flexibile, care să poată fi individualizate, acceptate și interiorizate într-un mod specific, dar și propriu grupului, de către indivizi diferiți. Cea de-a doua regulă formulată de către Hackman spune că „normele se

Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
și - împreună cu elevul - a analiza procesul de învățare al fiecăruia, pentru a oferi feedback performativ; - Antrenor - pentru a preda „cum se învață” și strategiile de lucru, atunci când elevii o cer; - Mentor și educator - pentru a prezenta, discuta și justifica valorile; - Moderator - pentru a împărtăși și susține discuțiile focalizate pe conținut și disputele; - Arbitru și mediator - pentru a acționa în caz de conflict în direcția sprijinirii elevilor în rezolvarea propriilor probleme; - Avocatul diavolului - pentru a chestiona soluțiile simple, răspunsurile prea rapide sau

Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
noastre asupra metodei construirii de echipă (ca relație între procesele de coeziune și performanță), este și cel propus de către Ed Loke și Gary Latham (apud Hellriegel, Slocum, Woodman, 1992, pp. 248-254) și intitulat „modelul obiectivelor”; acesta include câteva concepte-cheie: provocarea, moderatorii, mediatorii, performanța, recompensa, satisfacția și consecințele. Pasul numărul 1, intitulat „provocarea”, privește direct stabilirea obiectivelor drept un proces de dezvoltare, negociere și formalizare a țintelor pe care fiecare individ este responsabilizat să le atingă; aici observăm trei indicatori: dificultatea obiectivelor

Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
cazul clarității obiectivelor, vom aminti faptul că acestea trebuie să fie specifice și utile pentru direcționarea efortului participanților, iar cât privește autoeficiența, ea trebuie să fie un indicator al nivelului de autoevaluare al fiecărui membru în raport cu sine și cu echipa. Moderatorii sunt factorii care pun obiectivele în relație cu performanța; abilitatea este, în concepția autorilor acestui model, capacitatea de a răspunde la provocare. Pe de altă parte, observăm obligativitatea obiectivelor sub o altă perspectivă decât până acum: și anume, conștientizarea și

Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
care presupune implicarea unor grupuri informale de 10-12 persoane familiarizate cu problematica pusă în discuție; se pot folosi mai multe grupuri de analiză în perioade diferite de timp sau în aceeași perioadă în săli diferite, pentru fiecare stabilindu-se un moderator. În fiecare grup moderatorul va folosi un flip-chart pe care va ilustra aria diagramei (scheletul peștelui), astfel încât aceasta să fie observată de către toți participanții; fiecare persoană va nota, în mod individual, cât mai multe cauze ale problemei/nevoii din perspectivă

Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
grupuri informale de 10-12 persoane familiarizate cu problematica pusă în discuție; se pot folosi mai multe grupuri de analiză în perioade diferite de timp sau în aceeași perioadă în săli diferite, pentru fiecare stabilindu-se un moderator. În fiecare grup moderatorul va folosi un flip-chart pe care va ilustra aria diagramei (scheletul peștelui), astfel încât aceasta să fie observată de către toți participanții; fiecare persoană va nota, în mod individual, cât mai multe cauze ale problemei/nevoii din perspectivă proprie. După ce în răstimp

Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
momentul în care toate cauzele identificate individual își vor regăsi un loc în diagrama generală, întregul grup de participanți este direcționat spre operațiile de revizuire și de decizie asupra formei diagramei. Figura 40. Exemplu de matrice fishboning din perspectivă organizațională Moderatorul va înregistra schimbările până în clipa în care va apărea consensul asupra cauzelor la nivelul întregului grup. În a treia etapă, moderatorul va prezenta fiecare cauză în parte și va cere grupului să decidă prin vot (ridicarea mâinilor) o selecție a

Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
spre operațiile de revizuire și de decizie asupra formei diagramei. Figura 40. Exemplu de matrice fishboning din perspectivă organizațională Moderatorul va înregistra schimbările până în clipa în care va apărea consensul asupra cauzelor la nivelul întregului grup. În a treia etapă, moderatorul va prezenta fiecare cauză în parte și va cere grupului să decidă prin vot (ridicarea mâinilor) o selecție a cauzelor celor mai importante (în clipa aceasta, informațiile care nu primesc voturi sunt șterse de pe diagramă). Fiecare membru desemnează, folosind o

Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
scală cu cinci trepte (de la 1 - cel mai important - la 5 - cel mai puțin important), gradul propriu de acord cu afirmația conform căreia evenimentul/situația respectivă este o cauză a nevoii. Pentru a lărgi percepția acestei etape, se sugerează ca moderatorul să utilizeze markere colorate pentru a sublinia atât cauzele importante, cât și pe cele mai puțin importante. În final, este încurajată o discuție generală asupra diagramei, urmând ca aceasta să fie expusă timp de câteva zile pe un perete, pentru

Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
trebuie să ne ghidăm după un set de reguli care stabilesc că: - toate ideile, exceptând glumele evidente, au caracter de cunoștințe și vor fi privite ca atare de către membrii grupului; - exprimarea ideilor mai neobișnuite de către participanți va fi încurajată de moderatorul discuțiilor, se va construi un grad ridicat de umor colectiv (se râde cu..., și nu de... în ideea emisă); - nu se va critica nici o sugestie; - membrii grupului trebuie să fie încurajați să construiască pe ideea altuia; la sfârșit, nici o idee

Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
ideea altuia; la sfârșit, nici o idee nu aparține nimănui, se încurajează combinațiile de idei; - regulile activității de brainstorming vor fi afișate într-un loc de unde să poată fi văzute de către toți participanții; - momentele de tăcere (inevitabile) vor fi depășite de moderator prin refocalizarea pe o idee emisă anterior, cerând participanților la exercițiu extinderea, modificarea/remodelarea acesteia - se va avea în atenție inhibiția pe care pot să o aibă persoanele atunci când, după un moment prelungit de liniște, au impresia că „sparg” tăcerea

Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-și schimbe locurile și să-și cunoască noii vecini înainte de reînceperea discuțiilor); - calitatea este mai puțin importantă decât cantitatea - dar aceasta nu trebuie să-i oprească pe membrii grupului de a încerca să gândească creativ și inteligent; - la încheierea discuțiilor, moderatorul va explica participanților că, dacă mai găsesc idei în aceeași zi sau în alt interval de timp stabilit de comun acord, pot să i le comunice (manieră de lucru care, pe de o parte, valorizează contribuția fiecăruia, cu rol motivator

Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
de aprofundare profesională (GAP)tc "13.2.2.7. Grupul de aprofundare profesională (GAP)" Metoda grupului de aprofundare profesională presupune o modalitate sistemică de dezvoltare a unor teme abordate de diferite persoane în cadrul unui grup. Distingem, de fiecare dată, un moderator care are rolul de a invita un „narator” să ia cuvântul. Conform lui Péretti, Legrand și Boniface (2001), GAP se construiește prin intermediul a cinci faze distincte: 1. În prima fază, naratorul are la dispoziție un timp limitat pentru a prezenta

Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
are la dispoziție un timp limitat pentru a prezenta o problemă profesională cu care se confruntă (ori doar îl preocupă), prezentând totodată audienței și instrumentele pe care le-a folosit. 2. După ce intervalul prestabilit s-a scurs (aproximativ 10 minute), moderatorul îl întrerupe pe narator, adresând grupului invitația de a-i pune acestuia întrebări (într-un interval de aproximativ 30 de minute), naratorul nefiind obligat să răspundă la toate (este utilă însă o cât mai mare deschidere exploratorie a problematicii aduse

Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
naratorul nefiind obligat să răspundă la toate (este utilă însă o cât mai mare deschidere exploratorie a problematicii aduse în atenție de către narator). 3. În momentul în care setul de întrebări pare să fi scos suficient în evidență tema discuției, moderatorul propune tuturor participanților redactarea rapidă a asociațiilor lor de idei, critici și propuneri (în aproximativ 10 minute), fiecare membru al audienței trebuind să noteze pe o foaie trei elemente: (a) o idee (imagine, situație) la care se gândește prin asociere

Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
dacă aș fi fost în locul tău, aș fi avut următoarea dificultate” și (c) o propunere de tipul: „dacă eram în locul tău, iată ce aș fi încercat să fac”. 4. A patra fază presupune strângerea mesajelor - acestea vor fi lecturate de către moderator și narator, în afara grupului. Momentul lipsei celor doi din grup este util și pentru ceilalți participanți care inițiază schimburi între ei, comentând achizițiile dezvoltate la nivel personal în urma activității. 5. Ultima fază este schimbul final. GAP se reunește de mai

Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
necesară o aranjare a spațiului: pentru început, participanții trebuie să se poată vedea (și auzi totodată) unii pe ceilalți pentru ca interacțiunea să fie extinsă. Iată de ce participanții la discuția-panel se vor așeza de obicei în semicerc, cu fața spre audiență, moderatorul aflându-se în centrul acestui semicerc (unii autori văd audiența în formă de semicerc relativ la panelul celor care vor purta discuția). Participanții vor avea, de asemenea, în fața lor o masă (de obicei două mese așezate în formă de V fac

Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
numele scris pe locul fiecăruia în parte, iar într-un loc vizibil pentru toți participanții se plasează tabla/flip-chart-ul. Discuția-panel poate urma un traseu de tip rezolvare de probleme ori discuție de învățare; participanții la discuție vor fi chestionați de moderator, înainte de începerea ședinței, în vederea sugerării unor întrebări referitoare la problematică (o listă cu toate aceste întrebări va ajunge la fiecare dintre ei); moderatorul se va comporta așa cum am văzut deja la strategiile privind conflictul, în direcția oferirii unei egalități în

Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]