3,297 matches
-
Arboroasa în 1932, pentru a sărbători Unirea din 1918, devenită „icoană” scumpă a spiritualității bucovinene, tinerimea literară, ce își căuta deja de câțiva ani buni făgașul, nemulțumită de marginalizarea fățișă și constantă a provinciei și, de asemenea, de tipul de modernism aflat la mare căutare în epocă, coagulează în jurul energicului Mircea Streinul, care, împreună cu Ion Roșca, își propune „să afirme în literatura bucovineană noi forme de artă”. Până în 1933 lor li se adaugă George Antonovici, George Drumur, Neculai Pavel, cei cinci
ICONAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287500_a_288829]
-
Drumur, Iulian Vesper și, parțial, de Ion Roșca). Întreaga poetică de la I. e afină cu expresionismul, întrucât creația bucovineană rezidă în misticismul ei și se declară nu împotriva modernității în general, pe care a încercat să o autohtonizeze, ci împotriva modernismului lovinescian, definit ca europenizant, avangardist, psihologizant. Plecarea lui Mircea Streinul la București atrage după sine și declinul revistei, deși aceasta apare încă timp de câteva luni, datorită probabil eforturilor lui Barbu Slușanschi. C.Br.
ICONAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287500_a_288829]
-
1930, sub conducerea unei grupări alcătuită din Mia Frollo, Virgil Huzum, C. Narly, I.M. Rașcu, Eugeniu Sperantia, N.D. Teodorescu și în redactarea lui I.M. Rașcu. Revista se revendică din programul lansat de Ovid Densusianu la „Vieața nouă”, în sensul promovării modernismului, a citadinismului, a spiritului latin și a literaturii intimiste. Poezia publicată aici îi are ca autori pe C. Narly, Eugeniu Sperantia, I.M. Rașcu, Al. Colorian, Eugen Relgis, Eugen Jebeleanu, Mia Frollo. Este prezent și G. Bacovia cu Elegie de iarnă
INDREPTAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287547_a_288876]
-
altfel, revistele manifestă un spirit de reciprocă toleranță, chiar de convergență. După opiniile lui Mihail Cosma, i. își „subsumează” în cele din urmă suprarealismul. Manifest-ul din „unu” al lui Sașa Pană afișează ca stindarde nume reprezentând nuanțe diferite ale modernismului în general și nu doar ale avangardei: „marinetti / breton/ vinea / tzara / ribemont-dessaignes / arghezi / brâncuși / theo van doesburg.” În consecință, este firesc ca mai toți poeții notorii de avangardă să semneze în periodicele de până în 1930 ale i.: Tristan Tzara, B.
INTEGRALISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287567_a_288896]
-
numere speciale); Adrian Marino, Littérature roumaine - Littératures occidentales. Rencontres, București, 1982, passim; Avangarda literară românească, îngr. și pref. Marin Mincu, București, 1983, passim; Emilian I. Constantinescu, Studii literare, îngr. și pref. Cristian Popescu, postfață Șerban Cioculescu, Cluj-Napoca, 1983, 178-295; Micu, Modernismul, II, 135-174; Scarlat, Ist. poeziei, III, 33-49; Ion Pop, Avangarda în literatura română, București, 1990, passim; Literatura românească de avangardă, îngr. și pref. Gabriela Duda, București, 1997, passim; Ovid S. Crohmălniceanu, Evreii în mișcarea de avangardă românească, îngr. și pref.
INTEGRALISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287567_a_288896]
-
Stancu (1985), I. analizează poezia, publicistica și proza literară a autorului avut în vedere, demonstrând că poeticul reprezintă latura cea mai pregnantă a creativității sale. I. urmărește în primul rând traiectele poeziei, de la tradiționalismul începuturilor, trecând prin impactul fertilizator al modernismului, spre viziunea clasică a senectuții. Din publicistica politică și pamfletară, Zaharia Stancu ar fi păstrat în romane gustul senzaționalului și grotescului, culorile violente și subiectivizarea imaginii. Punând accentul pe ciclul „Darie” și pe romanul Șatra, comentariul se orientează către componentele
IONESCU-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287583_a_288912]
-
dezinvoltă a unor structuri și a unor construcții validate. Dacă în Menuet poemele poartă amprenta simbolismului bacovian, culegerile Poema (1971), Poemele mării (1975), chiar dacă adună versuri scrise în aceeași perioadă, vădesc reflexe ale suprarealismului. Poetul vizează o sinteză personală, cultivând „modernisme” felurite în tipare devenite „clasice”, pe care le subordonează dicțiunii sale elegiac-sceptice, definită printr-un sentimentalism blând-ironic. S-a observat că asociația fortuită, ambiguitățile semantice, mimarea automatismului, imagismul deliberat incongruent sunt „matrițe” în care poetul construiește adeseori litanii de o
JALES-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287663_a_288992]
-
o bună echipă de istorici literari și comentatori ai fenomenului românesc și străin. Între aceștia se remarcă Leca Morariu (cu un serial despre Eminescu), Vasile Gherasim cu eseuri filosofice (Sistemul energiilor conștiente, Filosofia dinamismului vital la V. Pârvan) și literare (Modernismul în literatura română, Vlahuță - poetul onestității, „Luceafărul” lui Eminescu), N. Tcaciuc-Albu cu articole bine informate despre Rilke, V. Morariu (Hölderlin și Eminescu, Goethe și romantismul, Ironia și romanticii germani); Traian Chelariu scrie despre Mallarmé, N. Roșca despre André Gide, E.
JUNIMEA LITERARA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287681_a_289010]
-
Arghezi, C. Rădulescu-Motru, Dan Rădulescu, N. Davidescu, Radu Dragnea, Mihai Ralea. Reacțiile și ecourile suscitate de anchetă și de articolele apărute sunt relevante pentru direcțiile de gândire din anii ‘30: polemica dintre Vladimir Streinu și G. Călinescu referitoare la relația modernism - tradiționalism, analizată pe trei paliere, și anume modernism - tradiționalism (faza literară), estetism - ortodoxism (faza estetică) și intelectualism - misticism (faza ideologică); reacțiile lui Pompiliu Constantinescu (Creștinismul folcloric, Reflexii polemice) la articolul Sensul tradiției, publicat de Nichifor Crainic în „Gândirea” sau la
KALENDE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287699_a_289028]
-
Dragnea, Mihai Ralea. Reacțiile și ecourile suscitate de anchetă și de articolele apărute sunt relevante pentru direcțiile de gândire din anii ‘30: polemica dintre Vladimir Streinu și G. Călinescu referitoare la relația modernism - tradiționalism, analizată pe trei paliere, și anume modernism - tradiționalism (faza literară), estetism - ortodoxism (faza estetică) și intelectualism - misticism (faza ideologică); reacțiile lui Pompiliu Constantinescu (Creștinismul folcloric, Reflexii polemice) la articolul Sensul tradiției, publicat de Nichifor Crainic în „Gândirea” sau la manifestul „Crinului Alb”, unele intervenții din rubrica „Revista
KALENDE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287699_a_289028]
-
des Romains, Louvain-La-Neuve, 1983 (SEG, XXXIII, 1557); P. Garnsey and R. Saller, op. cit.; J.-M. Carrié, op. cit., p. 175-176; J. Andreau, Patrimoines...; idem, Banking and business in the Roman World, translated by J. Lloyd, Cambridge University Press, 1999; O. Bounegru, „Modernism“ și „primitivism“ în cercetarea economiei greco-romane: între dispută științifică și „dezbatere“ ideologică, în Istoria - o meditație asupra trecutului. Profesorului Vasile Cristian la a 65-a aniversare, Iași, 2001, p. 81-102. • LIPRANDI - ISTORIC AL PRINCIPATELOR ROMÂNE ȘI AL BASARABIEI. NOI CONSIDERAȚII
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
Moartea lui Neron, împărat a Romei, I-II, Iași, 1851; Balzac, Scene din viața privată sau Aceeași istorie, Iași, 1852. Repere bibliografice: Piru, Ist. lit., II, 296; Paul Cornea, Negruzzi, colonelul de Weiss și Millevoye, LL, 1966; Adrian Marino, Modern, modernism, modernitate, București, 1969, 39; Dicț. lit. 1900, 376. F.F.
GANE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287158_a_288487]
-
un fel de revistă a revistelor intitulată „Viața culturală și literară”, unde sunt recenzate cărți și reviste românești sau străine, mai ales franceze („Les Annales”, „Les Nouvelles littéraires”). În recenziile din primele numere, Traian Mateescu se dovedește un adversar al modernismului și estetismului teoretizate de E. Lovinescu și cenaclul Sburătorul, repudiind, în consecință, romanele „ciudate”, pline de „germenii superficialității” ale Hortensiei Papadat-Bengescu și apreciind, parțial (ca surogate ale literaturii sociale), romane de Cezar Petrescu sau Al. Popescu-Telega. Dacă în primul an
GANDURI NOI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287156_a_288485]
-
1906), intervențiile acestui comentator obligând însă revista la o polemică cu N. Iorga, semnată de Ioan P. Lazăr. Alt moment polemic este provocat, în 1909, de apariția volumului Poezii al lui Emil Isac, atacat violent tot de Dionisie Stoica, din pricina modernismului său, văzut ca „intimism agresiv”. Traducerile apărute de-a lungul timpului în G. de d. aduc în prim-plan scrieri de Alphonse Daudet, Jules Verne, Lev Tolstoi, Kostolány Aranka, presărate printre povești și anecdote, snoave și poezii populare. În perioada
GAZETA DE DUMINICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287188_a_288517]
-
poeziei pure. („Poemul, ... conceput ca un univers autonom, cu legile lui arbitrare, cu hazardul lui prevăzut. Un fel de alfabet Morse.”). Dar fiindcă în poezia lui se vorbea de vaci, de priveliști provinciale, a fost catalogat ca poet tradiționalist, în afara modernismului. În realitate, tradiționalismul reprezintă o formă de modernism. G. CĂLINESCU În Priveliști (1930) - titlu polemic și ironic față de o întreagă tradiție contemplativă - scenele agreste, familiaritatea cu ritualurile câmpenești nu trebuie să ne inducă în eroare. Bucolismul acesta e fals, Fundoianu
FUNDOIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287114_a_288443]
-
cu legile lui arbitrare, cu hazardul lui prevăzut. Un fel de alfabet Morse.”). Dar fiindcă în poezia lui se vorbea de vaci, de priveliști provinciale, a fost catalogat ca poet tradiționalist, în afara modernismului. În realitate, tradiționalismul reprezintă o formă de modernism. G. CĂLINESCU În Priveliști (1930) - titlu polemic și ironic față de o întreagă tradiție contemplativă - scenele agreste, familiaritatea cu ritualurile câmpenești nu trebuie să ne inducă în eroare. Bucolismul acesta e fals, Fundoianu nu este nici un poet sentimental, nici unul descriptiv. El
FUNDOIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287114_a_288443]
-
20-57; Zaciu, Cu cărțile, 229-237; Bucur, Poezie, 96-121; Regman, Noi explorări, 50-52; Grigurcu, Între critici, 79-86; Mircea Martin, Introducere în opera lui B. Fundoianu, București, 1984; Marin Bucur, B. Fundoianu (Benjamin Fondane). Priveliștile poeziei, București, 1985; Craia, Orizontul, 174-180; Micu, Modernismul, 141-147; Moraru, Ceremonia, 35-65; Manolescu, Teme, VI, 156-166; Scarlat, Ist. poeziei, III, 52-54, 67-80; Grigurcu, Eminescu - Labiș, 200-211; Crohmălniceanu, Al doilea suflu, 272-315; Monique Jutrin, Benjamin Fondane ou Le Périple d'Ulysse, Paris, 1989; Petre Răileanu, Michel Carassou, Fundoianu/ Fondane
FUNDOIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287114_a_288443]
-
sunt următoarele: dacă Îl păstrezi ca pe un concept de descriere culturală și, mai larg, civilizaționistă, mă Întreb dacă anarhetipul dă seamă doar de particularitățile postmodernismului și dacă nu cumva, În termenii propuși de tine, el nu se potrivește și modernismului? Pe mine nu m-ai convins atunci când descrii cu el doar simptomatologia postmodernismului, și aceasta plecând chiar de la exemplele propuse de tine, de la exemplul, să zicem, preluat de la Godzich, autorul conceptului - foarte interesant - de celeritate. Situația descrisă de acest teoretician
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
În mână, nu ascultă aceeași muzică. Deci iată că situațiile acestea, cu muzica ce ne curge diferit În ureche, cu celeritatea, cu Înstrăinarea, le simțea de fapt și Bontempelli, pe care Îl invoc aici În calitatea lui de scriitor al modernismului. Îl invoc ca unul dintre mulți alții tocmai pentru că Îmi permite să realizez un contraargument În oglindă. În altă ordine de idei, Îmi pare rău că trebuie să spun că mie mi se pare că și În Orbitor, și În
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
În toate discursurile și apare cu tot cu anarhia pe care a acumulat-o În acest veac și jumătate de pulverizare a discursurilor și a imaginii despre sine a omului. Corin Braga: Încercând să-ți răspund, m-aș opri Întâi la distincția modernism - postmodernism. Pe schema ei se așază mai bine opoziția Între subiectul monolitic și subiectul pulverizat, pluriidentitar, decât distincția Între arhetip și anarhetip, pe care le văd mai degrabă ca definind două tipuri de artă, prezente În ambele perioade, dar și
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
Or, dacă el este cu adevărat inovator, atunci trebuie cercetat acest temei inovator În chiar rădăcinile profunde de la care pornește. Sanda Cordoș: Reiau o observație mai veche a mea, ca să rămân oarecum În continuitate cu ce s-a spus. În modernism, spune Corin, există un subiect Încă centrat, În vreme ce În postmodernism avem de-a face cu un subiect multiplu, lipsit de centru. Or, eu cred că În modernism deja, În toată cultura de după 1850, la Rimbaud, la Dostoievski, la Nietzsche, În
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
a mea, ca să rămân oarecum În continuitate cu ce s-a spus. În modernism, spune Corin, există un subiect Încă centrat, În vreme ce În postmodernism avem de-a face cu un subiect multiplu, lipsit de centru. Or, eu cred că În modernism deja, În toată cultura de după 1850, la Rimbaud, la Dostoievski, la Nietzsche, În avangardă, avem deja forme ale subiectului descentrat, ale subiectului multiplu. Trecând printr-o ideologie pe care mediile artistice o preiau prin Freud, cu tot ce Înseamnă psihicul
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
la Blaga și la Eliade, luând teoriile lor ca fiind reprezentative pentru ideea de centrare, nu numai a subiectului, pentru un tip de doctrină care presupune păstrarea centrului. Eu cred că gânditori ca Jung, Eliade și Blaga sunt atipici pentru modernism, de unde și sensul militant din scrierile lui Jung, din scrierile lui Eliade, pentru revenirea la centru, pentru reconsiderarea subiectului În relația cu Dumnezeu, În relația cu sine, În relația cu arhetipul care poate centra. Ei sunt gânditori care Își pronunță
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
sunt gânditori care Își pronunță teoria Într-un moment de criză, În care deja lumea, eul, subiectul se fărâmițase; eu cred că ei merg În contra curentului, a curentului de gândire dominant. Corin Braga: Te Întrerup puțin. Făceam distincția Între un modernism arhetipal și un postmodernism anarhetipic Într-un sens mai nuanțat. Impresia mea este că procesul spulberării subiectului unic a Început Într-adevăr În modernitate, odată cu Rimbaud, cu Dostoievski și cu toți ceilalți. Această sciziune interioară a Început să fie experimentată
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
subiectului unic. Ea pare să accepte mult mai ușor, chiar să impună ca ideal modelul subiectului multiplu. Așadar ceea ce aduce nou postmodernismul nu e fenomenul În sine, amorsat În modernitate, ci acceptarea lui senină, necrispată. Sanda Cordoș: Eu, când separ modernismul și postmodernismul, ca să rămânem la acest nivel al discuției, constat că o conștiință a multiplicității, a fragmentarității, a alterității duse până Într-un plan extrem al ființei umane, există și În modernism, și În postmodernism. În modernism ea e asociată
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]