5,397 matches
-
2.3. Matricea gradului de distorsionare a concurenței Cei doi indicatori M și Gdl analizați anterior permit elaborarea unei matrice universale de distorsionare a concurenței. Conceptul de distorsionare a concurenței semnifică stadiile parcurse în procesele concurențiale, de la concurența perfectă până la monopolul pur. Una dintre cele mai valoroase sinteze ale tipurilor de concurență și ale structurilor de piață ale economiilor contemporane a fost elaborată de academicianul Aurel Iancu pe baza consultării celor mai reprezentative lucrări din domeniu, prezentată în tabelul 2.11
Clasele concentrării economice și factorul 80% by Cezar MEREUŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/221_a_165]
-
concentrare M ai cotelor de piață negrupate, a gradului de dominare structurală a liderului Gdl și a gradului de uniformitate. În acest scop, am definit valoarea normalizată a gradului de uniformitate, care pentru repartiția uniformă are valoarea 0, iar pentru monopol are valoarea 1. Între Gun, M și Gdl există următoarea legătură statistic semnificativă: Gun = 0,638025 Abaterea standard estimată 0,03203. 3.3. Factorul 80% și conceptul de companie-nod a unei piețe clasificate Rezultatele obținute de-a lungul acestei cercetări
Clasele concentrării economice și factorul 80% by Cezar MEREUŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/221_a_165]
-
economică exclusivă a României în Marea Neagră, regulamentele de organizare și funcționare: a Ministerului Afacerilor Externe, a misiunilor diplomatice, misiunilor permanente și a consulatelor; Regulamentul Consulatelor Onorifice; instrucțiunile prin care au fost aduse în cadrul ambasadelor, agențiile economice, ca urmare a desființării monopolului comerțului exterior; avizele Ministerului Afacerilor Externe la Codul civil, la Legea nr. 105/1992 privind regulile dreptului internațional privat, ș.a. În primele săptămâni după 1989, în cadrul acțiunii de epurare a legislației antidemocratice și a promovării de noi reglementări, a elaborat
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
de o valoare nebănuită, iar acestea se ocupă de ele cu generozitate și în mod gratuit, cu un veritabil entuziasm și cu un zel profesional deosebit de eficace. Nimic, de fapt, nu inspiră atâta senzație ca acțiunile teroriste. Evenimentele senzaționale reclamă monopolul total al atenției, toate celelalte dispărînd temporar din conștiintă. Un studiu elaborat de Rand Corporation din SUA în 1974 susținea că teroriștii urmăresc să fie priviți de cât mai multă lume, să fie ascultați; ei nu doresc moartea nimănui. Terorismul
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
Dacă o conferință general-europeană, sublinia Ceaușescu, ar fi să ducă la întărirea blocurilor militare și a politicii de bloc, nu avem nevoie de o astfel de conferință. În fine, arăta șeful statului român, nu trebuie să acceptăm niciun fel de monopol al finlandezilor în conducerea lucrărilor. În calitate de gazde, lor le revine deschiderea reuniunii, apoi delegația lor urma să se situeze pe picior de egalitate cu delegațiile celorlalte state. Trebuie prevenit, își preciza Ceaușescu gândul, ca finlandezii "să facă jocul sovieticilor". De
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
-se și în alte țări dezvoltate și chiar în țările cu un nivel mai redus al veniturilor, în acest caz, adresându-se mai ales consumatorilor cu posibilități financiare mai ridicate (figura 1.1). În această perioadă, țara se origine deține monopolul producției și comerțului bunului respectiv. Pe măsura creșterii cererii, produsul se standardizează (faza creșterii) și apare producția de masă, capitalul fizic îl înlocuiește, într-o mare măsură, pe cel uman, fiind luată în calcul și posibilitatea extinderii producției în alte
Factorii determinanți ai competitivităţii economice by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/193_a_218]
-
și serviciile necesare sub raport cantitativ și/sau calitativ; insuficiența resurselor financiare ale potențialilor întreprinzători sau investitori; lipsa transparenței pieței, care a condus la strategii de evitare a riscurilor în sectorul privat; dezvoltarea insuficientă a piețelor financiare și de capital; monopolurile apărute pe o piață redusă puteau fi controlate eficient și veniturile acestora erau dirijate să acopere nevoile financiare ale statului; cu ajutorul întreprinderilor publice se puteau urmări anumite obiective sociale - evitarea șomajului, prețuri acceptabile, repartiția echitabilă a veniturilor și patrimoniului ș.a.
Macroeconomia tranziției postsocialiste by Cristian Florin CIURLĂU () [Corola-publishinghouse/Science/196_a_212]
-
statului atât în strategie și planificare, cât și în probleme curente; neracordarea activităților la cerințele pieței interne și externe; ineficiența fluxurilor informaționale; absența unei discipline financiare riguroase - înregistrarea de pierderi (pierderi planificate) și acces ușor la creditele publice; poziția de monopol a acestor întreprinderi și absența competiției; calificare (pregătire profesională) necorespunzătoare a managerilor și lipsa spiritului întreprinzător; obiective multiple și uneori contradictorii. Întreprinderile publice grevează destul de mult bugetul statului. Evoluțiile economice au dovedit că, și în țările mai puțin dezvoltate, sistemele
Macroeconomia tranziției postsocialiste by Cristian Florin CIURLĂU () [Corola-publishinghouse/Science/196_a_212]
-
sarcinilor trebuie pus pe nivelul cel mai de jos posibil. Separarea sarcinilor statului de cele ale sectorului privat dă prioritate răspunderii individuale. Statul trebuie să intervină numai acolo unde sectorul privat este ineficient sau nu se implică, cum este cazul monopolurilor naturale și al asigurării bunurilor publice. Trebuie subliniat, în același timp, că îngrădirea exagerată a funcțiilor statului în procesul de transformare și reformă poate conduce la o serie de pericole: statul are un rol deosebit în crearea unei economii care
Macroeconomia tranziției postsocialiste by Cristian Florin CIURLĂU () [Corola-publishinghouse/Science/196_a_212]
-
a resurselor este asigurată prin faptul că proprietarul activelor productive poate realiza cele mai mari profituri producând bunurile cele mai solicitate pe piețele concurențiale. Proprietatea privată stimulează inovația pentru că, cel puțin în faza lansării produsului, inovatorul are o poziție de monopol; astfel, se pot realiza profituri mari, dar care încep să scadă prin pătrunderea pe piață a altor ofertanți; inovația permanentă este necesară într-o concurență eficientă pentru că orice slăbiciune competițională poate duce la eliminarea de pe piață; în felul acesta, proprietatea
Macroeconomia tranziției postsocialiste by Cristian Florin CIURLĂU () [Corola-publishinghouse/Science/196_a_212]
-
de privatizare nu trebuie privite ca un scop în sine, în mod izolat, singular, ci ca o componentă structurală a unei reforme ample a sectorului public. Privatizarea se intercondiționează cu alte elemente ale reformei ca, de exemplu, promovarea competenței - privatizarea monopolurilor conduce la creșterea dorită a eficienței economice numai dacă este însoțită de măsuri de stimulare a competiției, cum ar fi deschiderea piețelor. Activitățile sectorului privat necesită însă și un anume grad de stabilitate și siguranță. De exemplu, trebuie să existe
Macroeconomia tranziției postsocialiste by Cristian Florin CIURLĂU () [Corola-publishinghouse/Science/196_a_212]
-
aceasta depinde însă în primul rând de structura pieței și numai în parte de structura de proprietate (privatizarea nu conduce la o creștere importantă a eficienței alocărilor nici măcar pe piețele concurențiale dacă întreprinderea este protejată prin măsuri politice - subvenționare, păstrarea monopolului etc.). footnote>, creșterea eficienței producției<footnote Eficiența producției crește prin sporirea eficienței interne a fiecărei întreprinderi; conform celor prezentate, majoritatea întreprinderilor publice înregistrează ineficiențe care pot fi eliminate prin privatizare. footnote> și coordonarea activităților economice de către piața concurențială<footnote Se
Macroeconomia tranziției postsocialiste by Cristian Florin CIURLĂU () [Corola-publishinghouse/Science/196_a_212]
-
la nivel internațional. Primul model teoretic de sistem economic a fost elaborat de Adam Smith și este cunoscut sub numele de sistem economic liberal sau de piață; în cadrul acestui sistem, modalitățile de acțiune pentru rezolvarea problemelor fundamentale, fără intervenția statului, monopolurilor sau altor centre de forță instituționalizate, sunt stabilite de forțele naturale ale pieței. Se apreciază însă în literatura de specialitate că nu se cunoaște îndeajuns faptul că Adam Smith și economiștii clasici liberali din Anglia conferă statului un rol predominant
Macroeconomia tranziției postsocialiste by Cristian Florin CIURLĂU () [Corola-publishinghouse/Science/196_a_212]
-
piață este definită ca un sistem social de organizare a activităților economice în care mecanismele naturale ale pieței concurențiale sunt singurele care tind să atingă echilibrul dintre cerere și ofertă și alocarea resurselor cu excluderea oricărei intervenții a statului și monopolurilor<footnote Niță Dobrotă, op. cit., p. 185. footnote>. În acest sistem social de organizare și funcționare a activităților economice, prioritățile în producerea bunurilor și metodele de organizare și combinare a factorilor productivi sunt determinate de raportul dintre cerere și ofertă, iar
Macroeconomia tranziției postsocialiste by Cristian Florin CIURLĂU () [Corola-publishinghouse/Science/196_a_212]
-
un sistem de organizare socială a activităților economice în care mecanismele pieței sunt fie predominante, fie singurele care tind să asigure echilibrul dintre cerere și ofertă, cu excluderea sau limitarea drastică a intervenției administrative atât a statului, cât și a monopolurilor. Noțiunea de economie de piață este mult mai cuprinzătoare decât noțiunea de piață, căreia i se asociază, în sensul că reflectă atât componentele sistemului de piață, cât și celelalte componente ale sistemului social, inclusiv modul de funcționare a economiei în
Macroeconomia tranziției postsocialiste by Cristian Florin CIURLĂU () [Corola-publishinghouse/Science/196_a_212]
-
spus, se manifestă din plin așa-numita suveranitate a consumatorului. Se poate afirma că, în cadrul acestui model de economie de piață, apar o serie de imperfecțiuni, generate inevitabil de unele anomalii și dezechilibre provocate de intervenții administrative ale statului sau monopolurilor care conduc la încălcarea regulilor pieței libere. Piețele, așa cum se prezintă ele în economiile performante, nu au existat dintotdeauna. Instituirea lor este un proces complex și îndelungat de creație colectivă, marcat de numeroase transformări radicale și convulsii sociale. Economia de
Macroeconomia tranziției postsocialiste by Cristian Florin CIURLĂU () [Corola-publishinghouse/Science/196_a_212]
-
relație economică între vânzători și cumpărători, ale căror granițe nu sunt definite nici prin aria geografică și nici prin limitele și clasificările de produse; c) cadrul în care se poate determina dacă agenții economici care acționează împreună au putere de monopol, incluzând aici toți agenții a căror producție are un efect asupra prețurilor. Într-o altă concepție, piața reprezintă categoria economică a producției de mărfuri în care se exprimă totalitatea actelor de vânzare-cumpărare privită în unitate organică cu relațiile pe care
Macroeconomia tranziției postsocialiste by Cristian Florin CIURLĂU () [Corola-publishinghouse/Science/196_a_212]
-
administrativă). 6.2. Tipurile economiei cu piață concurențială accesibile fostelor state socialiste din Europa Statele foste socialiste de tip marxist din Europa, ca de altfel și România, au optat pentru economia cu piață concurențială și mecanismul ei funcțional, înțelegând că monopolul proprietății socialiste de stat și mecanismele economiei de comandă întemeiate pe acesta nu puteau asigura orientarea resurselor limitate ale națiunii spre satisfacerea acceptabilă a nevoilor nelimitate și în continuă diversificare ale indivizilor și comunităților umane. 6.2.1. Sistemul teoretic
Macroeconomia tranziției postsocialiste by Cristian Florin CIURLĂU () [Corola-publishinghouse/Science/196_a_212]
-
numele de sistem economic liberal sau de piață; în cadrul acestuia, forțele naturale ale pieței sau așa-zisa „mână invizibilă” sunt cele care stabilesc modalitățile de acțiune pentru soluționarea problemei fundamentale și atenuarea rarității, fără niciun fel de intervenție din partea statului, monopolurilor și altor centre de forță instituționalizate. El a pus bazele modelului teoretic de economie de piață. Karl Marx și alți teoreticieni de aceeași factură filozofică au conturat, în replică, sistemul economiei de comandă sau sistemul economic cu planificare centralizată, etatistă
Macroeconomia tranziției postsocialiste by Cristian Florin CIURLĂU () [Corola-publishinghouse/Science/196_a_212]
-
aceste bunuri sunt stabilite de nivelul și dinamica prețurilor. Economia cu piață concurențială este, cu alte cuvinte, sistemul social în care mecanismele naturale ale pieței sunt singurele care tind să asigure echilibrul cererii cu oferta, cu excluderea oricărei intervenții a monopolurilor sau statului. Petit Larousse, Editura Larousse, Paris, 1990, p. 199. Elementele structurale multiple care asigură funcționalitatea sistemului economiei cu piață concurențială, constituite într-un ansamblu coerent, sunt prezentate într-un paragraf anterior, așa că nu le mai reluăm în acest context
Macroeconomia tranziției postsocialiste by Cristian Florin CIURLĂU () [Corola-publishinghouse/Science/196_a_212]
-
ofertă, iar, pe fondul unei dinamici specifice a prețurilor, stimulează creativitatea și inițiativa, asigurând cea mai înaltă eficiență economică. În funcționarea sistemului pot să apară unele distorsiuni, anomalii și dezechilibre, ca urmare a intervenției administrative a statului, a existenței unor monopoluri sau prin încălcarea durabilă a unora dintre regulile sale de funcționare. Primul tip al economiei moderne de piață a mai fost numit capitalism concurențial, economie concurențială, economie de piață bazată pe concurența completă sau pură și perfectă, capitalism al liberei
Macroeconomia tranziției postsocialiste by Cristian Florin CIURLĂU () [Corola-publishinghouse/Science/196_a_212]
-
al întreprinderilor și reforma microeconomică. Statul își restrânge unele funcții economice tradiționale, asumându-și funcțiile moderne privind crearea și aplicarea cadrului legislativ, asigurarea premiselor pentru exercitarea liberalizării economice, întreținerea și supravegherea concurenței. Nucleul reformelor structurale îl reprezintă privatizarea proprietății, eliminarea monopolului proprietății publice, a altor tipuri de monopoluri și crearea pluralismului sistemului de proprietate a cărui bază este proprietatea privată sub diferitele ei forme. Reformele structurale au în vedere toate componentele mecanismului economic și nivelurile economiei, a căror funcționare este așezată
Macroeconomia tranziției postsocialiste by Cristian Florin CIURLĂU () [Corola-publishinghouse/Science/196_a_212]
-
restrânge unele funcții economice tradiționale, asumându-și funcțiile moderne privind crearea și aplicarea cadrului legislativ, asigurarea premiselor pentru exercitarea liberalizării economice, întreținerea și supravegherea concurenței. Nucleul reformelor structurale îl reprezintă privatizarea proprietății, eliminarea monopolului proprietății publice, a altor tipuri de monopoluri și crearea pluralismului sistemului de proprietate a cărui bază este proprietatea privată sub diferitele ei forme. Reformele structurale au în vedere toate componentele mecanismului economic și nivelurile economiei, a căror funcționare este așezată pe un cadru instituțional-juridic adecvat statului de
Macroeconomia tranziției postsocialiste by Cristian Florin CIURLĂU () [Corola-publishinghouse/Science/196_a_212]
-
de schimb”. Deși recunoaște o parte din tensiunile intrinseci regulilor economiei capitaliste (cum ar fi nevoia de reducere a costurilor de producție concomitent cu ridicarea cererii pieței), Milbank consideră piața liberă un sistem „viabil” atât timp cât capitalul nu e creat prin monopol tehnologic sau manipulare ideologică a dorințelor corpului social. Această exigență elitistă trădează intenția unei critici etice a capitalismului. Deși a sesizat comportamentul „prozelitist” al pieței, Marx n-a vrut să ofere această evaluare etică a capitalismului. Înrădăcinate în grija pentru
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
ale agenților, puterile cauzale și interesele acestor agenți sunt constituite și explicate prin aceste structuri."29 Astfel, Wendt își apără poziția sa care se concentrează pe stat, deoarece sistemul internațional este de tip interstatal și statul este acela care posedă monopolul de folosire a forței din partea indivizilor, organizațiilor interne și guvernelor. Pe acest fond, concretizarea cercetărilor de natură constructivistă este realizată de Alexander Wendt și prin studierea conceptului de anarhie, în articolul său, Anarchy Is What States Make of It, din
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache () [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]