3,352 matches
-
Lanțul ! răcnea un glas. Leagă-l la buhai Acuma, sloboade ! Zuruiau verigile de fier. Scrâșnind, stavila uriașă pornea năboiul. Jos, în lada opustului, apele bubuiau, astupând zvonul vântului ș-al ploii. Prin golul porții căscate vârtejul amesteca vreascurile cu spume. Morarii mutau lanțurile de la un buhai la altul. Slabă, lumina le scotea fețele din întuneric : cu căciulă neagră, unul încleșta din măsele iar sprâncenele i se zburleau. Sub căciula care albea posomorât, jumătate din obrazul celuilalt se arăta bărbos. - Mai dăm
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
sub grinzi. Șuruitul ploii sosea cu tropote și plesnituri într-un zvon care se topea în urlet neîncetat. Rămas singur, omul aștepta. începuse să-i sclipească privirea. Apropiindu-se, negura se desluși mai bine : era un vârtej de răchiți înnodate. Morarul pregăti o prăjină. Răsucite de vârtej, un timp trunchiurile poposiră într-un cot. „De-ar sta acolo până vin oamenii... cugeta țăranul. Preț de un sfert de ceas, trunchiurile se rotiră în loc. Puternic și greoi, deodată unul fu împins de-
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
țăranul. Preț de un sfert de ceas, trunchiurile se rotiră în loc. Puternic și greoi, deodată unul fu împins de-a curmezișul apei. Primindu-l în vârful prăjinii, omul îi sprijini fruntea încoronată cu crăci. Proptit o clipă, copacul se clătină. Morarul încerca să-i abată tăria împingându-l la mal. Abia atunci începu adevărata luptă cu puhoiul care, izbind, se trăgea spre gaura căscată în opust. încordate, vinele pocneau iar grumazul omului se înroșise. încet-încet, apa se dovedea mai tare. Morarul
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
Morarul încerca să-i abată tăria împingându-l la mal. Abia atunci începu adevărata luptă cu puhoiul care, izbind, se trăgea spre gaura căscată în opust. încordate, vinele pocneau iar grumazul omului se înroșise. încet-încet, apa se dovedea mai tare. Morarul cercă să îndrepte trunchiul de-a lungul sforului, să-l poată scăpa prin strungă; dacă puterea copacului ar fi venit de-a curmezișul, izbitura ar fi rupt opustul și l-ar fi prăvălit în ape. în grindă felinarul începu a
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
bulboanei, se desprinse întreaga negură. în strașnica izbitură care urmă, prăjina omului se frânse. Grinzile opustului vuiră și întreg stăvilarul păru că a pornit din loc. Chiar în acea clipă, din noapte, se iscară umbre. - Funiile ! răcni năprasnic, de sus, morarul. Căzuse în genunchi, agățându-se de grinda pe care se zbătea felinarul. Sprinteni, oamenii legară șfacurile. înotând ca niște monștri scufundați, copacii porniră către mal. Șuvoiul se limpezi iar opustul venea cu scrâșnete la loc. Apele băteau năvalnic dar cu
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
Poligrafică 13 decembrie 1918, București, 1977 Creangă, Ion, Opere, Editura Tedit Fzh, București, 2002 Eco, Umberto, Istoria urâtului, Editura RAO, 2007 Hartman, Nicolai, Estetica, București, Editura Univers, 1974 Lovinescu, Vasile, Creangă și Creanga de Aur, Editura Cartea Românească, București, 1989 Morar, Vasile, Estetica filosofie a frumosului artistic și fenomenologie a operei, 2003 Propp, V. I., Morfologia basmului, Editura Univers, București, 1970 Rabelais, François, Gargantua și Pantagruel, Editura Aldo Press, 2003 Rosenkrantz, Karl, Estetică a urâtului, Editura Meridiane, 1984 Vianu, Tudor ,Estetic
Convertirea grotescului în comic la Ion Creangă. In: CATALOG Sincretismul artelor 1 by Amalia Bartha, Ilinca Busuioc, Ana-Maria Dogaru, Anca-Ioana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/425_a_948]
-
Primul lucru care m-a frapat la muzeu este că el nu e de lucruri moarte și încremenite. La fierărie era un fierar care făcea unelte, folosind foalele. Puteai să și cumperi obiecte făcute de el. La moară era un morar care în fața ta făcea toate operațiile și la capăt rezulta o pungă cu mălai produsă pe loc. 1 dolar kilu. Când vine Adi are din ce face mămăligă ca la bunica, fiindcă e acel tip de mălai, nu e Polenta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
și să le așez o leacă de gunoi la rădăcină. Ș-au crescut puii mari și frumoși, ș-acuma au să-nflorească... Se priviră o clipă zâmbind. Pe la noi, prin bordeiele noastre, nu se văd flori, zise Niță. Îmi spune morarul de devale că-n alte părți sunt și grădini mari, cu copaci și cu flori multe... El e neamț ș-a umblat mult prin lume... Multe mai știe! Îmi spunea așa într-un rând că el a fost prin niște
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
un fel de căruțe care umblă cu mașini... și pe ploaie și pe ninsoare... da’ repede grozav... acu sunt aici, ș-acu nu le mai vezi... —Multe minuni! șopti fata; ca-n povești... Da’ pe la noi nu sunt de-acestea. —Morarul are și ceasornic... zise Niță. Are și boierul, îl întrerupse fata; mi l-a arătat madama... —Parc-aș vrea să mă duc așa prin lume, și să le văd toate... grăi Niță zâmbind. Fata nu răspunse; rămase gânditoare. După-amiaza de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
pe-acolo îs altfel de gospodării... da.... Pe-acolo fiecare casă cu grădina ei, și cu gardul ei... Pe-aici nu-i nimica, numai goliște în toate părțile. Pe-aicea în vremea veche a fost țară tătărască... Iaca, și Anton, morarul, tot așa spune... Și era bogat tatăl boierului vostru? întrebă Niță. Țiganul își ridică albul ochilor și clătină din cap. —Cumplit! - Moșii și vite, și multă argățime... și curți mari la Avrămeni. Ș-a avut el cinci băieți și patru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
footnote Ibidem, Tr. 1768,op.2018,d. 976, f.75v-77v. footnote>. Menționăm că în Poleni nu se aflau preoți și dascăli, satul neavând biserică, iar numărul celor stabiliți temporar era neînsemnat; câte un căpătăier din Arama și Belcești și un morar din Gura Văii, ținutul Neamț<footnote Ibidem, Tr. 1768, op.II 2018/887,f.99v-100r. footnote>. Prin natura lor, catagrafiile întocmite de vistieria Moldovei în prima jumătate a secolului al XIX-lea cuprind doar numele capilor de familie, care reprezentau
Evolu?ii demografice ?n zona ?n zona Belce?ti ?n prima jum?tate a secolului al XIX-lea by Gheorghe Enache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83574_a_84899]
-
Manuscrisul 1785. Cuvinte și expresii vechi. Contribuția la istoria culturii românești, București, 1957, f.72r-73r. footnote>, că nu plăteau bir cu satul, nefiind lucrători de pământ, ci erau angajați ca ciobani, văcari, porcari, haidăi, pristavi de vite, argați, jitari, băcani, morari etc. Ulterior, au fost, totuși, impuși la plata capitației, de 30 lei pe an, fiind însă scutiți de havalele (zile de clacă, zile de meremet, n.ns). Prin condiția lor socială, căpătăierii constituiau, în această perioadă de tranziție, „cea mai
Evolu?ii demografice ?n zona ?n zona Belce?ti ?n prima jum?tate a secolului al XIX-lea by Gheorghe Enache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83574_a_84899]
-
la mers! Apoi, până a ajunge el în celălalt capăt al satului, tocmai la Mesteacăn, îl apucă ziua. Și unde mai pui că acușica ne despărțim și el are de mers până acasă, he hei...” - îl compătimea Dumitru. La Crucea morarului, s-au oprit. Spre răsărit părea că se iscă un abur de lumină... ― Dumitre, rămâi cu bine și cele de cuviință pentru cei dragi. Și eu îți doresc sănătate, ție și la ai tăi. S-au îmbrățișat, iar primul care
Caietul crâsmarului by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/482_a_731]
-
o moară, a întrebat prin sat și i s-a spus pe unde s-o ia. S-a îndrăgostit pe loc de moară. — Era o moară de apă? — Da, o moară dărăpănată, veche de 300 de ani. Îl găsește pe morar, care îi spune că moara era deja vândută, cumpărătorul îi dăduse înainte niște bani. Dar Sergiu așa îl vrăjește pe morar, atâta îl sucește cu vorbele, că după o noapte și o zi întreagă omul îi zice: „Bine, domnule, cumpăr
Ioana Celibidache : o mătuşă de poveste by Monica Pillat () [Corola-publishinghouse/Imaginative/585_a_974]
-
de moară. — Era o moară de apă? — Da, o moară dărăpănată, veche de 300 de ani. Îl găsește pe morar, care îi spune că moara era deja vândută, cumpărătorul îi dăduse înainte niște bani. Dar Sergiu așa îl vrăjește pe morar, atâta îl sucește cu vorbele, că după o noapte și o zi întreagă omul îi zice: „Bine, domnule, cumpăr-o și termină.“ — Cum l-o fi convins? m-am nedumerit. — I-a spus: „Moara o cumpăr, dar dumneata, cât trăiești
Ioana Celibidache : o mătuşă de poveste by Monica Pillat () [Corola-publishinghouse/Imaginative/585_a_974]
-
o moară, a întrebat prin sat și i s-a spus pe unde s-o ia. S-a îndrăgostit pe loc de moară. — Era o moară de apă? — Da, o moară dărăpănată, veche de 300 de ani. Îl găsește pe morar, care îi spune că moara era deja vândută, cumpărătorul îi dăduse înainte niște bani. Dar Sergiu așa îl vrăjește pe morar, atâta îl sucește cu vorbele, că după o noapte și o zi întreagă omul îi zice: „Bine, domnule, cumpăr
Ioana Celibidache : o mătuşă de poveste by Monica Pillat () [Corola-publishinghouse/Imaginative/585_a_978]
-
de moară. — Era o moară de apă? — Da, o moară dărăpănată, veche de 300 de ani. Îl găsește pe morar, care îi spune că moara era deja vândută, cumpărătorul îi dăduse înainte niște bani. Dar Sergiu așa îl vrăjește pe morar, atâta îl sucește cu vorbele, că după o noapte și o zi întreagă omul îi zice: „Bine, domnule, cumpăr-o și termină.“ — Cum l-o fi convins? m-am nedumerit. — I-a spus: „Moara o cumpăr, dar dumneata, cât trăiești
Ioana Celibidache : o mătuşă de poveste by Monica Pillat () [Corola-publishinghouse/Imaginative/585_a_978]
-
os primesc un șut, fix în locul de unde începe coada. Uite de exemplu, un pupincurist, atât de eficient în demersul său încât a fost cadorisit cu postul de consul la Consulatul României de la Barcelona, care răspunde la numele de Ioan T. Morar, (apropo, cred că a ați observat că toți morarii în general sunt înclinați spre pupincurism, fie că-i cheamă Ioan T. Morar sau Radu Moraru), a început să hămăie și el împotriva jurnalistului australian, fiindcă a observat cum obiectul principal
Apocalipsa după nea Grigore by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/325_a_572]
-
Uite de exemplu, un pupincurist, atât de eficient în demersul său încât a fost cadorisit cu postul de consul la Consulatul României de la Barcelona, care răspunde la numele de Ioan T. Morar, (apropo, cred că a ați observat că toți morarii în general sunt înclinați spre pupincurism, fie că-i cheamă Ioan T. Morar sau Radu Moraru), a început să hămăie și el împotriva jurnalistului australian, fiindcă a observat cum obiectul principal al manifestărilor sale pupincuriste de la Cotroceni a cârnit spre
Apocalipsa după nea Grigore by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/325_a_572]
-
fost cadorisit cu postul de consul la Consulatul României de la Barcelona, care răspunde la numele de Ioan T. Morar, (apropo, cred că a ați observat că toți morarii în general sunt înclinați spre pupincurism, fie că-i cheamă Ioan T. Morar sau Radu Moraru), a început să hămăie și el împotriva jurnalistului australian, fiindcă a observat cum obiectul principal al manifestărilor sale pupincuriste de la Cotroceni a cârnit spre stânga nasul, înfierând în acest fel gestul de a fi publicate pe Internet
Apocalipsa după nea Grigore by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/325_a_572]
-
fiindcă a observat cum obiectul principal al manifestărilor sale pupincuriste de la Cotroceni a cârnit spre stânga nasul, înfierând în acest fel gestul de a fi publicate pe Internet, marile măgării ale marelui licurici american. Și uite așa acest Ioan T. Morar, a pornit modesta-i artilerie formată din trei pușcoace de soc, și dă-i, și luptă cu activitatea „teroristă” a lui Assange. Caută să ne explice el, că nu SUA sunt vinovațe, pentru că privesc lumea precum curtea propri,e plină
Apocalipsa după nea Grigore by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/325_a_572]
-
atunci când deții niște date, care arată clar că “ei, imaculații de americani” nu sunt deloc ceea ce vor să pară în ochii lumii, să le faci publice. Măi, măi, măi, ce te mai freacă grija pe tine un oarecare Ioan T Morar, jurnalist de doi lei și cinșpe bani, că va avea de suferit poporul lumii, de pe urma acestor dezvăluiri! Îmi face mare plăcere să-ți comunic domnule, că până acum, n-a avut de suferit nici un cetățean de rând, de pe urma dezvăluirilor și
Apocalipsa după nea Grigore by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/325_a_572]
-
popor, pe motiv că mărețul stat american, e atacat atât de „mârșav” de un jurnalist australian. Cât despre România în telegramele publicate pe WikyLeaks a apărut și una, care într-adevăr merită să fie luată în considerare de Ioan T Morar, telegramă care pune în cel mai mare pericol programul nuclear al României. Sună așa, (citez din presă): „România a organizat cu ajutorul băștinașilor comunei Pocreaca, primul laborator statal de studii atomice. După pregătiri atente și intens specializat aprofundate, în crâșma „La
Apocalipsa după nea Grigore by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/325_a_572]
-
primul experiment de atomizare neletală a oamenilor”. Spionul cu acoperire diplomatică din România, care a transmis codificat la Washington informația aceasta, a încheiat apoteotic telegrama sa ultrasecretă: “Experiment, cârciumă reușit. Succes 100%. Toți făcut pulbere”. În cazul acesta, Ioan T Morar, crede cu tărie că are dreptate să înfiereze cu legitimă mânie patriotică, publicarea unor secrete așa de vitale pentru poporul român. Și alt exemplu, de o importanță covârșitoare pentru liniștea executivului nostru de azi. Printre telegramele strict secrete publicate, este
Apocalipsa după nea Grigore by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/325_a_572]
-
articol spumos și plin de miez, la care pentru prima dată i-am pus și subtitlu. Scrisesem acolo într-un moment de inspirație divină un subtitlu, care de fapt se dorea să fie chintesența acestui articol minunat. Se numea „Colții morarului versus Ochiul soacrei.” Interesant, nu-i așa? Dar chestia asta, a stârnit imediat întrebările celor din jur. De ce neapărat Colții morarului, cine sunt aceștia, câți sunt la număr, au sau nu carii și cine se ascunde îndărătul lor? Nu cumva
Apocalipsa după nea Grigore by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/325_a_572]