KorAP: Find »[drukola/base=morfologie & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...47 48 49 ...122 >

3,037 matches

Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785

iar altul, despre A. ABHAZĂ Limbă din familia caucaziană, ramura de nord-vest. 45 000 de vorbitori. Ergativitate morfologică. Singura limbă caucaziană care păstrează rudimente ale unui sistem de clase nominale. Acordul de tip ergativ este independent de caz. Nu există morfologie cazuală. Topică SOV. ACEHNEZĂ Familia austroneziană, grupul indonezian. Limbă vorbită în Indonezia (insulele Aceh, Sumatra). 3 milioane/1 milion de vorbitori (surse diferite). Limbă care ilustrează principiul ergativului extins sau al nominativului marcat: dacă este marcată numai una dintre perechile

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
de vorbitori). Jumătate din populație este bilingvă (vorbitori de bască și de o limbă romanică). Foarte puțini vorbitori sunt monolingvi. Basca se folosește în domeniul tradițional, în variantele sale dialectale, și oficial, în varianta standardizată prin politica educațională. Limbă cu morfologie ergativă completă, cu dublă marcare: nominală (prin caz, postpoziție, particulă) și verbală (acord). Codarea ergativă nominală e generală și independentă de timpul verbal. Constituentul A este marcat prin cazul ergativ. Există două tipuri de conjugare: tipul sintetic, puțin utilizat și

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
sensului 'a ști'. La aorist și la perfect există o scindare a subiectului intranzitiv: marcarea ergativă funcționează numai pentru A și Sa, dacă sunt nume sau pronume de persoana 3, nu și dacă sunt pronume de persoanele 1 și 2. Morfologia acordului pronominal urmează tiparul nominativ la orice timp−aspect. Nu are decât prefixe pentru persoanele 1 și 2. La persoana 3 (grupuri nominale și pronume), acordul se face sufixal, printr-un morfem sincretic conținând informațiile de timp și de număr

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
absolutivul diferă: primul este marcat cu sufix, al doilea este nemarcat. Absolutivul și ergativul, argumentele principale, se acordă cu verbul, cu excepția infinitivului. Cazul genitiv este omonim cu ergativul. În propozițiile indicative, verbul marchează regulat tranzitivitatea. Există numeroase procese de detranzitivizare. Morfologia acordului este de tip acuzativ. Ergativitatea își are originea în construcția participială pasivă și posesivă. Ergativul este folosit și pentru exprimarea posesiei. Pivot sintactic S/A și S/ O. În cazul coordonării, nominalul în absolutiv trebuie repetat în fiecare propoziție

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
JACALTEC) Limbă amerindiană din familia MAYAN, vorbită în Guatemala. 90 000 de vorbitori. În propozițiile principale, marcarea este de tip absolutiv/ergativ. În subordonatele completive, marcare de tip nominativ/acuzativ. Acordul de tip ergativ este independent de caz. Nu există morfologie cazuală. Topică VSO. JAM Limbă australiană înrudită cu KALAW LAGAW YA. JARAWARA (JARUARA, JARUÁRA, YARAWARA) Limbă din familia ARAWÁ, vorbită în statul brazilian Amazonas, foarte aproape de GAVIĂO, dar fără legătură genetică. 150 de vorbitori, indieni. Categoriile gramaticale: animare, gen, persoană

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
ambele tipare. În această zonă de tranziție există o marcare tripartită: S ≠ A ≠ O. KHANTY (XANTY) Limbă fino-ugrică, uralică, vorbită în Rusia. 12 000 de vorbitori. Număr mare de dialecte. Minimă ergativitate. KINALUG Limbă nord-est caucaziană. 1 500 de vorbitori. Morfologie de tip ergativ. Sintaxă de tip acuzativ. KIRANTI Grup de limbi (circa 24) din familia sino-tibetană, ramura tibeto-birmană, grupul bodic, vorbite în Nepal. Folosirea mărcilor ergative ca elemente subordonatoare pare a fi rezultatul unui proces de gramaticalizare de tipul: ergativ

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
externă explicită este întotdeauna individualizată. Suprimarea acesteia este suficientă pentru a inidica o cauză externă generică sau nedeterminată. În această limbă, noțiunea cauză externă nu este legată de animare sau de voință. Un verb intranzitiv poate fi întotdeauna tranzitivizat prin morfologie cauzativă. Aceasta nu poate fi însă adăugată unui verb tranzitiv, în cazul căruia sunt posibile numai construcții cauzative analitice. Ordinea neutră: SV, OVA sau AOV. Structurile SV și OV sunt fixe, iar A are posibilitatea de a se mișca/limbă

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
sistemul ergativ, dar limba a pierdut construcția antipasivă, care este la originea actualului sistem acuzativ. În construcțiile tranzitive, au fost păstrate proprietățile ergative. Limbă VOS. Imperativul apare frecvent și la formele nonactive. MAM(E) − Vezi MAYAN. Limbă cu marcare sintactică. Morfologie ergativă. Există atât pasiv (cel puțin patru tipuri), cât și antipasiv, ambele marcând utilizări neprototipice ale verbului, mai precis lipsa controlului din partea agentului. MANDAN Limbă din familia SIOUAN, vorbită de triburi indigene americane de pe valea râului Missouri. Limbă cu scindarea

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
aspect, ergativitatea manifestându-se în cazul formelor verbale care, formal, sunt nominale. MINGRELIAN Dialect al limbii ZAN; considerată și limbă distinctă din familia KARTVELIAN. MONDÉ Familie de limbi braziliene. Vezi GAVIĂO, SURUÍ. MOTU Limbă austroneziană, familia oceanică, vorbită în Papua Noua Guinee. Morfologie ergativă. Distincție puternică perfectiv/imperfectiv. Marcarea tripartită caracterizează un număr mic de nominale, pe cele aflate la mijlocul ierarhiei nominale. Particula care marchează cazul ergativ poate lipsi, atunci când A și O nu se pot confunda. MUKHAD (MIKHANIDY) − Vezi RUTUL. MURALAG Limbă

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
limbi din familia austro-asiatică, vorbite în centrul și în estul Indiei și în Bangladesh. Circa 9 milioane de vorbitori. Originea acestor limbi, ca și originea ergativității în această zonă, este puțin cunoscută. MURINYPATA Limbă aborigenă nord-australiană. 1 500 de vorbitori. Morfologie ergativă pentru nume și pronume. Marcarea ergativă nu este obligatorie, ci apare numai dacă nu este clar cine e Agentul. Prefixul verbal pronominal conține informații despre persoana, numărul și genul constituentului aflat în poziție S/A sau O. Marcarea morfologică

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
fi dezvoltat dintr-un sistem nemarcat. Topică SV (pentru intranzitive)/ OVA (pentru tranzitive). Cazul absolutiv cu realizare zero e folosit pentru S și O, iar cazul ergativ, pentru A, în propoziții independente. În structurile tranzitive, dacă A este topicalizat, pierde morfologia ergativă, iar verbului i se atașează un sufix care conține informații despre A. Există o partiție morfologică acuzativ/ergativ determinată de mod: numai la imperativ, marcarea este de tip nominativ/acuzativ. PAUMARÍ (PAMARI, PAMMARI) Limbă din familia ARAWÁ, vorbită în

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
indic central, vorbită în India. 80 de milioane de vorbitori. Partiție morfologică acuzativ/ ergativ determinată de aspect: nominalul primește cazul ergativ numai dacă verbul e la aspectul perfectiv. REMBARRNGA (KALTUY, RAINBARGO, RAINBARNGO, REMBARRANGA, REMBARRNGA, REMBARUNGA) Limbă australiană înrudită cu DYIRBAL. Morfologie ergativă. RONCALAIS Dialect al BASCEI. RUTUL (RUTAL, RUTULY, RUTULTSY, CHAL, MYKHANIDY, MUKHAD) Limbă din familia caucaziană, ramura de nord-est, vorbită în Daghestan și Azerbaidjan. Peste 20 000 de vorbitori. Dialecte: shina, borch, ixreko-muxrek. Prima utilizare a termenului "ergativ" (Dirr 1912

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
pentru că S și O se așază după constituenții periferici, iar A, înainte. SAWERU − Vezi YAWA. SELAYARESE (SELAYAR) Limbă austroneziană, malayo-polineziană, vorbită în Selayar, Sulawesi, Indonezia. Circa 100 000 de vorbitori. Acordul de tip ergativ este independent de caz. Nu există morfologie cazuală. SHOKLENG Limbă braziliană din familia JÊ. Partiție morfologică acuzativ/er gativ, determinată de doi factori: propoziție principală vs propoziție subordonată și timp−aspect. În propozițiile principale, marcarea poate fi de tip ergativ sau de tip acuzativ, în funcție de aspectul verbal

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
Daghestan. 95 000 de vorbitori. Limbă înrudită cu KÜRI, LEZGIAN, UDI. 52 de cazuri. S variabil. Marcare prin acord verbal. Asemănătoare cu GEORGIANA în privința sistemului complex de marcare a cazurilor și a sistemului independent de acord verbal, dar diferită în privința morfologiei numelui și a marcării acordului verbal. Nu există partiție determinată de timp−aspect. TACANAN Subfamilie de limbi din familia pano-tacanan, vorbite în Peru, vestul Braziliei, Bolivia și Paraguay. Partiție foarte complicată. TAGALOG Limbă din familia austroneziană, ramura indoneziană de nord

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
nominală și clasa verbală este foarte puțin rigidă. TSAGA − Vezi ENGA. TSEZ (DIDO) Limbă nakh-daghestaneză vorbită de aproximativ 7 000/15 000 (surse diferite) de oameni, în nord-estul Caucazului. Lipsește o tradiție scrisă. Limbă pro-drop, cu centru final și cu morfologie ergativă. A poartă cazul ergativ, iar S și O, cazul absolutiv. Predicatul se acordă cu argumentul în absolutiv, cu excepția verbelor care înseamnă 'a continua' și 'a începe'. TSIMSHIAN Limbă amerindiană vorbită SUA (Alaska) și Canada (Columbia britanică), aparținând grupului de

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
mărcii de caz ergativ la persoanele 1 și 2 (vezi și DYIRBAL, pentru o altă interpretare a acestui fenomen); testele sintactice (coordonare, coreferențialitate, încorporare) confirmă faptul că agentul procesului biactanțial se comportă ca subiect; în discursul oral, formele biactanțiale cu morfologie ergativă sunt rare; pacientul primește cazul instrumental în construcțiile ergative (iar agentul, cazul ergativ). TUPI-GUARANI Dialect al limbii GUARANI. Partiție morfologică acuzativ/ ergativ determinată de trei factori: semantica verbului, semantica nominalelor și propoziție principală vs subordonată. TUTU Limbă australiană înrudită

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
sistemul absolutiv−ergativ; ulterior, s-a dezvoltat un sistem de sufixe verbale pentru marcarea acordului, atașate la auxiliare, se reduc formele pronominale libere și, din moment ce informația pronominală este conținută de forma verbală, uzul pronumelor scade, fiind folosite numai pentru emfază; morfologia s-a simplificat, sistemul absolutiv−ergativ generalizându-se și la pronume; în stadiul actual al limbii, marcarea se face prin acord, care funcționează după sistemul nominativ− acuzativ pentru pronume și absolutiv− ergativ pentru nume. Ergativul este omonim cu instrumentalul. Tranzitivitatea

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
actual al limbii, marcarea se face prin acord, care funcționează după sistemul nominativ− acuzativ pentru pronume și absolutiv− ergativ pentru nume. Ergativul este omonim cu instrumentalul. Tranzitivitatea verbului este slab reflectată în sistemul de conjugare. Nu există procese de detranzitivizare. Morfologia acordului este de tip acuzativ. Nu există pronume de persoana 3, în locul acestora fiind folosite demonstrativele. În lexiconul acestei limbi există numai categoriile nume și verb, care pot fi deosebite pe baza proprietăților morfologice. Incoativele și cauzativele sunt derivate morfologic

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
of Reflexives", în: A. Alexiadou, E. Anagnostopoulou, M. Everaert (eds.), p. 159-180. Reinhart, Tanya, Tal Siloni, 2005, "The Lexicon-Syntax Parameter: Reflexivization and other Arity Operations", Linguistic Inquiry, 36, 3, p. 389−436. Reinheimer Rîpeanu, Sanda, 2001, Lingvistica romanică. Lexic − fonetică − morfologie, [București], All. Reis Silva, Maria Amelia, Andrés Pablo Salanova, 2000, "Verbo y ergatividad escindida in Mẽbeêngôkre", în: H. van der Voort, S. van de Kerke (eds.), Indigenous Languages of Lowland South America, Leiden, CNVS, p. 225-242. Roberts, Ian, 2007a, Diachronic

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
ceea ce subliniază că nici complementul de agent, funcție pe care o ocupă nominalul mama în prima propoziție, nu poate constitui pivot sintactic pentru coordonare. 42 În limba dyirbal nu există marcă de coordonare ("și"). 43 Reamintim că aceste limbi au morfologie de tip absolutiv−ergativ, cu excepția pronumelor de persoanele 1 și 2, care au morfologie de tip nominativ−acuzativ. 44 M. A. K. Halliday, "Notes on Transitivity and Theme in English", partea I, Journal of Linguistics, 3, p. 37−81. 45

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
în prima propoziție, nu poate constitui pivot sintactic pentru coordonare. 42 În limba dyirbal nu există marcă de coordonare ("și"). 43 Reamintim că aceste limbi au morfologie de tip absolutiv−ergativ, cu excepția pronumelor de persoanele 1 și 2, care au morfologie de tip nominativ−acuzativ. 44 M. A. K. Halliday, "Notes on Transitivity and Theme in English", partea I, Journal of Linguistics, 3, p. 37−81. 45 J. M. Anderson, "Ergative and Nominative in English", Journal of Linguistics, 4, p. 1

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
Subject Hypothesis", în: K. Kusumoto (ed.), Proceedings of NELS, 26, GLSA, Amherst, Mass, p. 195−209, apud Alexiadou (2001: 167). 36 A. Majan, "The Ergativity Parameter: Have-Be Alternations", Proceedings of NELS, 8, p. 12−21, apud Alexiadou (2001: 167). 37 Morfologia de caz absolutiv maschează nominativul (legitimat de T) și acuzativul structural (legitimat de v), vezi supra, 3.2.3. 38 S. Bejar, D. Massam, "Multiple Case Cheking", Syntax, 2, p. 65−79. 39 J. D. Bobaljik, "Nominally Absolutive is Not

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
Corola-website/Law/118350_a_119679

funcționarii lucrărilor de regularizare. ... f) Măsuri și lucrări pentru evacuarea apelor interne sau de pe versanți în cazul în care prin îndiguire se creează incinte fără evacuări naturale. ... g) Prevederi pentru urmărirea în timp a comportării lucrărilor de regularizare și a morfologiei albiei regularizate; programul de observații. Prevederi pentru exploatare: cantoane, dotări, sisteme de comunicație etc. ... h) Lucrările de combatere a eroziunii solului și de desecare pe terenurile agricole, ca și lucrările de amenajare a torenților din fondul forestier, atunci cand acestea șunt

ORDIN nr. 277 din 11 aprilie 1997. In: EUR-Lex (1997) [Corola-website/Law/118350_a_119679]
d) Capacitatea de productie; lista orientativa a obiectivelor balastierei; clasa de importantă pentru apărarea de inundații. ... e) Actul de omologare a rezervelor, cu excepția situațiilor ce se încadrează în prevederile art. 33 alin. 2 din Legea apelor nr. 107/1996 ; prezentarea morfologiei albiei minore și majore, a dinamicii și evoluției albiei, cu precizarea limitelor de inundare, a transportului de aluviuni în suspensie și tarat și a măsurilor și lucrărilor pentru stabilizarea albiei. Obiectivele existente în zonă, terenurile riverane și zonele de restricții

ORDIN nr. 277 din 11 aprilie 1997. In: EUR-Lex (1997) [Corola-website/Law/118350_a_119679]
zonei de amplasare și elemente de coordonare: ... b.1) date hidrogeologice: niveluri, direcție de curgere, parametri hidraulici, calitatea apei subterane; b.2) date hidrologice de bază: niveluri și debite minime, medii și maxime (cu evidențierea unor situații caracteristice); b.3) morfologia albiei minore și majore, precizarea limitelor de inundare, a transportului de aluviuni în suspensie și tarate; b.4) obiective existente în zonă, lucrări hidrotehnice în albie (minoră și majoră) și în zona riverana acesteia, lucrări de traversare a albiei, captări

ORDIN nr. 277 din 11 aprilie 1997. In: EUR-Lex (1997) [Corola-website/Law/118350_a_119679]