1,969 matches
-
Îndemânare și măiestrie artistică, până la atitudini care nu Înseamnă altceva decât poziția individului față de realitățile existențiale: mod de viață, Împlinire socială și politică, atitudine față de muncă, ordine socială etc. De aici speculațiile filosofice și mai ales psihologice (comportamentaliștii) cu privire la implicația motivațională și importanța sa În viața individului. Varietatea comportamentală este extrem de largă, iar pentru a ne da seama de importanța ei să ne imaginăm pentru o clipă reacția omului flămând, amenințat, agresat, aflat Într-o situație critică; la muncă, În familie
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
construcția de mașini); - costuri ridicate de cercetare și dezvoltare (industria farmaceutică); - noi orientări tehnologice (industria chimică, extracția și rafinarea petrolului); - liberalizare și descentralizare (servicii financiare, telecomunicații). Perspectiva pierderii avantajelor comparative în astfel de sectoare a reprezentat și reprezintă un factor motivațional foarte important (probabil cel mai important) al realizării de fuziuni și achiziții. În contextul liberalizării piețelor și al erei competiției globale, viteza de adaptare la noile condiții reprezintă ea însăși un avantaj comparativ. Iar cel mai rapid mod de folosire
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
numărul de disponibilizați doar în 1998. Sursa: UNCTAD (1999) Modalitățile de afectare de către fuziuni și achiziții a mediului economic nu se opresc aici. Efectul anticompetitiv al fuziunilor și achizițiilor tinde să fie mai crescut în industriile în care factorii lor motivaționali sunt scăderea cererii și excesul de capacitate și în țările în care legile privind competiția fie nu există, fie sunt insuficient aplicate. Fuziunile și achizițiile pot influența și mediul economic din terțe țări, pe piețe pe care ele nici măcar nu
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
cum funcționează mintea lui, cuvintele te afectează mai puțin. Amfibianul Firma mea a fost solicitată să efectueze o analiză a relațiilor dintre motivații și performanțe, într-o filială a companiei-client. Investigațiile au evidențiat un nivel scăzut al moralului și deficiențe motivaționale. Primul indiciu legat cauzele problemei mi-a fost clar în momentul în care am dat mîna cu managerul filialei; nu e suficient să spun că mîna lui era moale și umedă. Cînd i-am atins degetele reci, ca de cauciuc
Cum să faci față unui șef dificil by Shaun Belding () [Corola-publishinghouse/Science/1886_a_3211]
-
de acțiuni. Aceast] teorie a raționalit]ții se poate dovedi adev]rât] chiar dac] exist] norme morale obiective. Contractualismul kantian poate oferi o teorie adev]rât] a moralei, fiind în același timp singură perspectiv] intelectual] care nu are nici un efect motivațional. Din contr], teoriile de inspirație hobbesian] ofer] agentului un motiv suficient de puternic pentru a-i p]să de obligațiile „morale” - și anume, ele îi sporesc satisfacția pe termen lung. De ce ar trebui că indivizii care posed] puteri superioare s
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
se reg]sește în prezentarea aferent] secțiunii anterioare. În cazul de fâț], noțiunea nu comport] grade comparative și nu poate fi restrâns] doar la aspectele c]rora li se pot aduce obiecții de natur] etic]. Egoismul desemneaz] aici o schem] motivațional] prin care oamenii își elaboreaz] un model comportamental motivat și în conformitate cu un anumit principiu - acela de a face orice sau doar ceea ce ap]r] și promoveaz] propria bun]stare, interesele personale, fericirea, prosperitatea sau valorile lor cele mai de preț
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
ascunde adev]rul pot fi identice (intenție bun] sau rea). Dac] minciună este un lucru greșit care neag] persoanei afectate „libertatea de alegere, gândirea rațional], eficacitatea și, mai ales, personalitatea moral]” (Fried, 1978, p. 29), indiferent de substratul s]u motivațional, de ce nu este valabil acest lucru și în cazul ascunderii adev]rului în mod intenționat? Este, de asemenea, neclar motivul pentru care condiția respectului nu include și respectul pentru acele persoane care se bucur] de bun]stare sau motivul pentru
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
c] în momentul în care ne gândim c] am procedat greșit refuzând s] îi ajut]m pe cei care aveau nevoie, ne gândim c] nu am reusit s] facem ceva pentru care există un motiv temeinic. Acest fapt are implicatii motivaționale. S] ne închipuim aceast] situație în care noi refuz]m s] îi ajut]m pe cei care au nevoie atunci cand aceast] posibilitate reapare. Refuzul nostru va produce o dilem] serioas] din cauz] c] noi am refuzat s] facem ceva pentru
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
s] nu facem. Acesta este obiectul de studiu al reflecției și al discuției morale, motivele noastre pentru a acționa. Dar realistul moral care admite un set de fapte morale fâț] de care am putea fi neutri din punct de vedere motivațional, trebuie s] resping] un astfel de concept al adev]rului sau falsit]ții. La urma urmei, am putea cu greu s] r]mânem neutri din punct de vedere motivațional cu privire la un lucru pe care consider]m c] avem motive s
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
fâț] de care am putea fi neutri din punct de vedere motivațional, trebuie s] resping] un astfel de concept al adev]rului sau falsit]ții. La urma urmei, am putea cu greu s] r]mânem neutri din punct de vedere motivațional cu privire la un lucru pe care consider]m c] avem motive s] îl facem. Provocarea unui asemenea de realist este astfel aceea de a oferi o explicație alternativ] despre natura faptei morale; o explicație alternativ] despre obiectul reflecției și al discuției
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
este mai sceptic]. Dar ambele se folosesc de opinia potrivit c]reia într-un sens sau altul exist] valori care sunt acolo pentru că noi s] le recunoaștem sau nu. McDowell arăt] c] lumea nu este inert] din punct de vedere motivațional. O modalitate de a exprima aceast] concepție ar fi s] pretindem c] percepțiile singure pot fi suficiente pentru a motiva și c] ele nu sunt inerte așa cum susținea Hume. O altă ar fi s] spunem c] lumea este mai bogat
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
percepțiile singure pot fi suficiente pentru a motiva și c] ele nu sunt inerte așa cum susținea Hume. O altă ar fi s] spunem c] lumea este mai bogat] decât își imagineaz] știință. Lumea fizic] este inert] din punct de vedere motivațional, dar pentru noi lumea nu este cea fizic] și lumea noastr] nu este atat de limitat]. Pentru Nagel, obiectivitatea este o chestiune de gradualitate. Un punct de vedere este mai obiectiv dac] este mai puțin influențat de perspectivele particulare ale
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
vreun scop pe care toate fiintele raționale s-ar putea s]-l accepte.) Dac] o astfel de analiz] X ar putea fi construit], „ceea ce este X este bun” ar fi o tautologie sau un adev]r conceptual privat de putere motivațional]. Dar acest lucru este irelevant, deoarece o astfel de propunere nu ar fi creat] pentru a comandă X sau a indica faptul c] X era cerut în vreun fel. Scopul ar fi mai degrab] exprimarea cerințelor conținute în predicatul „bun
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
trebuie s] nege acest lucru, deoarece susțin c] judec]țile morale oblig] vorbitorul la motivații și acțiuni, dar faptele nemorale prin ele însele nu fac acest lucru. De aceea judecată moral] introduce un element suplimentar în gândire (elementul prescriptiv sau motivațional), care nu exist] în simplă descriere a faptelor. Dar prescriptivistul, dac] ar fi s] câștige, va trebui s] ofere o explicație, nu doar motivând de ce oamenii ar trebui s] cread] c] judec]țile morale sunt inevitabile considerând faptele, ci cum
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
Introducere Exist] etape universale de dezvoltare psihologic]? Exist] etape universale de dezvoltare moral]? Prima întrebare se refer] la o dezvoltare psihologic] adecvat] identic] pentru toate persoanele; la credințe (altele decât cele privind propria pesoan]), atitudini, emoții, moduri de interactiune, orientare motivațional], deprinderi cognitive, si asa mai departe care ar trebui s] fie caracteristice tuturor persoanelor în diverse etape ale vieții. Un r]spuns afirmativ arăt] c] dezvoltarea psihologic] a tuturor persoanelor poate fi evaluat] din aceeași poziție avantajoas]. A doua întrebare
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
c] în acest moment curajul are un rol mai important în dezvoltarea moral]. S-ar p]rea c] în avansarea de la Etapa 5 la 6 dou] lucruri sunt la fel de importante: dezvoltarea abilit]ților cognitive indispensabile și achiziționarea unei anumite structuri motivaționale de a avea curajul propriilor convingeri, chiar și atunci când propria viat] e în joc. Și dup] propria m]rturisire, Kohlberg nu susține c] prima o atrage dup] sine pe a doua, din moment ce el recunoaște c] persoanele sunt capabile de gândirea
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
din ceea ce ei consider] a fi atitudini cu un grad sporit de fundamentare privind raționalitatea. Ei fac acest lucru deoarece cred c] întreb]rile privind raționalitatea sunt mai clare decât cele despre moral] sau deoarece cred c] raționalitatea are fort] motivațional], iar morală nu. Deși Brandt și Gauthier sunt derivaționiști, ei nu sunt și fundaționaliști. Ei nu pretind c] acele credințe din care decurg teoriile lor vorbesc de la sine sau sunt autojustificabile. 3. Alte probleme de metod] Diferențierea dramatic] dintre fundaționalism
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
Un principiu fundamental al materialismului istoric susține ins] c] cea mai puternic] motivație uman], care explic] dinamică schimb]rii sociale, nu într] nici în categoria interesului propriu nici în cea a moralei. Marx consider] c] interesul propriu este un factor motivațional puternic, dar crede c] interesele indivizilor au efecte prea variate pentru a putea coagulă o transformare global] istoric]. Pe de alt] parte, preocuparea pentru interesul universal sau pentru dreptate la nivel abstract poate avea rezultate doar dac] servește ca pretext
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
fi regăsită și în valorificările în acest câmp disciplinar ale diferitelor elaborări din psihologia dezvoltării (în diferitele stadii ale vieții, la diferite vârste), psihologia socială, personalitate, psihologia experimentală sau cea clinică, psiho-gerontologie sau, mai ales, psihologia educației (de exemplu, teoriile motivaționale, care explică rolul motivației în învățare). Dacă în fundamentul psihologic teoriile dezvoltate sunt centrate mai mult pe adult și pe mecanismele învățării lui, de multe ori analizate în mod abstract, rupte de contextul social - o învățare atemporală -, prin fundamentul sociologic
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
să știe acest lucru și să organizeze procesul învățării astfel încât să preîntâmpine asemenea stări și trăiri ale cursanților adulți. Cu toate că se știe că „se poate învăța din orice experiență trăită” (fie ea și una negativă, neplăcută), totuși, învățarea este susținută motivațional, în primul rând, de experiențele anterioare semnificative ale adultului, trăite de acesta pozitiv și încheiate cu succes. Confortul psihologic menit să susțină implicarea adultului în procesul învățării actuale este foarte important. Adulții nu doresc să participe la programe de formare
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
ridicat etc.) îi determină pe adulți să învețe mereu. Oamenii devin din ce în ce mai conștienți de faptul că satisfacerea unor nevoi, dorințe și aspirații psihoindividuale este de neconceput fără dezvoltarea personală, deci fără învățare. Pentru adulți, factorii cu cea mai puternică forță motivațională în realizarea învățării sunt de origine internă. Motivația intrinsecă este predominantă în realizarea învățării de către adulți. 5. Adulții au o imagine de sine bine conturată și consolidată, autodefinindu-se ca persoane autonome, independente și responsabile Față de copil, care este dependent
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
membrilor Populația de actuali și potențiali membri este departe de a fi omogenă și, astfel, o singură abordare față de aceștia este departe de a fi suficientă într-o rețea. Ei provin din culturi organizaționale diferite și, ca urmare, au strategii motivaționale diferite. Astfel, rețelele au de-a face cu o varietate mare de participanți, de la „inovatori” la „mai puțin entuziaști”, organizații, consorții internaționale, întreprinderi mici și mijlocii, provenind din toate sectoarele de activitate. Cu toate că această diversitate reprezintă sursa de energie a
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
care le putem accesa. Analiza populației-țintă este procesul ce urmărește identificarea caracteristicilor grupului de potențiali beneficiari avuți în vedere, încercând să obținem date referitoare la: nivelul de instruire, experiența anterioară a individului (de viață, profesională, educațională, urmărind valorificarea acesteia), factorii motivaționali (Ce îl determină să participe la curs? Ce interese și ce așteptări are?), competențele și stilul de învățare, caracteristicile fizico-demografice (timp disponibil, situație familială, vârstă, domiciliu, resurse disponibile; de exemplu, accesul la tehnologii de informare și de comunicare și competența
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
o idee și mai concretă decât un vis, o imagine (sau o descriere) pozitivă a unei realități mai bune, proiectată într-un viitor bine definit. O viziune trebuie să fie pozitivă și dezirabilă, pentru a se putea constitui ca element motivațional al organizației. Oamenii muncesc dacă sunt motivați și vor fi motivați numai muncind pentru un scop dezirabil. Este important să reținem faptul că, în orice context organizațional, putem folosi bani (salariul sau onorariul) numai pentru a cumpăra forța de muncă
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
fi regăsită și în valorificările în acest câmp disciplinar ale diferitelor elaborări din psihologia dezvoltării (în diferitele stadii ale vieții, la diferite vârste), psihologia socială, personalitate, psihologia experimentală sau cea clinică, psiho-gerontologie sau, mai ales, psihologia educației (de exemplu, teoriile motivaționale, care explică rolul motivației în învățare). Dacă în fundamentul psihologic teoriile dezvoltate sunt centrate mai mult pe adult și pe mecanismele învățării lui, de multe ori analizate în mod abstract, rupte de contextul social - o învățare atemporală -, prin fundamentul sociologic
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]