3,805 matches
-
voinței omului, adică sunt dirijate, modificate și reproduse după dorințe. Acest fapt al caracterului conștient și al orientării spre un anumit scop diferențiază mișcările voluntare de cele involuntare. În ceea ce privește realizarea unui act motric voluntar, trebuie precizat faptul că doar comanda motorie este voluntară, executarea propriu-zisă a mișcării fiind automată. De altfel, majoritatea activităților motorii ale vieții cotidiene nu sunt supuse nici măcar parțial controlului conștiinței. Activitatea motorie simplă sau complexă presupune contracții musculare sinergice, simultane sau succesive. Pentru înfăptuirea unui act motric
FUNDAMENTELE TEORETICE ALE EDUCAȚIEI FIZICE ȘI SPORTULUI by Adrian Cojocariu () [Corola-publishinghouse/Science/1271_a_2363]
-
caracterului conștient și al orientării spre un anumit scop diferențiază mișcările voluntare de cele involuntare. În ceea ce privește realizarea unui act motric voluntar, trebuie precizat faptul că doar comanda motorie este voluntară, executarea propriu-zisă a mișcării fiind automată. De altfel, majoritatea activităților motorii ale vieții cotidiene nu sunt supuse nici măcar parțial controlului conștiinței. Activitatea motorie simplă sau complexă presupune contracții musculare sinergice, simultane sau succesive. Pentru înfăptuirea unui act motric voluntar sunt necesar a fi îndeplinite câteva condiții, și anume: 1. Existența unui
FUNDAMENTELE TEORETICE ALE EDUCAȚIEI FIZICE ȘI SPORTULUI by Adrian Cojocariu () [Corola-publishinghouse/Science/1271_a_2363]
-
de cele involuntare. În ceea ce privește realizarea unui act motric voluntar, trebuie precizat faptul că doar comanda motorie este voluntară, executarea propriu-zisă a mișcării fiind automată. De altfel, majoritatea activităților motorii ale vieții cotidiene nu sunt supuse nici măcar parțial controlului conștiinței. Activitatea motorie simplă sau complexă presupune contracții musculare sinergice, simultane sau succesive. Pentru înfăptuirea unui act motric voluntar sunt necesar a fi îndeplinite câteva condiții, și anume: 1. Existența unui motiv al acțiunii Motivele sunt elementele concrete care îl conduc pe executant
FUNDAMENTELE TEORETICE ALE EDUCAȚIEI FIZICE ȘI SPORTULUI by Adrian Cojocariu () [Corola-publishinghouse/Science/1271_a_2363]
-
un moment în care executantul își reprezintă mental momentele “cheie” ale acțiunii. Având la baza acestui act motric senzațiile, percepțiile și reprezentările, executantul trece la formularea proiectului acțiunii. Se pare că acest proces are loc in special la nivelul ariei motorii suplimentare cerebrale (Melnic și colab., 1993, p. 235). 3. Efortul de voință Parcurgând mental acest film al acțiunii, ia hotărârea de a înfăptui actul motric voluntar. Efortul de voință este cel care realizează trecerea de la gândire la înfăptuirea actului motric
FUNDAMENTELE TEORETICE ALE EDUCAȚIEI FIZICE ȘI SPORTULUI by Adrian Cojocariu () [Corola-publishinghouse/Science/1271_a_2363]
-
1993, p. 235). 3. Efortul de voință Parcurgând mental acest film al acțiunii, ia hotărârea de a înfăptui actul motric voluntar. Efortul de voință este cel care realizează trecerea de la gândire la înfăptuirea actului motric voluntar. Astfel, se inițiază comanda motorie la nivelul cortexul motor (Guyton, 1996, p. 380). In realizarea țelului propus, efortul de voință are intensitate diferită, determinată de: starea emoțională a executantului, interesul manifestat în executarea acțiunii și alte cauze psihologice. 4. Acțiunea aparatului locomotor In orice act
FUNDAMENTELE TEORETICE ALE EDUCAȚIEI FIZICE ȘI SPORTULUI by Adrian Cojocariu () [Corola-publishinghouse/Science/1271_a_2363]
-
conștient determinat de solicitările mediului înconjurător. El ajunge la conștiința subiectului prin aferențele senzitivo-senzoriale. 2. Elaborarea actului motor în cortex pornește de la informațiile senzitivo-senzoriale. 3. Punerea în acțiune a sistemelor piramidale și extrapiramidale, sisteme ce au rol în transportul comenzii motorii către motoneuronii alfa și gama din măduva spinării și apoi către aparatul efector. 4. Reaferentația realizată de către sistemul senzorial-senzitiv, care transmite informația asupra modului de desfășurare a mișcării. Aceste informații sunt primite de la proprioceptori, receptorii vizuali, vestibulari și sunt trimise
FUNDAMENTELE TEORETICE ALE EDUCAȚIEI FIZICE ȘI SPORTULUI by Adrian Cojocariu () [Corola-publishinghouse/Science/1271_a_2363]
-
și colab, 1993, p. 203). Simțul echilibrului este complex și permite aprecierea poziției capului față de corp și a corpului față de mediul înconjurător (Albu și colab, 2006, p. 18). După Métayer (citat de Plas și Hagron, 2001, p. 53), în timpul evoluției motorii a copilului (care include evident dezvoltarea echilibrului) se disting, în mod clar, următoarele stadii: 1. al compensațiilor posturale; 2. al reacțiilor de balansare a membrelor; 3. al reacțiilor de pășire; 4. al reacțiilor de săltare; 5. al reacțiilor de echilibrare
FUNDAMENTELE TEORETICE ALE EDUCAȚIEI FIZICE ȘI SPORTULUI by Adrian Cojocariu () [Corola-publishinghouse/Science/1271_a_2363]
-
mișcări sau atunci când viteza variază. 3. Senzația de rotație apare tot la începutul sau la sfârșitul unei mișcări sau când apare o accelerație sau un început de frânare. Atunci când mișcarea de rotație se prelungește, senzația percepută este intensă, apar reflexe motorii și vegetative. Senzațiile apărute sunt persistente și determină apariția senzației de amețeală. Echilibrul static Din punct de vedere static se poate defini un principiu general al echilibrului considerat normal. Conform acestui principiu o atitudine în care fiecare segment ocupă o
FUNDAMENTELE TEORETICE ALE EDUCAȚIEI FIZICE ȘI SPORTULUI by Adrian Cojocariu () [Corola-publishinghouse/Science/1271_a_2363]
-
copiii de la 3 la 6 ani. Totuși la sfârșitul perioadei preșcolare ei trebuie să poată deiferenția duratele mijlocii (60-80 milisecunde), duratele scurse (20-60 milisecunde) și duratele lungi (80-120 milisecunde). Această percepție pare să depindă de buna aptitudine a sincronizării senzorio motorie spontane. Calitativ: percepția structurilor ritmice, adică a unei organizări Structurarea ritmică reprezintă o ruptură a regularității cadenței care poate fi obținută prin asocierea a 2 tipuri de intervale: “timpuri scurte” și “timpuri lungi” și prin introducerea accentuării. 1. Accentuarea: introducerea
Învăţare motrică și sociomotrică by Radu Ababei () [Corola-publishinghouse/Science/1290_a_1899]
-
bună cunoaștere de sine. În măsura în care aceste practici inițiale contribuie la adolescenți penetrând mai întâi la școală, adolescentul trebuie să poată să le utilizeze în accederea dezvoltării sale în învățarea evitării exceselor. Cunoașterea trăită a corpului eficace Până la 8 ani ucenicia motorie trebuie să rămână globală. După 12 ani intră în perioada pubertară ce implică până la sfârșitul copilăriei imaginea corpului trebuie să ajungă la un echilibru sigur, între componenta afectivă și cea operatorie. Acest echilibru se traduce corect prin acțiunea concomitentă a
Învăţare motrică și sociomotrică by Radu Ababei () [Corola-publishinghouse/Science/1290_a_1899]
-
ce condiții acest pachet de interferențe poate să reziste. Și mai important este faptul că activitățile noastre zilnice pot fi considerate o însumare de procese ce includ stimuli aplicați și codificările acestora, de răspunsuri cu privire la selecție și alegere, la programarea motorie și controlul mișcărilor. Faptul că două activități complexe interferează (sau nu) s-ar putea să nu fie foarte semnificativ, pentru că nu ar fi clară cauza interferenței sau nu ar fi clar momentul din procesarea-informațiilor cu privire la activitatea, în care a avut
Învăţare motrică și sociomotrică by Radu Ababei () [Corola-publishinghouse/Science/1290_a_1899]
-
în același timp dar cu un TR ceva mai îndelungat decât în cazul când un singur răspuns ar fi generat la aplicarea unui singur stimul (Welford, 1968). Ipoteza sursei unice O contribuție majoră la înțelegerea procesării informațiilor în cazul activităților motorii umane a fost adusă în 1952 când Welford a propus ipoteza sursei unice cu privire la bine cunoscutele descoperiri despre refractaritatea psihologică (Figura 1). În versiunea originală a teoriei Welford, presupunea că dacă S1 pătrunde pe canalul unic și începe să fie
Învăţare motrică și sociomotrică by Radu Ababei () [Corola-publishinghouse/Science/1290_a_1899]
-
ea ne permite să înțelegem cum pot fi realizate mișcările conform cerințelor de mediu în timp ce se folosește un model de mișcare foarte bine învățat (program motor generalizat) ca bază pentru acțiune. Multe observații dezvăluie structura fundamentală sau conținuturile acestor programe motorii în memoria de lungă durată și cum aceste mișcări sunt reprezentate în SNC. În cele ce urmează vom încerca să dăm răspuns la două întrebări fundamentale: Ce se găsește în memorie încât mișcările noastre ne sunt de caracteristice? Care este
Învăţare motrică și sociomotrică by Radu Ababei () [Corola-publishinghouse/Science/1290_a_1899]
-
schimbă? Dacă o asemenea valoare poate fi găsită, științific argumentată, ea poate indica un lucru fundamental despre structura programului motor generalizat care servește ca bază pentru toate aceste mișcări, furnizând dovezi pentru felul în care sunt organizate sau reprezentate programele motorii în memoria de lungă durată. Asemenea valoare constantă este denumită invariabilitate, cea mai importantă dintre ele afectând structura temporală a modelului. 5.4. Timpul relativ: o invariabilitate Timpul relativ este structura temporală fundamentală, organizarea sau ritmul modelului mișcării care este
Învăţare motrică și sociomotrică by Radu Ababei () [Corola-publishinghouse/Science/1290_a_1899]
-
timpul relativ este invariabil. Menționăm că mișcarea 2 pare a fi o mișcare 1 prelungită cu toate evenimentele temporale producându-se în mod sistematic mai încet. Acest lucru va fi descoperit întotdeauna când timpul relativ este invariabil. Conform teoriei programelor motorii generalizate mișcarea 2 a fost realizată cu un parametru mai încet de timp decât mișcarea 1, așadar întreaga mișcare a fost încetinită ca o unitate, propriul său timp relativ păstrându-se. Unul dintre cele mai importante principii ale controlului mișcării
Învăţare motrică și sociomotrică by Radu Ababei () [Corola-publishinghouse/Science/1290_a_1899]
-
la proces, lucru care nu face foarte mult pentru a elimina dificultățile cu o parte particulară a acțiunii. Acesta este un motiv pentru care acțiunile bine învățate sunt atât de greu de modificat. Unele din aceste elemente ale teoriei programelor motorii generalizat pot fi rezumate astfel: -un program motor generalizat subliniază o clasă de mișcări și este structurată în memorie cu o organizare temporală strict definită; -această structură este caracterizată de propriul ei timp relativ, un set de propoziții de a
Învăţare motrică și sociomotrică by Radu Ababei () [Corola-publishinghouse/Science/1290_a_1899]
-
proporție a ciclului de mers este acum intermediară, cam 28 %. În final, întrucât viteza alergării a crescut de la 8 la 12 km./oră, există o tendință a acestor proporții să rămână aproape invariabile. Interpretarea este că aici există două programe motorii generalizate care acționează: unul pentru mers și unul pentru alergare. Fiecare are propriul său model de timp relativ și fiecare este complet diferit de celălalt. Când viteza covorului crește pentru mers, valorile parametrului sunt crescute, acesta accelerează mișcarea cu același
Învăţare motrică și sociomotrică by Radu Ababei () [Corola-publishinghouse/Science/1290_a_1899]
-
prezentate aici). Menționăm că timpul relativ produs de fapt, de un sportiv de performanță poate fi gândit ca un fel de amprentă unică a unei clase particulare de mișcare. Acest model poate fi folosit pentru a identifica care dintre programele motorii este executat (Young și Schmidt, 1990). Ce ar face sportivul de performanță dacă observă că faza E3 are cam 50 % din ciclul de pași și F cam 10 %? În final, punctul de vedere asupra programelor motorii generalizate furnizează un fel
Învăţare motrică și sociomotrică by Radu Ababei () [Corola-publishinghouse/Science/1290_a_1899]
-
identifica care dintre programele motorii este executat (Young și Schmidt, 1990). Ce ar face sportivul de performanță dacă observă că faza E3 are cam 50 % din ciclul de pași și F cam 10 %? În final, punctul de vedere asupra programelor motorii generalizate furnizează un fel de soluții la problema prezentă menționată în capitolul precedent: un număr infinit de mișcări de azvârlire pot fi realizate de un program necesită a fi stocat și nu un număr infinit. Unele dintre aceste idei pot
Învăţare motrică și sociomotrică by Radu Ababei () [Corola-publishinghouse/Science/1290_a_1899]
-
mai tare ca a doua). Această informație este structurată pe disc tocmai cum teoria spune că informația analoagă este structurată în program. De asemenea, există mai multe discuri din care să alegem tocmai cum și oamenii au mai multe programe motorii din care să aleagă (azvârlire, săritură etc.) fiecare cu un tip diferit de informație stocată în el. Menționăm că ieșirea discului nu este fixată. Putem schimba viteza ieșirii prin creșterea vitezei plăcii de pick-up, timpul relativ (ritmul) este păstrat chiar dacă
Învăţare motrică și sociomotrică by Radu Ababei () [Corola-publishinghouse/Science/1290_a_1899]
-
un set de difuzoare din dormitor la un set secund de difuzoare din camera de zi; aceasta este analog cu aruncarea mingii la hadbal făcută atât cu mâna dreaptă sau stângă folosind același model. Dacă te gândești la teoria programelor motorii generalizate în termeni concreți cum ar fi discurile de fonograf, poți înțelege mult mai ușor multe din importantele trăsături ale teoriei. De exemplu, când subiecții lui Shapiro și ai colegilor ei au trecut de la mers la alergare . Prima dată ei
Învăţare motrică și sociomotrică by Radu Ababei () [Corola-publishinghouse/Science/1290_a_1899]
-
motive. Cum am mai menționat înainte, cunoașterea cuantică a rezultatelor este mai puțin dezvoltată din cauza accentului care a fost pus pe cunoașterea externă a rezultatelor. Învățarea prin observare nu este foarte dezvoltată deoarece adepții psihologiei moderne și-au consacrat energia motorie instrumentală și condiționării clasice. Dacă experiența cantitativă ca metodă prin observație poate să meargă câteodată și dacă cercetarea confirmă experiențele cotidiene, E.G. Rossenthal și Zimmernon (1972) atunci pentru ce metoda prin observație este un sector subdezvoltat? Thorndike a fost un
Învăţare motrică și sociomotrică by Radu Ababei () [Corola-publishinghouse/Science/1290_a_1899]
-
observatorului. Reprezentarea cognitivă ar putea fi verbală așa cum o scriere verbală a comportamentului modelului sau nonverbală a unei imagini. Observatorul trebuie să fie motivat pentru a învăța și trebuie să fie atent la model. Teoria lui Bondura a influențat cercetarea motorie a comportamentului motor prin observație, utilizând filme pentru conturarea prin observație într-o sarcină care consta în rularea mingii către o țintă. Antrenamentul era doar parțial reușit. Succesul cu antrenamentul prin observație a fost obținut într-o experiență ulterioară, în
Învăţare motrică și sociomotrică by Radu Ababei () [Corola-publishinghouse/Science/1290_a_1899]
-
trecute. Funcțiile cognitive nu intervin în acțiunea motrică cu care subiectul este confruntat în situațiile noi. Aceste “situații problemă” implică punerea în jocul desfășurării: învățarea cognitivă, care se substituie modalităților descrise precedent. Învățarea prin “insight” marchează debutul achizițiilor noilor automatisme motorii. El este caracterizat printr-o analiză perceptivă dată de noul context. Cognitivismul nu intervine la nivelul modificărilor de procedură ele însele făcându-se la nivelul inconștient prin jocul reacțiilor în feed-back (primul și al doilea nivel ierahic). La acest stadiu
Învăţare motrică și sociomotrică by Radu Ababei () [Corola-publishinghouse/Science/1290_a_1899]
-
căuta este ameliorarea propriilor sale performanțe și nu câștigarea unei competiții. Acest demers va avea printre altele avantajul de a nu se face intervenția factorilor executării în particular forța musculară în evaluare. 7.2. Identificarea parametrilor de mișcare Teoria programelor motorii generalizate susține că aceste modulații variate de mișcare reprezintă în mod superficial sau de suprafață, trăsăturile mișcării. Viteza unei aruncări a suliței și intensitatea rostirii unui cuvânt implică variații superficiale a unei structuri fundamentale. Aceste caracteristici de suprafață sunt specificate
Învăţare motrică și sociomotrică by Radu Ababei () [Corola-publishinghouse/Science/1290_a_1899]