1,456 matches
-
garanție, un dulăpior, îi pui tu mânerele, sunt în pungă, o etajeră, câteva discuri...” A, până și Alexandru, când s-a cărat în State, mi-a adus o hotă cu tot cu filtre, „băi, monteaz-o, ți se dărâmă dracului bucătăria, a-nflorit mucegaiul pe ea. Burlanul tre’ să ți-l faci tu... Na-ți și niște bani, cumpără-ți niște smacuri, chestii muierești, eu n-am timp de prostiile astea și nu mă pricep. Și n-am vrut să-i dau pe buruiene
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
-
Chiar aproape de prag, în semiântuneric, o femeie în genunchi spală cu cârpa scândurile chioșcului. Fără să se ridice, împinge încetișor în față căldărușa. - Domnu’, dacă vrei prescură și lumânări, mai așteaptă, mai am de șters și de frecat, se-ncuibă mucegaiul, cât clor aș turna, am mâinile arse de-acum, a doua zi văd înapoi firișoarele verzi. Nu se duce, păcatele mele, și vai de oasele mele bătrâne... Îmi arată mâinile cu bonturi. - Mergi matale și te închină mai ’nainte pe la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
-
vai de oasele mele bătrâne... Îmi arată mâinile cu bonturi. - Mergi matale și te închină mai ’nainte pe la icoane, pe la Născătoarea, pe la sfinți, vezi mortu’, până termin eu aici. Of, de-aș muri, să scap odată de blestematu’ ăsta de mucegai... În capelă sunt doar vreo cincisprezece oameni, în jurul unui sicriu de brad. Masa cu pomul mortului, cu mere și prune înfipte-n țepușe, cu struguri pe-o tabla albastră de plastic, cu prosoape flaușate, chinezești, legate la lumânări, cu sticla
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
-
era copil, să mă bată Dumnezeu dacă mint...” se bocea Roșcovana. Undeva, mai încolo, să fie între al doilea și al treilea bloc?, poate unde sunt acum dugheana cu haine la mâna a doua și librăria aceea întunecoasă, puțind a mucegai, cu tăvițe cu otravă granule, lângă rafturi, poate vreo cincizeci de metri mai departe, a fost casa Nadiei, una dintre ultimele case vagon, cu balcoane de lemn, cu o curte de unde dimineața țâșnea o puzderie de copii zdrențăroși. Întotdeauna o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
-
secvența asta... ducă-se dracului! - Cum merge cu renovarea? îl salut pe Gabriel, muzeograful. - Prost! Bani puțini, nici nu lucrează cum trebuie, niște amorțiți... Și dac-ar fi numai asta! Parcă e un blestem, a apărut un soi nou de mucegai, poate din cauza ploilor interminabile, se extinde foarte repede, are sporii rezistenți și se-mpânzește pur și simplu pe ziduri. E incredibil! Mi-au spus cei de la conservare că e dezastru, a cuprins tot, icoane, odoare, cărți vechi și nu reușești
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
-
gura și să-mi văd de drum. Oricum aveam de gând să-mi dezmorțesc fusele. - ...sănătaaaate, oameni buni.... sănăăăătaaate.... votați-ne pe toate listele.... sănătaaaate... Dacă vreți ca România să fie o țară sănătoasă.... săăănătaaate, oameni buni... Văd că problema mucegaiului extins, galopant, a ajuns și-n gazete. La o primă răsfoire, fețele bisericești dau interviuri, o scaldă, o fi de la ploaie sau ne bate Dumnezeu? Opoziția locală acuză puterea locală, „Corupția din Iași miroase-a mucegai!”. Cum nu s-au
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
-
buni... Văd că problema mucegaiului extins, galopant, a ajuns și-n gazete. La o primă răsfoire, fețele bisericești dau interviuri, o scaldă, o fi de la ploaie sau ne bate Dumnezeu? Opoziția locală acuză puterea locală, „Corupția din Iași miroase-a mucegai!”. Cum nu s-au gândit până acum că ne poate cuprinde mucegaiul? Primarul îi arată cu degetul pe cei de la Monumente: - N-am mai întâlnit atâta indolență, trebuie să răspundă pentru distrugerea moștenirii noastre culturale. Directorul muzeelor atacă: - Nu îmi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
-
La o primă răsfoire, fețele bisericești dau interviuri, o scaldă, o fi de la ploaie sau ne bate Dumnezeu? Opoziția locală acuză puterea locală, „Corupția din Iași miroase-a mucegai!”. Cum nu s-au gândit până acum că ne poate cuprinde mucegaiul? Primarul îi arată cu degetul pe cei de la Monumente: - N-am mai întâlnit atâta indolență, trebuie să răspundă pentru distrugerea moștenirii noastre culturale. Directorul muzeelor atacă: - Nu îmi voi da demisia pentru că domnul primar n-a dormit bine noaptea trecută
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
-
atâta indolență, trebuie să răspundă pentru distrugerea moștenirii noastre culturale. Directorul muzeelor atacă: - Nu îmi voi da demisia pentru că domnul primar n-a dormit bine noaptea trecută și s-a trezit prost dispus. Poate l-a pus doamna să curețe mucegaiul din casă, să aerisească... La rubrica socială, o anchetă despre maternități: - Copii noștri văd, când vin pe lume, mucegaiul de pe pereți, declară directorul de la Spitalul „Sfântul Ioan”. Nimeni nu ne întreabă de fonduri, nimeni. Lucrăm ca în timpul refugiului... La mica
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
-
domnul primar n-a dormit bine noaptea trecută și s-a trezit prost dispus. Poate l-a pus doamna să curețe mucegaiul din casă, să aerisească... La rubrica socială, o anchetă despre maternități: - Copii noștri văd, când vin pe lume, mucegaiul de pe pereți, declară directorul de la Spitalul „Sfântul Ioan”. Nimeni nu ne întreabă de fonduri, nimeni. Lucrăm ca în timpul refugiului... La mica publicitate, firmele de tâmplărie de aluminiu își laudă marfa, „Protecția crescută reduce posibilitatea de apariție a mucegaiului”, un mic
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
-
pe lume, mucegaiul de pe pereți, declară directorul de la Spitalul „Sfântul Ioan”. Nimeni nu ne întreabă de fonduri, nimeni. Lucrăm ca în timpul refugiului... La mica publicitate, firmele de tâmplărie de aluminiu își laudă marfa, „Protecția crescută reduce posibilitatea de apariție a mucegaiului”, un mic producător agricol anunță că vinde „miez de nucă de bună calitate, fără mucegai”. În revista de cultură subvenționată de primărie, pe o coloană, lângă editorialul cu titlul „Mucegaiul ne-arată adevărata față a culturii noastre”, poemul „Mucegaiuri albastre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
-
de fonduri, nimeni. Lucrăm ca în timpul refugiului... La mica publicitate, firmele de tâmplărie de aluminiu își laudă marfa, „Protecția crescută reduce posibilitatea de apariție a mucegaiului”, un mic producător agricol anunță că vinde „miez de nucă de bună calitate, fără mucegai”. În revista de cultură subvenționată de primărie, pe o coloană, lângă editorialul cu titlul „Mucegaiul ne-arată adevărata față a culturii noastre”, poemul „Mucegaiuri albastre” al unei tinere voci lirice, în interior un studiu erudit despre „Flori de mucigai”. Foița
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
-
își laudă marfa, „Protecția crescută reduce posibilitatea de apariție a mucegaiului”, un mic producător agricol anunță că vinde „miez de nucă de bună calitate, fără mucegai”. În revista de cultură subvenționată de primărie, pe o coloană, lângă editorialul cu titlul „Mucegaiul ne-arată adevărata față a culturii noastre”, poemul „Mucegaiuri albastre” al unei tinere voci lirice, în interior un studiu erudit despre „Flori de mucigai”. Foița studențească a publicat pe prima pagină o caricatură a Înaltului, cu coif de hârtie și-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
-
a mucegaiului”, un mic producător agricol anunță că vinde „miez de nucă de bună calitate, fără mucegai”. În revista de cultură subvenționată de primărie, pe o coloană, lângă editorialul cu titlul „Mucegaiul ne-arată adevărata față a culturii noastre”, poemul „Mucegaiuri albastre” al unei tinere voci lirice, în interior un studiu erudit despre „Flori de mucigai”. Foița studențească a publicat pe prima pagină o caricatură a Înaltului, cu coif de hârtie și-o perie în mână, încercând să curățe mucegaiul. Redactorul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
-
poemul „Mucegaiuri albastre” al unei tinere voci lirice, în interior un studiu erudit despre „Flori de mucigai”. Foița studențească a publicat pe prima pagină o caricatură a Înaltului, cu coif de hârtie și-o perie în mână, încercând să curățe mucegaiul. Redactorul-șef e scuturat în Ziarul, iar conducerea Universității e chemată să dea explicații. Vrăjitoarele din spița Frusinei s-au adunat să descânte împreună, să-mprăștie răul. „E-așa întins tare peste oraș, de la Bucium și până la Mitropolie, stă răul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
-
Japonia, ard pădurile în Australia, satele noastre sunt înecate de apă! În lume există numai războaie și foamete, boli și suferințe! Sunt bombardamente în Afganistan, sunt experimente diavolești ce-aruncă în aer atoli și fac breșe în bariera de corali! Mucegaiul acesta e semnul pieirii noastre ca neam! Scrie și-n cartea lui Nostradamus! Eu am descifrat ce scrie, știu adevărul lui! Dumnezeu ne trimite semnele și noi ne bălăcim în necurățenie și minciună! Oameni buni - și-așază meșa care i-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
-
eu o să-ți pregătesc adeziunea! Dinspre Fundație coboară trei mașini cu steaguri scoase pe geam, „Votați... Votați... Votați...” se aude din megafoane. - Ștefane! Salut! aleargă după mine Alexandru de la televiziunea locală. Dac-ai ști ce zăpăceală e la Primărie cu mucegaiul ăsta... O nebunie-ntreagă! S-au certat între ei, se va lăsa cu demisii și concedieri, a fost ieri la doisprezece conferință de presă, primarul a făcut scandal, e o problemă gravă, dar să se mai termine odată cu obscurantismul, cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
-
cu vreo cinci sau șase ani mai mic decât mine. Eu, care dormisem toată după-amiaza, mi-am comandat o cafea fierbinte. Yaguchi, care-și petrecuse toată ziua muncind Într-un birou În care nu bătea soarele și care mirosea a mucegai, și-a comandat o bere. — Nu-i asta, am spus eu Înainte de a Începe minciuna pe care mi-o pregătisem dinainte. Am avut ceva de făcut În legătură cu vechiul meu serviciu, ceva ce nu am putut refuza. — Da? Șeful era Îngrijorat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1950_a_3275]
-
strige de pe cruce speranța. Și că Dumnezeu a fost compromis tot de noi cei care i-am dat un nume. Într-o zi, am renunțat, totuși, să mă mai duc în chilia lui îmbîcsită de cărți vechi, unde mirosul de mucegai se amesteca cu cel de busuioc. I-am trimis o scrisoare. Înainte de a vă spune ce i-am scris ar trebui să vă spun că bigoții socoteau impertinentă în special ideea mea că Dumnezeu a decăzut și că nu el
Viața pe un peron by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295606_a_296935]
-
intenția mâinii drepte, lumânările, degete de martiri fumegând. Arderea de tot se întâmpla atunci când cenușa își recunoștea lumina, când focul se identifica într-o bucată de cremene, când cărămida își resuscita memoria. Petru era piatră dintr-o zidire fără nume. Mucegaiul, ca o floare de nuntă în piept. Isaia dănțuiește, cresc muguri pe cruce! Cunoștea pe de rost toate cântările. Viața o repetiție continuă în câteva "Ceasuri Împărătești". Învierea, o promisiune amânată, legată nod de batistă. La 16 ani, viața pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
o spărtură în gardul cimitirului. Dora rânjea ca un mormânt desfundat de soare. Uscătorul, la capătul holului; în mijlocul uscătorului, o saltea roasă de șoareci, șoarecii ronțăiau arcurile, șoarecii își făceau cuib printre câlții îmbâcsiți de secreții vaginale, spermă, rapăn, noroi, mucegai. Deasupra, stăpânii gunoaielor ambalau excremente de cârtiță. Dora, ți-am adus fătălăul despre care ți-am spus! Ia vezi, are cocoșel sau pupăză între picioare! Eu cred că-i din ăla ce stă în patru labe, e sugaci flăcăul. Ia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
înrourează tufa de liliac. Ar fi trebuit să se simtă învingător, l-a scos pe doctor din luptă cu propriile arme; mâine, cine știe ce terapii din Evul Mediu va trebui să mai suporte. Singura dispoziție pozitivă în cabinetul acela, plin de mucegai și miros de tutun ieftin, era Ana o femeie bine legată, sănătoasă, îndesată, spornică la toate cele. Ana avea 1.90, 90 de kilograme, blondă, părul prins în coc, sâni mari, ultimii 3 nasturi de la halat desfăcuți, următorii 3 dispuși
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
din pârâu, melcii cu cochilie rotundă care dungau cu argintiu frunzele, cosașii care săreau și țopăiau, aterizând cu bufnituri în frunziș, asemeni picăturilor de ploaie. Neobosită, căuta o nouă plantă, un nou fruct de pădure, o nouă ciupercă sau lichen, mucegai sau floare, dar totul în jur i se părea familiar și tern. Nici o aromă nouă nu însuflețea aerul, iar ea se aventura tot mai departe. Îndepărtându-se, începea să viseze cu ochii deschiși. Era bucătăreasa regală dintr-un mare regat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2297_a_3622]
-
În sfârșit la punctul critic. Răspunsul este și el simplu, și-l vom da utilizând un termen actual, extrem de modern, prin care ne-ar plăcea să se considere compensate arhaismele prin care, după părerea probabilă a unora, am presărat cu mucegai această povestire, De dragul background-ului. Când spunem background, toată lumea știe despre ce este vorba, dar n-ar lipsi nelămuririle dacă, În loc de background, am fi folosit termenul insipid fundal, arhaismul acesta plictisitor și, pe deasupra, puțin corespunzător adevărului, dat fiind că background
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2327_a_3652]
-
uită în sus la noi de pe scaun și zâmbi nervos când am intrat în birou. — A, Herr Becker, zise el. Poftiți, poftiți. Ați adus și un prieten cu dumneavoastră, excelent. Nu era prea mult loc în camera care mirosea a mucegai. Teancuri înalte de cărți și reviste înconjurau biroul și dulapul cu dosare. Am luat o revistă și am început să o răsfoiesc. — Bună, Helmut, chicoti Becker luând o alta. Mormăi satisfăcut când dădu paginile: Asta e grețoasă, râse el. — Serviți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1917_a_3242]