4,856 matches
-
Farchy, 1999, p. 46). Consumul se concentrează pe câteva titluri: din 380 de lungmetraje proiectate în Franța în 1994, 30 de filme au adunat jumătate din spectatori (Benhamou, 1994, p. 66, și 2002); editarea dezvoltă o economie bazată pe best-seller, multiplică lucrările la comandă și privilegiază imaginile în raport cu textele (Benhamou, 1996; Farchy, 1999). Birocratizarea Rutinizarea prin politică va fi expusă mai detaliat în capitolul următor. Putem să evocăm de pe acum formele ei când acestea se aplică artiștilor și profesioniștilor culturali: Menger
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
Rutinizarea prin politică va fi expusă mai detaliat în capitolul următor. Putem să evocăm de pe acum formele ei când acestea se aplică artiștilor și profesioniștilor culturali: Menger a insistat în mod deosebit pe fenomenul de "socializare a riscului artistic": politicienii multiplică garanțiile artistice și încearcă să le fie alături artiștilor în marginalitatea lor socială. Ei le oferă oportunități materiale: case de creație, ateliere subvenționate parțial, ateliere-reședință, comenzi (Menger, 1983 și 1986; Lamy și Liot, 2002); crearea, dacă nu avantajoasă, măcar derogatorie
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
câmpuri de acțiune. La început, legile descentralizării prevedeau limitarea lor la politica lecturii, a cărții, la gestionarea bibliotecilor departamentale de împrumut (bibliobuz și anexe), la serviciile de arhivă. Regiunile Proximitatea lor cu emanația regională a ministerului, DRAC, le obligă să multiplice operațiunile contractuale și să-și fixeze "ținte" culturale specifice, neacoperite de stat. Astfel, identitatea regională se construiește prin protejarea patrimoniului istoric, etnografic, arhitectural, chiar artizanal și agricol, complet ignorat de administrațiile descentralizate. Intercomunalitatea Acest ultim nivel trebuie luat de acum
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
și reducerea incertitudinilor privitoare la valoarea lor. Mass-media joacă un rol-cheie, deoarece permit dezvoltarea unei adevărate ubicuități, cu mare risipă de afișe publicitare, anunțuri și emisiuni promoționale. Spațiul public a devenit, în mare parte, un spațiu comercial (Habermas, 1962). Actorii multiplică strategiile de ocupare a spațiilor și a timpului: ei produc evenimente simultane, false coincidențe, acționând împreună. Toate aceste strategii concertate, jucate într-un mod spontan pentru a decupla eficacitatea lor practică, tind să reducă incertitudinea. Producerea valorii Această paradigmă are
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
apreciere estetică, încât disputele cronologice capătă un loc important în dezbaterile artistice" (Moulin, 1967, p. 78). • Când bunurile sunt produse industrial (cărți, informație, muzică înregistrată, cinema etc.), oferta se organizează astfel încât ele să poată păstra un caracter de raritate: fie multiplicând noutățile: hiturile, subiectele de presă corespund unei poziții de "monopol temporar" pe o piață încărcată; fie atașând fiecare operă unei personalități, obligatoriu unice. Este economia de tip star system (Benhamou, 2002). În acest spirit, dreptul de proprietate intelectuală înscrie ca
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
un pluralism de valori și o multitudine de puncte de vedere? • Poziția cercetătorului: obiectivitate superioară sau normativitate comună? Există o ambivalență în poziția lui Bourdieu, care, pe de o parte, afirmă obiectivitatea și reflexivitatea cercetătorului și, pe de altă parte, multiplică luările de poziție, ba chiar și judecățile de valoare. În dialogul său cu Hans Haake (Pierre Bourdieu și Hans Haake, Libre-échange, Seuil, Paris, 1994), el denunță deschis dezvoltarea liberalismului cultural contemporan, mecenatul de firmă cu pretenția lui de a se
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
bogățiile și influența lor. Statul înțelege deci repede partea pe care poate să o tragă din rolul pe care i-l conferă publicul. Va fi arbitrul, stăpânul tuturor destinelor; va lua mult, deci îi va rămâne mult lui însuși; va multiplica numărul agenților săi, va lărgi cercul atribuțiilor sale; va sfârși prin a dobândi proporții împovărătoare. Dar ceea ce trebuie bine remarcat este uimitoarea orbire a publicului în toate acestea. Când soldați fericiți reduceau învinșii la sclavie, ei erau barbari, dar nu
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
producția oprită. Cum nu va mai exista pâine pentru a potoli foamea, stofă pentru a proteja de frig, un al treilea își va închipui să înlocuiască pâinea și stofa prin monedă de hârtie-forțată. Nu cumpărăm aceste lucruri cu bani? A multiplica banii, va zice el, înseamnă a multiplica pâinea și stofa; a multiplica hârtia înseamnă a multiplica banii. Trageți concluzia. Un al patrulea va solicita să se desființeze concurența; un al cincilea abolirea interesului personal; unul va vrea ca statul să
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
pâine pentru a potoli foamea, stofă pentru a proteja de frig, un al treilea își va închipui să înlocuiască pâinea și stofa prin monedă de hârtie-forțată. Nu cumpărăm aceste lucruri cu bani? A multiplica banii, va zice el, înseamnă a multiplica pâinea și stofa; a multiplica hârtia înseamnă a multiplica banii. Trageți concluzia. Un al patrulea va solicita să se desființeze concurența; un al cincilea abolirea interesului personal; unul va vrea ca statul să furnizeze locuri de muncă; celălalt instrucție și
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
stofă pentru a proteja de frig, un al treilea își va închipui să înlocuiască pâinea și stofa prin monedă de hârtie-forțată. Nu cumpărăm aceste lucruri cu bani? A multiplica banii, va zice el, înseamnă a multiplica pâinea și stofa; a multiplica hârtia înseamnă a multiplica banii. Trageți concluzia. Un al patrulea va solicita să se desființeze concurența; un al cincilea abolirea interesului personal; unul va vrea ca statul să furnizeze locuri de muncă; celălalt instrucție și, un altul, pensii pentru toți
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
de frig, un al treilea își va închipui să înlocuiască pâinea și stofa prin monedă de hârtie-forțată. Nu cumpărăm aceste lucruri cu bani? A multiplica banii, va zice el, înseamnă a multiplica pâinea și stofa; a multiplica hârtia înseamnă a multiplica banii. Trageți concluzia. Un al patrulea va solicita să se desființeze concurența; un al cincilea abolirea interesului personal; unul va vrea ca statul să furnizeze locuri de muncă; celălalt instrucție și, un altul, pensii pentru toți cetățenii. Iată aici un
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
după ce au ruinat oamenii prin război și impozite, perseverează în ideea lor, ei își spun: Dacă poporul suferă, acest lucru se datorează faptului că nu are destui bani. Trebuie creați mai mulți bani." Și cum nu este ușor să fie multiplicate metalele prețioase, mai ales când s-au epuizat pretinsele resurse ale prohibiției, "vom crea numerar fictiv", adaugă ei, "nimic nu e mai ușor, și fiecare cetățean va avea portofelul său plin! Vor fi toți bogați." Într-adevăr, acest procedeu este
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
se distribuie de două ori mai multe jetoane. Lucru care a și fost făcut. Dar când partida s-a încheiat, s-a ajuns la reglarea de conturi și s-a observat că miile de franci de sub candelabru nu s-au multiplicat în mod miraculos, conform așteptării generale. Au trebuit împărțite, cum se zice, pro rata, și singurul rezultat (destul de himeric!) obținut, a fost următorul: fiecare avea desigur de două ori mai multe jetoane, dar fiecare jeton, în loc să corespundă la zece franci
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
banilor, prin alterarea monezii, prin hârtia-monedă etc. Toate acestea par destul de rezonabile în teorie, dar, în practică, nu pot să îmi scot din cap, când văd cum merg lucrurile, că, dacă printr-un fericit miracol, cantitatea de bani s-ar multiplica, astfel încât fiecare dintre noi ar primi o provizie dublă de monedă, am duce-o cu toții mai bine; am face cu toții mai multe cumpărături și industria ar fi puternic încurajată. Mai multe cumpărături? Dar ce veți cumpăra? Fără îndoială obiecte utile
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
cu o cantitate mai mare de franci metalici sau fictivi. Amintiți-vă de jucătorii noștri de cărți. În ordinea socială, lucrurile utile sunt ceea ce muncitorii înșiși pun sub candelabru, iar banii care circulă din mână în mână sunt jetoanele. Dacă multiplicați francii, fără a multiplica lucrurile utile, nu va rezulta decât că va fi nevoie de mai mulți franci pentru fiecare schimb, tot așa cum jucătorilor de cărți le-a trebuit mai multe jetoane pentru fiecare miză. Aveți dovada acestui lucru în
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
mare de franci metalici sau fictivi. Amintiți-vă de jucătorii noștri de cărți. În ordinea socială, lucrurile utile sunt ceea ce muncitorii înșiși pun sub candelabru, iar banii care circulă din mână în mână sunt jetoanele. Dacă multiplicați francii, fără a multiplica lucrurile utile, nu va rezulta decât că va fi nevoie de mai mulți franci pentru fiecare schimb, tot așa cum jucătorilor de cărți le-a trebuit mai multe jetoane pentru fiecare miză. Aveți dovada acestui lucru în ceea ce se întâmplă cu
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
care se pot face în favoarea asignatelor au fost făcute în favoarea falsei monezi legale. Cu siguranță, plasându-ne în punctul de vedere în care erați mai devreme, și în care păreți că mai sunteți încă, conform căruia se crede că a multiplica instrumentul de schimb înseamnă a multiplica schimburile însele, cât și lucrurile schimbate, ar trebui să considerăm cu multă bună-credință că mijlocul cel mai simplu ar fi să se dubleze cantitatea de monedă și să se dea pe cale legislativă jumătăților de
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
au fost făcute în favoarea falsei monezi legale. Cu siguranță, plasându-ne în punctul de vedere în care erați mai devreme, și în care păreți că mai sunteți încă, conform căruia se crede că a multiplica instrumentul de schimb înseamnă a multiplica schimburile însele, cât și lucrurile schimbate, ar trebui să considerăm cu multă bună-credință că mijlocul cel mai simplu ar fi să se dubleze cantitatea de monedă și să se dea pe cale legislativă jumătăților de franci denominațiunea și valoarea unei monezi
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
le aparțin. Există două forme pentru aceste tranzacții: una se numește troc; cea în care se dă un serviciu pentru a primi imediat un serviciu echivalent. Sub această formă, tranzacțiile ar fi extrem de limitate. Pentru ca ele să poată să se multiplice, să se împlinească peste timp și spațiu, între persoane necunoscute și prin fracțiuni infinite, a fost nevoie de intervenția unui agent intermediar care este moneda. Ea dă naștere schimbului, care nu este altceva decât un troc complex. Acesta este un
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
cum asociația pentru apărarea monopolurilor își consacră resursele pentru a propaga cartea dumneavoastră. Este un spectacol dintre cele mai usturătoare, care îmi oferă consolare pentru inutilitatea eforturilor mele trecute. Această rezoluție a comitetului Mimerel vă va obliga, fără îndoială, să multiplicați edițiile lucrării dumneavoastră. În acest caz, permiteți-mi să vă atrag atenția că, în forma sa actuală, cartea prezintă o lacună gravă. În numele științei, în numele adevărului, în numele binelui public, vă conjur să umpleți această lacună și vă cer să răspundeți
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
reiterării exemplarelor în cadrul speciilor, dar este finit la nivelul speciilor înseși. Cu alte cuvinte, el este finit din perspectiva tiparului (regnurile ființei sânt limitate ca număr), dar este infinit din perspectiva indivizilor care, la nivelul hotarelor ce le sânt proprii, multiplică indefinit tiparul. Nu putem spune ce anume este în mai mare măsură: tiparul care se reiterează în fiecare exemplar, ori hotarul fiecărui lucru în virtutea căruia tiparul se afirmă încă o dată; pentru că, în fiecare lucru, noi sesizăm simultan hotarul și tiparul
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
unei explicații, ci doar să-l ridice la înțelegere. Hermeneutica proastă are ambiția explicației, care ca explicație vrea să rămână singura, ratând adevărul în favoarea exactității. Hermeneutica bună se mulțumește cu înțelegerea și lasă astfel faptul deschis unei interpretări care se multiplică prin varietatea actelor înțelegerii. Coerența lecturii respective contează, o lectură care nu limitează categoric, ci doar propune. Dacă citesc de pildă Suplicantele lui Eschil interpretîndu-le ca întrupare a variantei proaste, negative, a devenirii întru devenire (refuzul feminității ca procreare, deci
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
condiții de forță interioară, tentația unei asemenea risipiri ar fi dat naștere la o poikilie de tip renascentist. Și apoi, toată drama pe care o trăiești în marginea acestei pulverizări, când ai trecut dincolo de prima maturitate! Atunci, căile tentate se multiplică, sporind efectul de haos; încerci mereu "o lovitură decisivă" prin care să răstorni o imagine consfințită. Așa s-a întîmplat cu ultima lui carte; mi-l amintesc pe P. venind în urmă cu doi ani la Păltiniș, nevrozat de trac
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
se distribuie în toți. Totul e să ai Fiu. Miracolul ultim al filozofiei este miracolul ultim al spiritului însuși, care ca Unu nu se difuzează în mulți, ci tot în unu, rămânând ca abia în a doua instanță să se multiplice cu adevărat. Ca să înțelegeți mai bine, gîndiți-vă la seria lui Fibonacci, care se creează prin adunarea fiecărui număr cu precedentul său. Însă această regulă de formare nu e posibilă decât începînd cu cifra "2". Pentru "1" trebuie acceptată excepția. Pot
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
grâu de vară; 1.075 kg orz și 430 kg secară pe anul 1799. Iar pe anul următor s-au strâns: 4.300 kg grâu; 1.570 kg orz și 430 kg secară, mălaiul lipsește din evidență. Aceasta era dijma. Multiplicând cu 10, avem pentru întreaga moșie (samă): 10.750 kg = 10 tone și 750 kg mălai pe anul 1799 și tot atâta orz; 25.800 kg = 25 tone și 800 kg grâu de primăvară; 4.300 kg = 4 tone și
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]